|
|
caimacam
caimacam (caĭ-ma-cámŭ) sm – vedz tu cãimãcan
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cãimãcancãimãcãmilji/cãimãcãmilje
cãimãcãmilji/cãimãcãmilje (cãĭ-mã-cã-mí-lji) sf – vedz tu cãimãcan
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cãimãcancãimãcan
cãimãcan (cãĭ-mã-cánŭ) sm caimãcanj (cãĭ-mã-canjĭ) – om mari dit chivernisea turtseascã di-altãoarã, cari tsãnea (loa) loclu-a vizirlui cãndu aestu lipsea s-fugã iuva; omlu cari ursea, tu chirolu-a turtsãlor un cãzã; caimacam
{ro: caimacan}
{fr: sous-préfet}
{en: lieutenant governor (vizier) from the old Turkish empire}
ex: cãimãcanlu lja sh-alasã, ma pãshelu-ts vindi sh-casã
§ caimacam (caĭ-ma-cámŭ) sm caimacanj (caĭ-ma-canjĭ) – (unã cu cãimãcan)
ex: treatsi caimacamlu
§ cãimãcãmilji/cãimãcã-milje (cãĭ-mã-cã-mí-lji) sf cãimãcãmilj (cãĭ-mã-cã-míljĭ) – tesea di cãimãcan
{ro: meseria de caimacan}
{fr: fonction de sous-préfet}
{en: function of “cãimãcan”}
ex: cãimãcãmilja tricu pri mãnj buni; unã pãshãlãchi ari ma multi cãimãcãmilj
§ cãimãcãnlichi/cãi-mãcãnliche (cãĭ-mã-cãn-lí-chi) sf cãimãcãnlichi (cãĭ-mã-cãn-líchĭ) – sãraea dit un cãzã, iu sh-ari scamnul sh-di iu sh-fatsi lucrul (icã iu bãneadzã) cãimãcanlu
{ro: căimăcănie}
{fr: résidence du sous-préfet}
{en: residence of the lieutenant governor }
cãimãcãnlichi/cãimãcãnliche
cãimãcãnlichi/cãimãcãnliche (cãĭ-mã-cãn-lí-chi) sf – vedz tu cãimãcan
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cãimãcancaimãcãrii/caimãcãrie
caimãcãrii/caimãcãrie (caĭ-mã-cã-rí-i) sf – vedz tu cãimac
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cãimaccãimac
cãimac (cãĭ-mácŭ) sn cãimatsi/cãimatse (cãĭ-má-tsi) – partea (spuma, danela, etc.) tsi easi pisuprã tu-unã muljiturã (lapti, cafe, etc.); caimac, cãimachi, aicã, tearã, aterã, danelã; (fig: cãimac = ma buna parti dit unã lugurii; ma bunjlji dit unã multimi di oaminj)
{ro: elită, cremă, smântână}
{fr: elite, crême}
{en: elite, cream}
ex: lã loarã cãimaclu (danela, aica)
§ caimac (caĭ-mácŭ) sn caimatsi/caimatse (caĭ-má-tsi) – (unã cu cãimac)
ex: lja caimaclu (peaja, aica) di la lapti; nj-bãgã tu cafei multu caimac (multã spumã)
§ cãimachi/cãimache (cãĭ-má-chi) sf cãimatsi/cãi-matse (cãĭ-má-tsi) – (unã cu cãimac)
ex: laptili a meu shi cafelu a tãu suntu fãrã cãimachi (aicã, trã lapti, shi spumã, trã cafe)
§ caimacci (cai-mac-cí) sm caimacceadz (caĭ-mac-cĭádzĭ) – un tsi vindi caimaclu di lapti (aica, teara)
{ro: vânzător de smântână}
{fr: vendeur de la crême de lait}
{en: man selling milk cream}
§ caimãcãrii/caimãcãrie (caĭ-mã-cã-rí-i) sf caimãcãrii (caĭ-mã-cã-ríĭ) – ducheanea iu s-vindi cãimachi di lapti (aicã, tearã)
{ro: prăvălia unde se vinde smântâna}
{fr: magazin où on vend la crême de lait}
{en: store selling milk cream}
ex: caimãcãria dit chioshi
caimacci
caimacci (cai-mac-cí) sm – vedz tu cãimac
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cãimaccaimacciu
caimacciu (cai-mac-cíŭ) sm caimacceadz (caĭ-mac-cĭadzĭ) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz caimacci
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãcãimachi/cãimache
cãimachi/cãimache (cãĭ-má-chi) sf – vedz tu cãimac
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cãimacaterã
aterã (a-thé-rã) sf ateri/atere (a-thé-ri) – ma bunjlji dit unã multimi di oaminj; ma buna parti dit unã lugurii; danelã, cãimac, caimac, cãimachi
{ro: elită, cremă}
{fr: elite, crême}
{en: elite, cream}
cãzã
cãzã (cã-zắ) sm cãzadz (cã-zádzĭ) – locurli nturtseshtsã ursiti di-un cãimãcan (unã sãngeachi ari ma multsã cãzadz sh-un cãzã ari ma multi nãi)
{ro: district, parte dintr-un “sangeac”}
{fr: district (part d’un sangeac” gouverné par un “caimacam”)}
{en: district (a part of a “sangeac”, governed by a “caimacam”}
danelã
danelã (da-né-lã) sf daneli/danele (da-né-li) – ma bunjlji dit unã multimi di oaminj; ma buna parti dit unã lugurii; aterã, cãimac, caimac, cãimachi
{ro: elită, cremă}
{fr: elite, crême}
{en: elite, cream}
ex: danela (atera, cãimaclu) a oastiljei a lui
nai2/nae
nai2/nae (ná-i) sf nãi (nắĭ) – ntindiri mari di locuri (di deavãrliga di-un cãsãbã, di-un munti, etc.); parti dit un cãzã (chivirnisit di-aradã di-un cãimãcan, om di-a statlui); arãdzãm, locuri
{ro: regiune, provincie}
{fr: région, contrée, canton}
{en: region, county}
ex: tru cãsãbã shi tu ntreaga nai (tuti locurli deavãrliga) di Ploesti; irna tu naea-a Casandrãljei
pãshe
pãshe (pã-shĭé) sm pãshadz (pã-shĭádzĭ) – om mari (vizir) dit chivernisea nturtseascã di-altãoarã; caplu ma mari pristi unã vilaeti (unã nai) nturtseascã di altãoarã; pãshã, pãshilã, vizir, vali, satrazam, ipurgo
{ro: paşă}
{fr: pacha}
{en: pasha}
ex: pãshe, pãlãshti di-asimi; va yinã pãshelu; cãimãcanlu lja sh-alasã, ma pãshelu-ts vindi sh-casã; s-mi fats pãshe tu ahtari hoarã; dipusi nãsã di pri pãnea di pãshe sh-intrã bãrbat-su
§ pãshã (pã-shắ) sm pãshadz (pã-shĭádzĭ) – (unã cu pãshe)
§ pãshilã (pã-shi-lắ) sm pãshiladz (pã-shi-ládzĭ) – (unã cu pãshe)
ex: un dupã-alantu trec pãshiladz
§ pãshoanji/pãshoanje (pã-shĭŭá-nji) sf pãshoanji/pãshoanje (pã-shĭŭá-nji) – muljari di pãshe; pãshiloanji
{ro: nevasta unui paşă}
{fr: femme du pacha}
{en: pasha’s wife}
§ pãshiloanji/pãshiloanje (pã-shi-lŭá-nji) sf pãshiloanji/pã-shiloanje (pã-shi-lŭá-nji) – (unã cu pãshoanji)
ex: pãshiloanja sh-cu featili mutrea prit pingeri cum treatsi oastea
§ pãshila-mi/pãshilame (pã-shi-lá-mi) sf fãrã pl – multimi di pãshadz
{ro: mulţime de paşale}
{fr: nombre de pacha}
{en: number of pasha}
§ pãshãlami/pãshãlame (pã-shã-lá-mi) sf fãrã pl – (unã cu pãshilami)
ex: pãshãlamea s-avea adunatã la pãlati shi ashtipta s-intrã amirãlu
§ pãshilãchi/pãshilãche (pã-shi-lắ-chi) sf pãshilãchi (pã-shi-lắchĭ) – tesea tsi u-avea (shi lucrul tsi-l fãtsea) un pãshe tu chivernisea nturtseascã; locurli (naea, vilaetea) dit chirolu nturtsescu tsi eara chivirnisitã di un pãshe; pãshãlãchi
{ro: paşalâc}
{fr: province gouvernée par un pacha}
{en: province governed by a pasha}
ex: tu pãshilãchea di Ianina s-au faptã multi ghiurultii; lj-deadi sh-a lui nã pãshilãchi
cãimaki, cãimacŭ
RO:smântână
EN:(sour) cream
FR:crème (du lait)
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015