DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

cãcimac

cãcimac (cã-ci-mácŭ) sn cãcimatsi/cãcimatse (cã-ci-má-tsi) – fãrinã di misur heartã ndisat, cari s-mãcã di-aradã cu lapti, cash, umtu, etc., icã, tãljatã filii dupã tsi-arãtseashti, s-mãcã tu loc di pãni; cãciumac, bãrcãdan, bãrgãdan, bãcãrdan, mãcãldarã, mãclã-darã, mumulic, mumulig, mãmulig, tarapash, culeash
{ro: mămăligă}
{fr: polenta; gaude; bouillie de farine de maïs, compacte, qu’on peut couper en tranches et qu’on mange en guise de pain}
{en: polenta; corn flour boiled, compact and cut into slices, eaten in place of bread}
ex: dã-lj-u lapti sh-cãcimac (bãrgãdan)

§ cãciumac (cã-cĭu-mácŭ) sn cãciumatsi/cãciumatse (cã-cĭu-má-tsi) – (unã cu cãcimac)
ex: mãcai cãciumaclu tsi-adrash

§ cãceamac (cã-cĭá-mácŭ) sn cãciamatsi/cãciamatse (cã-cĭá-má-tsi) – (unã cu cãcimac)
ex: nã featsi di dimneatsa un cãceamac

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

arapositi/araposite

arapositi/araposite (a-ra-pó-si-ti) sn arapositi (a-ra-pó-si-ti) – plantã cu truplu analtu (cãt omlu sh-cama), sãnãtos sh-gros, cu frãndzili lundzi shi chipitoasi, cu lilicili mascuri tsi sta adunati tu un arapun tu chipita-a truplui shi atseali feamini tsi sta tu-un cuculici (cucean) anvãlit cu frãndzã, lungu di vãrã palmã, cu yimishi-gãrnutsã (lugursiti ca yiptu) tsi crescu pri cucean, cari s-matsinã sh-da unã fãrinã galbinã di cari s-fatsi culeashlu (cãcimaclu); arãpusit, arpusit, misur, cãlãmbuchi, gãrnishor
{ro: porumb}
{fr: maïs}
{en: corn}

§ arãpusit (a-rã-pu-sítŭ) sn arãpusiti/arãpusite (a-rã-pu-sí-ti) – (unã cu arapositi)

§ arpusit (ar-pu-sítŭ) sn arpusiti/arpusite (ar-pu-sí-ti) – (unã cu arapositi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

bãrcãdan

bãrcãdan (bãr-cã-dánŭ) sn bãrcãdani/bãrcãdane (bãr-cã-dá-ni) – fãrinã di misur heartã ndisat, cari s-mãcã di-aradã cu furculitsa, icã, tãljatã filii dupã tsi-arãtseashti, s-mãcã tu loc di filii di pãni; bãrgãdan, bãcãrdan, mãcãldarã, mãclãdarã, cãciumac, cãcimac, mumulic, mumulig, mãmulig, tarapash, culeash
{ro: mămăligă}
{fr: polenta; gaude; bouillie de farine de maïs, compacte, qu’on peut couper en tranches et qu’on mange en guise de pain}
{en: polenta; corn flour boiled, compact and cut into slices, eaten in place of bread}
ex: lja shtsala shi ameasticã bãrcãdanlu

§ bãr-gãdan (bãr-gã-dánŭ) sn bãrgãdani/bãrgãdane (bãr-gã-dá-ni) – (unã cu bãrcãdan)
ex: un stog cu earbã tu mesi di amari shadi, nvãrliga foc ardi sh-ni s-neacã, ni s-aprindi (angucitoari: bãrgãdanlu)

§ bãcãrdan (bã-cãr-dánŭ) sn bãcãrdani/bãcãrdane (bã-cãr-dá-ni) – (unã cu bãrcãdan)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cãlãmbuchi1

cãlãmbuchi1 (cã-lãm-búchĭŭ) sn cãlãmbuchi/cãlãmbuche (cã-lãm-bú-chi) – plantã cu truplu analtu (cãt omlu sh-cama), sãnãtos sh-gros, cu frãndzãli lundzi shi chipitoasi, cu lilicili mascuri tsi sta adunati tu un arapun tu chipita-a truplui shi atseali feamini tsi sta tu-un cuculici (cucean) anvãlit cu frãndzã, lungu di vãrã palmã, cu yimishi-gãrnutsã (lugursiti ca yiptu) tsi crescu pri cucean, cari s-matsinã sh-da unã fãrinã galbinã di cari s-fatsi culeashlu (cãcimaclu); misur, arapositi, arãpusit, arpusit, gãrnishor; (fig: cãlãmbuchi = (i) loclu siminat cu cãlãmbuchi (cãlãmbucheauã); (ii) cuceanlu (cãlamea) pri cari crescu gãrnutsãli di cãlãmbuchi)
{ro: porumb}
{fr: maïs}
{en: corn}
ex: am nã ambari cu grãn, cã-lãmbuchi (misur), melj, arov, di tuti yipturli; cãlãmbuchi (misur) hertu; porcul intrã tu cãlãmbuchi (fig: loclu siminat cu misur); apresh foclu cu cãlãmbuchi (fig: cãlãnj, cuceanj di misur)

§ cã-lãmbuchi2/cãlãmbuche (cã-lãm-bú-chi) sf cãlãmbuchi (cã-lãm-búchĭ) – (unã cu cãlãmbuchi1)

§ cãlãmbucheauã (cã-lãm-bu-chĭá-ŭã) sf cãlãmbuchei (cã-lãm-bu-chĭéĭ) – agru siminat cu cãlãmbuchi
{ro: porumbişte}
{fr: champ planté avec du maïs}
{en: corn field}

§ cãmbãcuchi/cãmbãcuche (cãm-bã-cú-chi) sf cãmbãcuchi (cãm-bã-cúchĭ) – pitã cu fãrinã di cãlãmbuchi; pitã di bubotã; pispilitã, pruscutitã
{ro: plăcintă de mălai}
{fr: galette de farine de maïs}
{en: kind of Aromanian cake (pie) made of corn flour}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

culeash

culeash (cu-leáshĭŭ) sn culeashuri (cu-leá-shĭúrĭ) – fãrinã di misur heartã ndisat, cari s-mãcã di-aradã cu furculitsa, icã, tãljatã filii dupã tsi-arãtseashti, s-mãcã tu loc di filii di pãni; bãrgãdan adrat cu umtu i unturã; fãrinã di misur i di grãn heartã tu apã sh-alãsatã ca unã dzamã groasã i mãcari suptsãri; culesh, culeaci, mumulic, mumulig, mãmulig, cãcimac, cãciumac, bãrcãdan, bãrgãdan, bãcãrdan, mãlcãdarã, mãclãdarã, tarapash;
(expr:
1: (u) li adrash culeash (lucrili) = (i) adrash un lucru glãrescu, lucru tsi nu s-uidiseashti dip, (u) li-adrash dhalã (bozã, ghesã); (ii) bãgash lucrili fãrã nitsiunã aradã, mintiti, ca naljurea, alandala, cioarã-boarã, ciora-bora;
2: limbã di culeash = limbã tsi bãbãleashti zboarãli; un tsi zburashti peltec;
3: easti culeash = (i) easti om moali, mulash-cu; (ii) numã datã di-armãnjlji dit Rumãnii a rumãnjlor cã mãcã multu cãcimac;
4: cari s-upãreashti tu culeash suflã sh-tu mãrcat = cari u pãtsã aclo iu eara ananghi s-afireascã, s-afireashti tora sh-aclo iu nu easti ananghi)
{ro: terci; sos}
{fr: bouillie; de la farine de maïs (ou blé) bouillie dans l’eau formant une sorte de sauce bonne à assaisonner certains mets}
{en: corn (or wheat) flour boiled in water; sauce}
ex: adrãm culeash di fãrinã; earna easti adetea s-facã culeash (bãrgãdan cu umtu i unturã) dimneatsa

§ culeaci (cu-leácĭŭ) sn culeaciuri (cu-leá-cĭúrĭ) – (unã cu culeash)
ex: li-amisticã tuti, li featsi culeaci
(expr: alandala, cioarã-boarã)

§ culesh (cu-léshĭŭ) sn culeshuri (cu-lé-shĭúrĭ) – (unã cu culeash)
ex: hearsi culeshlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

gãrnishor

gãrnishor (gãr-ni-shĭórŭ) sn gãrnishoari/gãrnishoare (gãr-ni-shĭŭá-ri) – plantã cu truplu analtu (cãt omlu sh-cama), sãnãtos sh-gros, cu frãndzãli lundzi shi chipitoasi, cu lilicili mascuri tsi sta adunati tu un arapun tu chipita-a truplui shi atseali feamini tsi sta tu-un cuculici (cucean) anvãlit cu frãndzã, lungu di vãrã palmã, cu yimishi-gãrnutsã (lugursiti ca yiptu) tsi crescu pri cucean, cari s-matsinã sh-da unã fãrinã galbinã di cari s-fatsi culeashlu (cãcimaclu); misur, arapositi, arãpusit, arpusit, cãlãmbuchi
{ro: porumb}
{fr: maïs}
{en: corn}
ex: fãrinã di misur i gãrnishor; nu s-featsi estan gãrnishorlu (misurlu)

§ grãnishor1 (grã-ni-shĭórŭ) sn grãnishoari/grãnishoare (grã-ni-shĭŭá-ri) – (unã cu gãrnishor)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

grohtu

grohtu (gróh-tu) sn grohti (gróh-ti) – bishicã cu vimtu nãuntru, tsi s-fatsi cãndu hearbi apa cu clocuti; minarea (clucutirea) cu lavã tsi u fatsi apa cãndu hearbi; minarea cu lavã shi bishits tsi u fatsi apa di la un arãu tsi curã agonja; clocut, colcut
{ro: clocot mare, fierbere în clocote mari}
{fr: bouillon, bouillonement à gros bouillons}
{en: large bubble (from boiling water)}
ex: s-avdi di-aoa grohtul

§ gruhtescu (gruh-tés-cu) vb IV gruhtii (gruh-tíĭ), gruhteam (gruh-teámŭ), gruhtitã (gruh-tí-tã), gruhtiri/gruhtire (gruh-tí-ri) – herbu apa cu clocuti; (apa di la-arãu) s-minã sh-fatsi bishits, cãndu curã agonja; gruhutescu, clucutescu, clucutedz, culcutescu, hurhurescu
{ro: clocoti (apa)}
{fr: bouillir à gros bouillons}
{en: bubble (boiling water)}
ex: gruhteashti ghiumlu

§ gruhtit (gruh-títŭ) adg gruhtitã (gruh-tí-tã), gruhtits (gruh-títsĭ), gruhtiti/gruhtite (gruh-tí-ti) – (apa) tsi ari faptã clocuti cãndu hearsi; (apa di la-arãu) tsi s-ari minatã sh-ari faptã bishits; gruhutit, clucutat, clucutit, culcutit, hurhurit
{ro: clocotit (apa)}
{fr: bouilli à gros bouillons}
{en: bubbled (boiling water)}
ex: nj-deadi s-beau apã gruhtitã, deapoea-arãtsitã

§ gruhtiri/gruhtire (gruh-tí-ri) sf gruhtiri (gruh-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu apa (tsi hearbi) gruhteashti; gruhutiri, clucutari, clucutiri, culcutiri, hurhuriri
{ro: acţiunea de a clocoti; clocotire}
{fr: action de bouillir à gros bouillons; bouillonement}
{en: action of bubbling (boiling water); bubbling}

§ gruhutescu (gru-hu-tés-cu) vb IV gruhutii (gru-hu-tíĭ), gruhuteam (gru-hu-teámŭ), gruhutitã (gru-hu-tí-tã), gruhutiri/gruhutire (gru-hu-tí-ri) – (unã cu gruhtescu)
ex: gruhutirã tutã noaptea

§ gruhutit (gru-hu-títŭ) adg gruhutitã (gru-hu-tí-tã), gruhutits (gru-hu-títsĭ), gruhutiti/gruhutite (gru-hu-tí-ti) – (unã cu gruhtit)

§ gruhutiri/gruhutire (gru-hu-tí-ri) sf gruhutiri (gru-hu-tírĭ) – (unã cu gruhtiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

guzmolj

guzmolj (guz-móljĭŭ) sn guzmoalji/guzmoalje (guz-mŭá-lji) – cumãts njits (di mãcari, pãni, cãcimac, etc.) adunati stog, fãrã aradã, sh-fapti ca unã topã njicã; gumolj, gumulj, gãdzãmolj, gãdzãmoi, arombu, ghilandru, top, toc, surats;
(expr: adunat guz-molj = adunat stog, cari ari pãltãrli adusi (aplicati, ncusurati); adus tu pãltãri, ncusurat, cusurat, cãmbur, zgrob, zgolub, gãrbuv, gribos, gubes, guvor, etc.)
{ro: cocoloş, mototol, bulz}
{fr: pelote, pelotonné, grumeau, boulette de son pour les chiens}
{en: ball (of food, wool, material)}
ex: s-adunã guzmolj (stog, ca un guzmolj); adunats guzmolj (stog, ca un guzmolj) di fricã un ningã alantu

§ gumolj (gu-móljĭŭ) sn gumoalji/gumoalje (gu-mŭá-lji) – (unã cu guzmolj)
ex: gumolj (zbuldzu, topã) di neauã; cãnili s-adunã cãt un gumolj

§ gumulj (gu-múljĭŭ) sn gumulji/gumulje (gu-mú-lji) – (unã cu guzmolj)
ex: cãnjlji di la oi s-hrãnescu cu gumulji (topi di tãrtsã, cãcimac, etc.); dã-lã a cãnjlor gumulji (topi di cãcimac, tãrtsã, etc.)

§ gãdzãmolj1 (gã-dzã-móljĭŭ) sn invar – (unã cu guzmolj)

§ gãdzãmoi1 (gã-dzã-móĭŭ) sn invar – (unã cu guzmolj)

§ gãdzãmolj2 (gã-dzã-móljĭŭ) adg gãdzãmoalji/gã-dzãmoalje (gã-dzã-mŭá-lji), gãdzãmolj (gã-dzã-móljĭ), gãdzãmoa-lji/gãdzãmoalje (gã-dzã-mŭá-lji) – cari easti adunat stog ca un guzmolj; cari easti cu pãltãrli adunati (aplicati, ncusurati); cari easti adus tu pãltãri; ãncusurat, ncusurat, cusurat, bubot, cãmbur, zgrob, zgolub, gãrbuv, gribos, gubes
{ro: care este ca un mototol, gârbov}
{fr: qui est pelotonné, bossu, courbé}
{en: who is like a ball of food (wool, etc.); hunchback}
ex: maea shidea adunatã gãdzãmolj (stog, ca un gumolj); corbul di pap-aush, adunat gãdzãmolj, cu inima cãt un puric

§ gãdzãmoi2 (gã-dzã-móĭŭ) adg gãdzãmoai/gãdzãmoae (gã-dzã-mŭá-i), gãdzãmoi (gã-dzã-móĭ), gãdzãmoai/gãdzãmoae (gã-dzã-mŭá-i) – (unã cu gãdzãmolj2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mãclãdarã

mãclãdarã (mã-clã-dá-rã) sf mãclãdãri (mã-clã-dắrĭ) – fãrinã di misur heartã, cari s-mãcã cu pitmezi; mãcãldarã, bãrcãdan, bãrgãdan, bãcãrdan, cãciumac, cãcimac, mumulic, mumulig, mãmulig, tarapash, culeash
{ro: mămăligă}
{fr: polenta; gaude; bouillie de farine de maïs mince, qu’on mange avec du mout de raisin épaissi par coction}
{en: polenta; corn flour boiled thin and eaten with a kind of grape syrup}

§ mãcãldarã (mã-cãl-dá-rã) sf mãcãldãri (mã-cãl-dắrĭ) – (unã cu mãclãdarã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã