DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

cãlcãnj

cãlcãnj (cãl-cắnjĭŭ) sn cãlcãnji/cãlcãnje (cãl-cắ-nji) –
1: partea di dinãpoi di la pãtuna (pata) a ciciorlui; partea di pãputsã (pat, tãcuni, tupuc), di dinãpoi, anãltsatã niheamã; partea di pãrpodi tsi acoapirã partea di dinãpoi, di la pãtuna-a ciciorlui;
2: mardzinea di pãni, i filia di pãni tsi ari parti dit aestã mardzini;
3: mardzinea di pitã, shutsãtã shi nduplicatã, icã cumata di pitã tsi ari ahtari mardzini;
(expr:
1: va yin cu cãlcãnjlji ninti = nu va yin vãrnãoarã;
2: fug cu cãlcãnjlji ninti = nu-nj para yini s-fug; nu voi s-fug)
{ro: călcâi; coltuc (de pâine); marginea sucită şi îndoită de la plăcinta aromânească}
{fr: talon; croûton de pain (pris sur un côté rond du pain); toute la partie sphérique extérieure et rabattue d’une galette feuilletée, d’une “pitã”}
{en: heel; slice with a round border, of a loaf of bread; twisted border of an Aromanian “pitã”}
ex: am doi ficiori, cãndu lj-aduc acasã, nãsh mutrescu nafoarã, sh-cãndu es nafoarã, nãsh mutrescu-acasã (angucitoati: cãlcãnjili); mi-agudii la cãlcãnjlu di la cicior; mi doari cãlcãnjlu; nj-acupirii pãtuna shi cãlcãnjlu a ciciorlui; cicioarili a ursãljei nu-au cãlcãnji; talji-nj un cãlcãnj di pãni; tu cãlcãnjlu di pitã nu s-bagã ni veardzã, ni altu tsiva; mãncai cu multã orixi un cãlcãnj di lãptari (unã mardzini di pitã di lapti)

§ cãlciun (cãl-cĭúnŭ) sn cãlciuni/cãlciune (cãl-cĭú-ni) –
1: unã soi di pãrpodi cari acoapirã pata shi cãlcãnjlu-a ciciorlui (shi sh-u-adutsi cu pãputsa di casã faptã di lãnã, pãndzã i pustavi); unã soi di pãrpodz shcurti, di casã, multi ori di lãnã;
2: unã soi di pãrpodi di pustavi, fãrã pãtunji tsi s-bagã pristi pãputsã; cãlciuni, pãtunã, scufuni
{ro: un fel de ciorapi scurţi purtaţi în casă, mai mult de femei; şosetă, călţun}
{fr: chaussettes qui couvre la partie du bas du pied jusqu’à la cheville}
{en: kind of short socks worn in the house, mostly by women; short socks, half hose}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

afoarã1

afoarã1 (a-fŭá-rã) adv – naparti di mardzinea-a unui loc ãncljis; nafoarã, dinafoarã; tsi nu s-aflã nuntru, tu-un loc ãncljis (casã, filichii, sfinduchi, gepi, etc.); shtiut mash dit minti (fãrã s-aibã ananghi tra s-li aibã dininti scriati zboarãli tu-unã carti); nafoarã, dinafoarã, ahoryea;
(expr:
1: altu afoarã di nãs (di-un lucru, idei, etc.) = tsi easti altu di nãs; tsi nu easti deadun (tu-un loc) cu altu; mash el singur;
2: om di-afoarã = om di la munti, picurar, fur, etc.;
3: es afoarã = mi cac;
4: mi scoati afoarã = mi fatsi s-mi cac;
5: cu cheptul afoarã = cu cheptul discupirit, gulishan)
{ro: afară; separat}
{fr: dehors, dans les montagnes, etc.; séparement}
{en: outside, in the mountains, etc.; separately}
ex: altsã cuscri shed afoarã; om criscut tu bumbacuri nu poati s-facã afoarã (tu muntsã); nu avea altu afoarã di nãs
(expr: eara mash el singur); afoarã di tini (ahoryea di tini tsi nu vinjish), tuts vinjirã

§ nafoarã1 (na-fŭá-rã) adv – (unã cu afoarã1)
ex: am doi ficiori, cãndu lj-aduc acasã, nãsh mutrescu nafoarã, sh-cãndu es nafoarã, nãsh mutrescu-acasã (angucitoari: cãlcãnjili); cãndu ts-ishai nafoarã; oaminj di nafoarã
(expr: di la munti, tsi nu bãneadzã n casã); dzãnili cu chepturli nafoarã
(expr: goali, discupiriti); ari multã ishiri nafoarã
(expr: ari cufoari, tartacutã, diarii); acãtsat di nafoarã (drats, dhemunj)

§ dinafoarã (di-na-fŭá-rã) adv – (unã cu afoarã1)
(expr: ti cunoscu dinãuntru shi dinafoarã = ti cunoscu ghini)
ex: li shtii dinafoarã
(expr: mash dit minti); dinafoarã (nafoarã) di casã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

anapuda

anapuda (a-ná-pu-dha) adv – di-alantã (nu di buna) parti a unui lucru; alantã soi di cum lipseashti s-hibã un lucru; napudishalui, anaschila, anaschilea, strãmbu, tersi, tersine, tersene
{ro: anapoda, pe dos, deandoaselea}
{fr: à l’envers, de l’autre côté; tout de travers}
{en: wrong side, upside-down, wrong-headed}
ex: nviscu sarica anapuda (cu-astalea nafoarã); sh-bãgã cãmeasha anapuda; tsãnea cartea anapuda (di-alantã parti, cu nsuslu nghios); loclu anapuda-l (di-alantã parti-l) turna; ãnj njardzi lucrul anapuda (strãmbu, arãu); tut anapuda (anaschila) va s-greshti; itsi acãtsa s-adarã, tut anapuda (strãmbu) lj-isha; s-nu-nj turnats zborlu anapuda

§ napudishalui (na-pu-dí-shĭa-lui) adv – (unã cu anapuda)
ex: voi imnats napudishalui (anapuda, cu cãlcãnjli ninti)

§ anapud (a-ná-pudhŭ) adg anapudã (a-ná-pu-dhã), anapudz (a-ná-pudzĭ), anapudi/anapude (a-ná-pu-dhi) – tsi easti strãmbu la minti shi nu li fatsi lucrili ndreapti ca-alantã dunjai; tsi fatsi ma multu dupã caplu a lui shi nu va s-ascultã di pãrerli-a altor; tsi nu-ari purtari shi nu mindueashti ca oaminjlji di-aradã; tsi fatsi multu shimãtã; nãpudearic, cãvgãgi, strãmbu, tersu, sirsen, sirsem, zarzara, dzardzar; cap gros, cap di grij, cap di tãgari
{ro: turbulent, îndărătnic, încăpăţânat}
{fr: qui est de travers; turbu-lent; endiablé}
{en: reckless, obstinate, stubborn, with awkward temper}
ex: aestu ficior easti anapud (strãmbu); featã arauã sh-anapudã (strãmbã) di sh-cu cãmeasha di pri nãsã si ncãcea

§ anapudearic (a-na-pu-dhĭá-ricŭ) adg anapudearicã (a-na-pu-dhĭá-ri-cã), anapudearits (a-na-pu-dhĭá-ritsĭ), anapudearitsi/ana-pudearitse (a-na-pu-dhĭá-ri-tsi) – (unã cu anapud)
ex: nu-am vidzutã ahtari om anapudearic (anapud, strãmbu)

§ nãpudearic (nã-pu-dhĭá-ricŭ) adg nãpudearicã (nã-pu-dhĭá-ricã), nãpudearits (nã-pu-dhĭá-ritsĭ), nãpudearitsi/nãpudearitse (nã-pu-dhĭá-ri-tsi) – (unã cu anapud)
ex: ahtãri nãpudearits sots; muljarea-aestã easti nãpudearicã (anapudã); nu-am vidzutã ahtari nãpudearic

§ anãpudilji/anãpudilje (a-nã-pu-dhí-lji) sf anãpudilj (a-nã-pu-dhílj) –

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

casã1

casã1 (cá-sã) sf casi/case (cá-si) shi cãsi (cắsĭ) shi cãsuri (cắ-surĭ) – adãrãmintu (acareti, binai) tu cari omlu sh-aflã apanghiu (tra si s-afireascã di arcoari sh-di furtunã, s-bãneadzã, si sta, s-doarmã, s-mãcã shi sã sh-creascã fumealja); (fig:
1: casã = (i) fumealji, soi; (ii) aveari, nicuchiratã; expr:
2: nu-adarã casã = easti multu spatal, nu poati s-adunã paradz cã lj-aspardzi trã itsido; tsi nu-ari-angãtan di el ma di altsã;
3: ari casa pri cãrlig (bãstuni) = tsi nu sh-ari unã nicuchiratã iu s-shadã (cum easti un picurar, bunãoarã);
4: casã oarbã = casã ntunicatã, fãrã soari;
5: nu mi ncapi casa (di harauã) = mi hãrsescu multu di multu;
6: lji si ncljidi (aspardzi) casa = lj-moari cariva (ficior, featã, etc.) din casã)
{ro: casă; familie; avere}
{fr: maison; famille; avoir, fortune}
{en: house; family; fortune}
ex: un aush cu casa dupã nãs (angucitoari: zmelciul); pricea easti moartã, ma vinili-lj tut bat (angucitoari: casa cu oaminjlji); clocea i di leamni sh-cheatrã, puljlji-lj sunt di cheali sh-carni (angucitoari: casa shi oaminjlji); s-adrarã estan casi multi sh-mãri; casa-a noastrã-i muntili; multi cãsi di Cljisura, di Nevisca suntu ca pãlãts; din cãsuri insha lumea; catha sh-ari casa dinanumirea; casa a cãrnashlui; easti om cu casã (fumealji, nicuchiratã); featã di casã (fumealji) bunã, mari; ncuscrãm cu casã (fumealji, soi) bunã; omlu aestu nu-adarã casã (fig: nicuchiratã, aveari); ashi cum sh-eara, featsirã deadun doilji casã (fumealji, nicuchiratã); di omlu din casã, cari oarã s-ti-afireshti?; ncarcã cãsili (fig: tutã avearea, tuti lucrili di casã tsi-avea) pri cãrvani; lj-deadi casa ntreagã (tuti lucrili din casã; casa cu lucri cu tut); aushlu, ne casa nu lu ncãpea di harauã
(expr: s-hãrsea multu, haraua lj-eara multu mari); iu intrã ngrãnja, s-aspardzi casa; moartea-a featãljei va lji ncljidã casa

§ cãsicã (cã-sí-cã) sf cãsi-tsi/cãsitse (cã-sí-tsi) – casã ma njicã; cãshoarã, cãscioarã, cãsutsã
{ro: căsuţă}
{fr: petite maison}
{en: little house}
ex: muscuvulsea tutã cãsica-ali mai; tu buriclu a pãduriljei, da di nã cãsicã ascumtã tu cupaci; casa-a ljei eara nã cãsicã, cãlivushcã fãrã geamuri, fãrã ush

§ cãshoarã (cã-shĭŭá-rã) sf cãshori (cã-shĭórĭ) – (unã cu cãsicã)
ex: nã nostimã cãshoarã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

codru2

codru2 (có-dru) sn codzrã (có-dzrã) shi codri (có-dri) – cumatã di pitã i pãni; codur
{ro: bucată de pâine sau plăcintă aromânească}
{fr: morceau de pain ou “pitã” aroumaine}
{en: piece of bread or Aromanian “pitã”}
ex: nj-talji un codru (nã cumatã) di pitã; imnã cu codrul (cumata di pãni) tu mãnã

§ codur2 (có-durŭ) sn coduri (có-du-ri) – (unã cu codru1)
ex: nj-deadi un codur (nã cumatã) di pitã

§ ncudurat (ncu-du-rátŭ) adg ncuduratã (ncu-du-rá-tã), ncudurats (ncu-du-rátsĭ), ncudurati/ncudurate (ncu-du-rá-ti) – arushãtsãt, shutsãt; (fig: ncudurat = faptu ca un cot; (cãlcãnjlu di pitã) tsi easti arushutsãt)
{ro: sucit; (“pită”) cu marginea răsucită}
{fr: tordu; (galette, “pita”) qui a le bord tors}
{en: twisted; (“pita”) with twisted border}
ex: pitã ncuduratã (fig: cu cãlcãnjlu shutsãt)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ficior

ficior (fi-cĭórŭ) sm ficiori (fi-cĭórĭ) –
1: njic (mascur i feamin) tsi lu-ari un bãrbat, di-aradã, cu nicuchira-lj tsi lu-ari amintatã; cilimean mascur; hilj; njic, mincu, cilimean, ciuliman, copan, tecnon, hurhutulash, etc.;
2: bãrbat tinir; gioni;
(expr:
1: Ficior Aleptu, Ficior Mushat = ficior multu mushat sh-gioni, dit pir-mithili armãneshti, multi ori hilj di-amirã, tsi s-va cu Mushata-a Loclui; Mushatlu-a Mushatslor; Mushat-Gioni; Gionili Mushat;
2: ficior cu steaua n frunti; ficior cu soarili tu cheptu = ficior multu mushat;
3: ficior di pit cãljuri = ficior vagabondu, tsi nu-ari casã iu s-bãneadzã, tsi nu easti di fumealji bunã; ficior faptu di-un bãrbat sh-unã muljari tsi nu suntu ncurunats un cu-alantu; luts, cochil, cochi, cochiul, copil, cupilciu, bashtu, doci;
4: ninga cu ficiorlji ti-agiots! = zbor tsi-lj si dzãtsi a omlui tsi (i) nu-ari purtarea di om mari; shi (ii) nu easti salami tu lucrili tsi fatsi)
{ro: copil; fiu; băiat, fecior, tânăr}
{fr: enfant; fils; garçon, jeune homme}
{en: child; son; boy, young man}
ex: am doi ficiori, cãndu lj-aduc acasã, nãsh mutrescu nafoarã, sh-cãndu es nafoarã, nãsh mutrescu-acasã (angucitoari: cãlcãnjili); am doi ficiori (njits, cilimeanj; icã hilj); aclo s-aduna multsã ficiori (njits mascuri) tra s-agioacã; featsi un ficior (mascur); s-tsã bãneadzã ficiorlji (cilimeanjlji; icã hiljlji); cãndu lu ljirtã Dumnidzã pi tatã-nju, earam ficior (cilimean mascur) njic di tsãtsã; bãrbatlu easti arburli, sh-ficiorlu (hiljlu) ugeaclu-a casãljei; macã mãts dalã cu ficiorlji (njitslji, cilimeanjlji), va s-ti pruscucheascã; cu ficiorlji s-nu mãts lapti, cã ti pruscuchescu; acãtsarã ficiorlji (cilimeanjlji, tinirlji) s-nã lja prit cicioari; easti ficior (tinir) trã nsurari; ficiorlu diznjirdat, armãni ninvitsat; ficiorlu, cari s-nu plãngã, nu-lj da mã-sa tsãtsã; ficiorlji mãcã tsãpurnji, sh-a-aushlor lã amurtsãscu dintsãlj; cum s-hibã ficiorlji, nu-lj scoati mama di hilj; ca ficiorlu atsel njiclu: tsi veadi, atsea caftã; ficiori acãtsats Sãmbãta; shi ficiorlji nu s-fac cu punga di gushi; omlu, pãnã-i ficior, itsido nveatsã lishor; ficiori s-hibã, mea feati, cãti s-vrei

§ ficiuric (fi-cĭu-rícŭ) sm ficiurits (fi-cĭu-rítsĭ) – ficior njic di ilichii icã boi; ficiurush, ciuci, ciup, tsup, nat, niphiu, etc.
{ro: copilaş, fiu mic, băieţaş, tinerel}
{fr: petit enfant; petit fils; petit garçon}
{en: small child; little son; small boy}
ex: canda hiu ficiuric (cili-mean njic) io; easti un yeaspi ficiuriclu-atsel; atsia s-bat, atsia s-agioacã, ca nãshti ficiurits; alai ficior, ficiuric, nu vidzush cãtrã iu featsirã cãprili?; canda hiu ficiuric io, s-mi-aspari cu bosha?; s-arãsi ca vãrã ficiuric; sh-arãdea tuts ficiuritslji di nãs; prindi s-plãngã ficiuriclu, s-lji da muma tsãtsã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn