DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

cãldari/cãldare

cãldari/cãldare (cãl-dá-ri) sf cãldãri (cãl-dắrĭ) – vas mari di metal (bãcãri), ma njic di cãzanea, multi ori cu dauã mãnush (di-unã parti sh-di-alantã), tu cari s-herbu lucri; cãrdari, bãrcaci, bãrgaci, brãgaci, brugaci;
(expr:
1: bag cãldarea = bag stranjili ti lari;
2: tsi u vrei, cã vaca ts-umpli cãldarea di lapti, sh-tu soni-lj da cu clotsa = tsi u vrei cã un tsã va bunlu, macã tu soni lucrili es arãu)
{ro: căldare}
{fr: chaudron}
{en: caldron, cauldron, large kettle}
ex: iu ti duts, lai gushi lungã? tsi mi ntreghi, lea fundu-apres? (angucitoari: cãldarea shi maljlu); hirbea carnea tu cãldari; pri foc eara nã cãldari cãt nã ambari shi hirbea 41 di njelj; tradzi, cum sh-eara nvitsat, la cãldari; bãgarã ca s-hearbã gãrnu ti la bisearicã tu unã cãldari mari

§ cãldãrushi/cãl-dãrushe (cãl-dã-rúshi) sf cãldãrush (cãl-dã-rúshĭ) – cãldari ma njicã; cãldush
{ro: căldăruşe}
{fr: petit chaudron}
{en: small cauldron}
ex: s-hearbã n cãldãrushi

§ cãldush (cãl-dúshĭŭ) sn cãldushi/cãldushe (cãl-dú-shi) – (unã cu cãldãrushi)
ex: un cãldush di lapti pi dintsã shadi sh-nu s-vearsã (angucitoari: luna)

§ cãrdari/cãrdare (cãr-dhá-ri) sf cãrdãri (cãr-dhắrĭ) – (unã cu cãldari)

§ cãldãrar (cãl-dã-rárŭ) sm cãldãrari (cãl-dã-rárĭ) – omlu tsi fatsi cãldãri i vindi cãldãri
{ro: fabricant sau vânzător de căldări}
{fr: fabriquant ou vendeur de chaudrons}
{en: cauldron maker or seller}
ex: dush tingerea la cãldãrar tra s-u facã mirimeti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ambari/ambare

ambari/ambare (am-bá-ri) sf ambãri (am-bắrĭ) – sfinduchi, udã i mãgãzii tu cari s-tsãni di-aradã yiptu ca, bunãoarã: gãrnu, sicarã, misur, etc.; hãmbari;
(expr: u fac gura ambari = fac un mari vrondu, cãvgã)
{ro: hambar}
{fr: grenier, magasin pour les céréales}
{en: granary, grain-loft}
ex: am un cal cu sumar, sumarlu s-lji sculari, dai di unã-ambari (angucitoari: sinduchea); nã cãldari cãt nã ambari; umplui ambarea di grãn; vindui grãnili dit ambãri

§ hãmbari/hãmbare (hãm-bá-ri) sf hãmbãri (hãm-bắrĭ) – (unã cu ambari)
ex: va s-am hãmbarea mplinã; fatsi gura hãmbari
(expr: fatsi un mari vrondu, cãvgã)

§ ambãrusescu (am-bã-ru-sés-cu) vb IV ambãrusii (am-bã-ru-síĭ), ambãruseam (am-bã-ru-seámŭ), ambãrusitã (am-bã-ru-sí-tã), ambãrusiri/am-bãrusire (am-bã-ru-sí-ri) – bag grãni (misur, gãrnu, sicarã, ordzu, etc.) tu ambari; adun lucri tra s-li am trãninti
{ro: pune în hambar}
{fr: engranger}
{en: store in the granary}
ex: ambãrãsii multi tseapi

§ ambãrusit (am-bã-ru-sítŭ) adg ambãrusitã (am-bã-ru-sí-tã), ambãrusits (am-bã-ru-sítsĭ), ambãrusiti/ambãrusite (am-bã-ru-sí-ti) – tsi easti bãgat tu ambari; tsi easti adunat
{ro: pus în hambar}
{fr: engrangé}
{en: stored in the granary}

§ ambãrusi-ri/ambãrusire (am-bã-ru-sí-ri) sf ambãrusiri (am-bã-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-bagã grãni tu ambari
{ro: acţiunea de a pune în hambar}
{fr: action d’engranger}
{en: action of storing in the granary}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ascaldu

ascaldu (as-cál-du) (mi) vb I ascãldai (as-cãl-dáĭ), ascãldam (as-cãl-dámŭ), ascãldatã (as-cãl-dá-tã), ascãldari/ascãldare (as-cãl-dá-ri) – (mi) bag tu apã (s-fac unã banji, s-mi lau ghini, s-dizvur-sescu, etc.); scaldu, lau, culimbisescu
{ro: scălda}
{fr: (se) baigner}
{en: (take or give a) bath}
ex: n-ascãldãm tu baltã; lu-ascãldai ficiorlu (lj-feci banji a ficiorlui) tu cupanji; tu fãntãnã s-ascãlda trei dzãni

§ ascãldat (as-cãl-dátŭ) adg ascãldatã (as-cãl-dá-tã), ascãldats (as-cãl-dátsĭ), ascãldati/ascãldate (as-cãl-dá-ti) – tsi ari faptã banji; tsi s-ari latã (cu bãgarea tu apã); scãldat, culimbisit
{ro: scăldat}
{fr: qui s’est baigné}
{en: (taken or given a) bath}
ex: nu-l dizvilea cã easti ascãldat (c-ari faptã banji)

§ ascãldari/ascãldare (as-cãl-dá-ri) sf ascãldãri (as-cãl-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-ascaldã; scãldari, culimbisiri
{ro: acţiunea de a (se) scălda; scăldare}
{fr: action de (se) baigner}
{en: action of bathing}
ex: veara i bunã ascãldarea

§ scaldu (scál-du) (mi) vb I scãldai (scãl-dáĭ), scãldam (scãl-dámŭ), scãldatã (scãl-dá-tã), scãldari/scãldare (scãl-dá-ri) – (unã cu ascaldu)
ex: si scãldarã dzãnili gulishani, arãsirã, s-agiucarã; mi scãldai (mi lai, feci nã banji) tu-arãu; u scãldai (lai) ghini lãna

§ scãldat (scãl-dátŭ) adg scãldatã (scãl-dá-tã), scãldats (scãl-dátsĭ), scãldati/scãldate (scãl-dá-ti) – (unã cu ascãldat)

§ scãlda-ri/scãldare (scãl-dá-ri) sf scãldãri (scãl-dắrĭ) – (unã cu ascãldari)

§ ascãldãtoari/ascãldãtoare (as-cãl-dã-tŭá-ri) sf ascãldãtori (as-cãl-dã-tórĭ) – loc putsãn ahãndos cu apã (dit baltã, arãu) iu s-ascaldã dunjaea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

banji/banje

banji/banje (bá-nji) sf bãnj (bắnjĭ) –
1: aspilarea-a truplu ntreg; intrarea (a omlui) cu truplu ntreg tu apã tra si s-la (si s-ascaldã, s-anoatã, etc.);
2: cupanja (cãzanea) tu cari omlu intrã tra si-sh la ntreglu trup;
3: loclu ningã apã (amari, arãuri, izvuri di munti cu apã tsi-azvoami dit loc, etc.) iu s-dutsi dunjaea si sã scaldã, s-facã banji, s-bea apã acrã dit loc, etc.;
4: udãlu din casã iu omlu poati si s-ducã si s-la, si-sh facã apa (si s-chishi) icã s-easã nafoarã (si s-cacã)
{ro: baie}
{fr: bain, baignoire}
{en: bath, bath-tub}
ex: feci nã banji aeri (nj-lai ntreglu trup); adu banja (cupanja, cãzanea) s-n-ascãldãm; mi dush la bãnj (locuri di ningã apã iu lumea fatsi banji)

§ mbãnjedz (mbã-njĭédzŭ) (mi) vb I mbãnjai (mbã-njĭáĭ), mbãnjam (mbã-njĭámŭ), mbãnjatã (mbãnjĭá-tã), mbãnja-ri/mbãnjare (mbã-njĭá-ri) – intru tu apã (cupanji, arãu, etc.) tra s-mi lau (s-mi-ascaldu, s-anot, etc.); fac banji; mi-ascaldu, mi lau, mi-aspel; anot, mplãtescu
{ro: (se) îmbăia; scălda, înota}
{fr: (se) baigner; nager}
{en: take a bath; swim}
ex: cara mi mbãnjai (feci unã banji), nj-si ljishurã truplu

§ mbãnjat (mbã-njĭátŭ) adg mbãnjatã (mbã-njĭá-tã), mbãnjats (mbã-njĭátsĭ), mbãnjati/mbãnjate (mbã-njĭá-ti) – tsi ari faptã banji; tsi ari intratã ntreg tu apã (di s-featsi muceali, tra si s-la, si s-ascaldã, s-anoatã, etc.); aspilat, lat, ascãldat, anutat, mplãtit
{ro: îmbăiat; scăldat, înotat}
{fr: baigné; nagé}
{en: who has taken a bath, a swim}
ex: nu lu-alas s-easã tu vimtu mbãnjat (dupã tsi featsi nã banji)

§ mbãnjari/mbãnjare (mbã-njĭá-ri) sf mbãnjeri (mbã-njĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sã mbãnjadzã; fãtseari banji; aspilari, ascãldari, anutari, mplãtiri
{ro: acţiunea de a (se) îmbăia; de a (se) scălda, de a înota; îmbăiare, scăldare, înotare}
{fr: action de (se) baigner; de nager}
{en: action of taking a bath; of swimming}
ex: di-ahãtã mbãnjari (fãtseari banji, ascãldari) va ti doarã caplu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

bãrgaci/bãrgace

bãrgaci/bãrgace (bãr-ghá-ci) sf bãrgãci (bãr-ghắcĭ) – vas mari di metal (bãcãri), multi ori cu dauã mãnush (di-unã parti sh-di-alantã), cu cari s-herbu lucri (si ngãldzãscu, etc.); brãgaci, bãrcaci, brugaci, cãldari, cãrdari
{ro: căldare, brăcace}
{fr: chaudron de cuivre à anse}
{en: copper cauldron}

§ bãrgãcicã (bãr-ghã-cí-cã) sf bãrgãcitsi/bãrgãcitse (bãr-ghã-cítsĭ) – bãrgaci njicã, burgãcicã, brãgãcicã, brugãcicã, tãrgãcicã
{ro: căldăruşe}
{fr: petit chaudron (de cuivre à anse)}
{en: small (copper) cauldron}

§ bãrcaci/bãrcace (bãr-cá-ci) sf bãrcãci (bãr-cắcĭ) – (unã cu bãrgaci)
ex: tu bãrcaci hirbem pitmezea

§ burgaci/burgace (bur-ghá-ci) sf burgãci (bur-ghắcĭ) – (unã cu bãrgaci)

§ burgãcicã (bur-ghã-cí-cã) sf burgãcitsi/burgãcitse (bur-ghã-cítsĭ) – (unã cu bãrgãcicã)

§ brãgaci/brãgace (brã-ghá-ci) sf brãgãci (brã-ghắcĭ) – (unã cu bãrgaci)

§ brãgãcicã (brã-ghã-cí-cã) sf brãgãcitsi/brãgãcitse (brã-ghã-cítsĭ) – (unã cu bãrgãcicã)
ex: ca preftul cu brãgãcica

§ brugaci/brugace (bru-ghá-ci) sf brugãci (bru-ghắcĭ) – (unã cu bãrgaci)

§ brugãcicã (bru-ghã-cí-cã) sf brugãcitsi/brugãcitse (bru-ghã-cítsĭ) – (unã cu bãrgãcicã)

§ tãrgãcicã2 (tãr-gã-ci-cã) sf tãrgãcitsi/tãrgãcitse (tãr-gã-cí-tsi) – (unã cu bãrgãcicã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cãldãrmã

cãldãrmã (cãl-dãr-mắ) sm cãldãrmadz (cãl-dãr-mádzĭ) – chetsrãli (chirãmidzli i cumãtsli di lemnu) ashtirnuti pi-un petur di-arinã, cu cari sã ncaltsã (si-acoapirã, sã ndreadzi) unã cali tra s-poatã s-urdinã amãxili ma lishor; loclu ncãltsat cu chetri (chirãmidz i cumãts di lemnu)
{ro: caldarâm, loc (drum) pavat}
{fr: pavage}
{en: pavement}
ex: tu ubor cu cãldãrmadz (ubor ncãltsat)

§ cãn-dãrmã (cãn-dãr-mắ) sm cãndãrmadz (cãn-dãr-mádzĭ) – (unã cu cãldãrmã)

§ cãndrãmã (cãn-drã-mắ) sm cãndrãmadz (cãn-drã-mádzĭ) – (unã cu cãldãrmã)
ex: carotsãli arãsuna pri cãndrã-madz

§ cãldãrãmi/cãldãrãme (cãl-dã-rắ-mi) sf cãldãrãnj (cãl-dã-rắnjĭ) – (unã cu cãldãrmã)
ex: calea tsi dutsea la voi easti cu cãldãrãmi

§ cãldãrimi/cãldãrime (cãl-dã-rí-mi) sf cãldãrinj (cãl-dã-rínjĭ) – (unã cu cãldãrmã)
ex: sh-tu sucachea-a noastrã adrarã cãldãrimi

§ caldãrmagi (cal-dãr-ma-gí) sm caldãr-mageadz (cal-dãr-ma-gĭádzĭ) – omlu tsi adarã, vindi icã lucreadzã cu chetsrãli cu cari si ncaltsã cãljurli; caldrãmgi, caldãrmagiu, cal-drãmgiu
{ro: caldarâmgiu}
{fr: celui qui fait le pavage}
{en: pavement worker}

§ caldrãmgi (cal-drãm-gí) sm caldrãmgeadz (cal-drãm-gĭádzĭ) – (unã cu caldãrmagi)

§ caldãrmagiu (cal-dãr-ma-gíŭ) sm caldãrmagii (cal-dãr-ma-gíĭ) – (unã cu caldãr-magi)

§ caldrãmgiu (cal-drãm-gíŭ) sm caldrãmgii (cal-drãm-gíĭ) – (unã cu caldãrmagi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã