DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

alun

alun (a-lúnŭ) sm alunj (a-lúnjĭ) – arburic tsi creashti tu pãduri i tu mardzinea di agri (ca unã soi di gardu), cu frãndzã stronghili tsi au per tu fatsa di nghios, cari fatsi unã soi di nuts njits cu njedzlu cãrnos shi nostimi tu mãcari; liftocar
{ro: alun}
{fr: noisetier}
{en: hazel tree}
ex: unã pãduri di alunj; pi dãrmili di-alun; pi tu mardzinea di-alunj

§ alunã (a-lú-nã) sf aluni/alune (a-lú-ni) – yimisha-a alunlui tsi sh-u-adutsi cu-unã nucã njicã, cari s-aflã ncljisã tu-unã soi di cupã di-unã parti sh-cu-unã njicã chipitã di-alantã, a curi njedz s-mãcã (cã easti ca nuca sh-ari nustimada-a ljei); lunã, liftocarã
{ro: alună}
{fr: noisette}
{en: hazelnut}
ex: s-dusi trã aluni; s-dusirã tra s-adunã aluni

§ lunã2 (lú-nã) sf luni/lune (lú-ni) – (unã cu alunã)

§ alunet (a-lu-nétŭ) sn aluneturi (a-lu-né-turĭ) – pãduri di-alunj; multimi di-alunj; alunish, alunami
{ro: alunet}
{fr: forêt de noisetiers}
{en: forest of hazel trees}

§ alunami/aluname (a-lu-ná-mi) sf fãrã pl – (unã cu alunet)
ex: s-ascundi zãrcada tu alunami (alunet)

§ alunish (a-lu-níshĭŭ) sn alunishi/alunishe (a-lu-ní-shi) shi alunishuri (a-lu-ní-shĭurĭ) – (unã cu alunet)
ex: sh-chiru urma prit alunishuri (alunami)

§ Alunar (A-lu-nárŭ) sm fãrã pl – anshaptilea mes a anlui, anlu tsi s-fac alunili, un di nai ma cãlduroshlji mesh; Curic, Iuliu
{ro: Iulie}
{fr: juillet}
{en: July}
ex: tu-Alunar ncljidi patru anj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

astari/astare

astari/astare (as-tá-ri) sf astãri (as-tắrĭ) shi astãruri (as-tắ-rurĭ) – partea di pãndzã i stofã tsi s-adavgã nãuntru la un stranj tra s-lu facã ma cãlduros (tra s-aravdã ma multu, tra s-lu spunã ma pripsit, etc.)
{ro: căptuşeală}
{fr: doublure}
{en: lining (of garment)}
ex: fustanea nu-ari astari; nj-bãgã astari di lãnã

§ astãrusescu (as-tã-ru-sés-cu) vb IV astãrusii (as-tã-ru-síĭ), astãruseam (as-tã-ru-seámŭ), astãrusitã (as-tã-ru-sí-tã), astãrusi-ri/astãrusire (as-tã-ru-sí-ri) – bag (cos) unã astari la un stranj; cãplãdisescu
{ro: căptuşi}
{fr: doubler (un vêtement); garnir}
{en: line (inside a garment)}
ex: astãrusii (bãgai astari la) paltolu; mudistra astãrusi fustanea cu mãtasi (bãgã astari di mãtasi)

§ astãrusit (as-tã-ru-sítŭ) adg astãrusitã (as-tã-ru-sí-tã), astãrusits (as-tã-ru-sítsĭ), astãrusiti/astãrusite (as-tã-ru-sí-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã unã astari; cãplãdisit
{ro: căptuşit}
{fr: doublé (un vêtement); garni}
{en: lined (a garment)}
ex: avea sarica astãrusitã cu veshtu

§ astãrusiri/astãrusire (as-tã-ru-sí-ri) sf astãrusiri (as-tã-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-bagã astari la un stranj; cãplãdisiri
{ro: acţiunea de a căptuşi; căptuşire}
{fr: action de doubler (un vêtement); de garnir}
{en: action of lining (a garment)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

caldu

caldu (cál-du) adg caldã (cál-dã), caldzã (cál-dzã), caldi/calde (cál-di) – cari nu easti aratsi ma da (alasã, scoati, etc.) cãldurã sh-lu ncãldzashti loclu di deavãrliga;
(expr:
1: hiu (om) caldu = (i) hiu om durut, bun la suflit; (ii) am paradz, hiu om avut;
2: s-vindi ca pãnea caldã = s-vindi multu ghini, s-vindi agonja;
3:
5: (easti bun) ca pãnea caldã = (easti om) multu bun, ari unã inimã di-amalamã, multu bunã;
4: nu-nj fatsi nitsi caldu, nitsi aratsi = unã-nj fatsi, cã-i unã soi i alantã, nu mi mealã)
{ro: cald}
{fr: chaud}
{en: warm}
ex: easti caldu (fatsi cãldurã) azã; eara nicã caldu (fãtsea nicã cãldurã) cãndu agiumsi hilj-su; tu cripata-a dzuãljei, treatsi un vimtu caldu; ded di un om caldu
(expr: tsi ari paradz, tsi easti avut)

§ cãldurã (cãl-dú-rã) sf cãlduri (cãl-dúrĭ) – harea tsi u-ari lucrul tsi nu easti aratsi ma caldu; cãloari, cãroari, acuroari, dugoarã; (fig: cãlduri (pl) = atsea tsi ari un om tsi easti lãndzit (arãtsit) shi truplu lji s-ari ncãldzãtã multu; focuri, heavrã, pirito)
{ro: căldură}
{fr: chaleur}
{en: warmth}
ex: deadi un soari dultsi sh-caldu, s-creapã sh-chetrili di cãldurã; nu s-tradzi cãldura-aestã; aoa avem mari cãlduri; ficiorlu ari cãldurã (fig: heavrã, pirito); avum cãlduri (cãlori) mãri; lucru xen, nu tsãni cãldurã

§ cãldishor (cãl-di-shĭórŭ) adg cãldishoarã (cãl-di-shĭŭá-rã), cãldi-shori (cãl-di-shĭórĭ), cãldishoari/cãldishoare (cãl-di-shĭŭá-ri) – tsi easti niheamã (ca) caldu; habin, hamin, dihamin, dihanj, hljushcu, hljo
{ro: călduţ}
{fr: tiède}
{en: lukewarm, tepid}
ex: treatsi-un vimtu cãldishor (niheamã caldu) shi dultsi

§ cãloari/cãloare (cã-lŭá-ri) sf cãlori (cã-lórĭ) – harea tsi u-ari lucrul tsi easti caldu; cãldurã multã tsi dugureashti; cãldurã, cãroari, curoari, acuroari, dugoarã, flogã, pãrjalã
{ro: căldură, arşiţă}
{fr: chaleur excessive}
{en: intense heat}
ex: tu ayia a cãloariljei (a cãldurãljei) di vearã; lucrãm tu cãloari (cãldurã); dishcljidi pingerea cã easti mari cãloari; nj-easti cãloari (caldu, cãldurã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãplãdisescu

cãplãdisescu (cã-plã-di-sés-cu) vb IV cãplãdisii (cã-plã-di-síĭ), cãplãdiseam (cã-plã-di-seámŭ), cãplãdisitã (cã-plã-di-sí-tã), cãplãdisiri/cãplãdisire (cã-plã-di-sí-ri) – adavgu unã cumatã di pãndzã i stofã nãuntru-a unui stranj s-lu fac ma cãlduros (s-lu fac s-aravdã ma multu, s-lu-aspun ma pripsit, etc.); bag unã astari la un stranj; astãrusescu
{ro: căptuşi}
{fr: doubler (un vêtement); garnir}
{en: line (inside a garment)}
ex: cãplãdisii sultuclu

§ cãplãdisit (cã-plã-di-sítŭ) adg cãplãdisitã (cã-plã-di-sí-tã), cãplãdisits (cã-plã-di-sítsĭ), cãplãdisiti/cãplãdisite (cã-plã-di-sí-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã unã astari; astãrusit
{ro: căptuşit}
{fr: doublé (un vêtement); garni}
{en: lined (a garment)}

§ cãplãdisi-ri/cãplãdisire (cã-plã-di-sí-ri) sf cãplãdisiri (cã-plã-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-cãplãdiseashti (s-bagã astari) la un stranj; cãplãdisiri
{ro: acţiunea de a căptuşi; căptuşire}
{fr: action de doubler (un vêtement); de garnir}
{en: action of lining (a garment)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

muhlã

muhlã (múh-lã) sf muhli/muhle (múh-li) – unã soi di ciupernicã (peciurcã) tsi creashti pi mãcãruri, chetri shi stizmi nutioasi shi s-aspuni ca un petur mãzgos, sumolcu-veardi, tsi da unã anjurizmã maxutarcã; muhlidzami
{ro: mucegai, mucezeală}
{fr: chancissure, moisissure}
{en: mould, mildew}
ex: stizmili anjurzea ca di muhlã; acãtsã muhlã pãnea; u-alãsai tu igrasii sh-acãtsã muhlã; stranjlu anjurzeashti muhlã

§ muhlid (múh-lid) adg muhlidã (múh-li-dã), muhlidz (múh-lidzĭ), muhlidi/muhlide (múh-li-di) – tsi ari acãtsatã muhlã; tsi easti cu muhlã; (chiro) nutios tsi anjurdzeashti muhlã; cu muhlã; muhlidzãt
{ro: mucegăit}
{fr: chanci, moisi}
{en: moldy, with mildew}
ex: pãnea tsi-avea nãsã eara muhlidã (cu muhlã); dauã dzãli li tsãnui tu tsilar shi li aflai muhlidi (cã avea acãtsatã muhlã)

§ muhlidzami/muhlidzame (muh-li-dzá-mi) sf muhlidzãnj (muh-li-dzắnjĭ) – catastasea tu cari s-aflã un lucru tsi ari acãtsatã muhlã; muhlã
{ro: mucegai, mucegăire}
{fr: état de chancissure, moisissure}
{en: moldiness}

§ muhlidzãscu (muh-li-dzắs-cu) vb IV muhlidzãi (muh-li-dzắĭ), muhlidzam (muh-li-dzámŭ), muhlidzãtã (muh-li-dzắ-tã), muhlidzãri/muhlidzãre (muh-li-dzắ-ri) – acats muhlã; (fig: muhlidzãscu = stau multu chiro tu idyiul loc, dzac)
{ro: mucegăi}
{fr: chancir, moisir}
{en: make something moldy; mildew}
ex: casa avea muhlidzãtã (acãtsatã muhlã); stãndalui dipriunã aoa, va muhlidzãm (fig: di shideari multã, va s-acãtsãm muhlã!); muhlidzãsh (fig: shidzush multu) aoatsi; lj-muhlidzãrã tuti luguriili ncljisi di-ahãt chiro; muhlidzãscu (fig: stau, dzac) tu zãndani fãrã fai

§ muhlidzãt (muh-li-dzắtŭ) adg muhlidzãtã (muh-li-dzắ-tã), muhlidzãts (muh-li-dzắtsĭ), muh-lidzãti/muhlidzãte (muh-li-dzắ-ti) – tsi ari acãtsatã muhlã; (mur) muciulit, cimulit, ciumulit
{ro: mucegăit}
{fr: chanci, moisi}
{en: made moldy; mildew}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

vearã

vearã (veá-rã) sf veri (vérĭ) – nai ma cãlduroslu chiro a anlui cari, dupã nom, tsãni trei mesh, dit 22-li (i 21-li) di Cirishar pãnã tu 23-li di Yismãciunj;
(expr:
1: veara (ca adv) = chirolu di vearã;
2: di vearã = (i) cãndu va s-yinã veara; veara tsi yini; (ii) cari tsãni di vearã, tsi s-poartã veara, cari s-fatsi (i tihiseashti si s-facã) veara; (yimishili i grãnili) tsi s-coc shi s-adunã veara;
3: di cu vearã = hiindalui ninga vearã, ninga niishitã (nibitisitã) veara;
4: pãnã (tu intrata) di vearã = pãnã tu nchisita (intrata) a vearãljei;
5: aestã vearã = veara tsi yini di treatsi, tsi tricu;
6: an-veara = veara-a anlui tsi tricu, veara di-aoa sh-un an;
7: mari ca dzua di vearã = multu mari sh-lungu; cã nai ma lunga dzuã easti atsea di vearã;
8: s-bãneadzã veri sh-primãveri = s-bãneadzã anj multsã;
9: earnã-vearã = cã-i earnã, cã-i vearã, tut chirolu, tut anlu, fãrã-acumtinari);
10: (gioni) ca veara = (gioni) mushat sh-bun, ashi cum easti veara;
11: veara nu s-adutsi mash cu-unã lilici; unã lãndurã nu fatsi veara = zbor tsi s-dzãtsi a omlui tsi va s-aspunã om mari cu-unã singurã faptã bunã; cu-unã lilici nu s-fatsi primuveara)
{ro: vară}
{fr: été}
{en: summer}
ex: dzua di vearã easti lungã; veara aclo easti lungã; vinji primãveara sh-veara; veara tutã tu cãntari sh-earna tutã tu uhtari; tu limerli-a lor di veara
(expr: iu sta sh-bãneadzã veara); di vearã
(expr: veara tsi yini) va s-nã visem; di vearã va s-bag s-nj-analtsã casili; avem noi tora multi veri; gioni-armãn, gioni ca vearã
(expr: multu mushat sh-bun, cum easti veara); s-alumtarã cãt i dzua di vearã mari
(expr: s-alumtarã multu chiro); earnã-vearã
(expr: tut chirolu, dipriunã, cã eara earnã, cã eara vearã) yinea s-nã veadã cum him

§ njadzã-vearã (njĭá-dzã-veá-rã) sf (sing), adv – (tu) mesea di vearã, njadzã-veri
{ro: în mijlocul verii}
{fr: (au) milieu de l’été}
{en: mid-summer}
ex: aclo iu-sh bati puljlu veara sh-pitruniclja njadzã-veara

§ njadzã-veri (njĭá-dzã-verĭ) sf pl, adv – (unã cu njadzã-vearã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn