|
|
curdeauã
curdeauã (cur-deá-ŭã) sf curdei (cur-déĭ) – fashi (tsãsãturã, coardã di hiri mplititi, etc.) strimtã sh-lungã di bumbac (lãnã, catife, metal, etc.) purtatã ca stulii pi stranji (capeli, di gushi, di mesi, etc.); curdelã, curdilachi, coardã, panglicã, pantlicã, pãtlicã, cipari, ciupari, tsupari, tsipari;
(expr: nu-nj tsãni curdeaua = nj-easti fricã, nj-easti arshini, nu-nj tsãni curaua, nu-nj tsãni curlu, etc.)
{ro: panglică}
{fr: ruban, cordon, brides (de chapeau)}
{en: ribbon, hatband}
ex: s-frãndzea ca nã curdeauã (unã panglicã); lj-vidzurã, cã nu-lj tsãni ici curdeaua
(expr: cã lj-easti multã fricã)
§ curdelã (cur-dé-lã) sf curdeli/curdele (cur-dé-li) – (unã cu cur-deauã)
§ curdilachi/curdilache (cur-di-lá-chi) sf curdilãchi (cur-di-lắchĭ) – curdeauã ma njicã
{ro: panglicuţă}
{fr: petit ruban}
{en: small ribbon}
ex: curdeli sh-curdilachi (curdeauã njicã)
bis1
bis1 (bísŭ) sn bisuri (bí-surĭ) – partea-a truplui cu cari omlu shadi di-aradã pi scamnu; guva-a truplui pri iu easi nafoarã omlu cãndu s-dutsi la hale (shi sh-fatsi apa-atsea groasa); cur, cãrtelj, cuci, fãndãc, fãndec, ghes, primichir, shidzut;
(expr: mi tsãni bislu = am curai; nj-u tsãni; mi tsãni curlu, curaua, curdeaua, etc.)
{ro: cur}
{fr: cul, derrière}
{en: arse}
ex: sh-dizvileashti bislu (curlu); l-doari bislu, ari sãhãts; lj-easi bislu (curlu) nafoarã; ti tsãni bislu?
(expr: ts-u tsãni?, ai curai?)
chiuti
chiuti (chĭu-tí) sm, sf, adg chiutoanji/chiutoanje (chĭu-tŭá-nji), chiutadz (chĭu-tádzĭ), chiutoanji/chiutoanje (chĭu-tŭá-nji) – (un) tsi lj-easti fricã di nai ma njiclu lucru; tsi s-aspari lishor; fricos, dzadila
{ro: fricos}
{fr: craintif, peureux}
{en: timorous, easily frightened}
§ chiutilichi/chiutiliche (chĭu-ti-lí-chi) sf chiuti-lichi (chĭu-ti-líchĭ) – starea di niisihii shi tulburari tsi u-aducheashti omlu cãndu s-aflã nãintea-a unui piriclju mari (dealihea i minciunos); fricã, asparyiu, asparizmã, asparimã, asparmã, lãhtarã, frixi, pirdeshi, datã, ceash, trom, trumarã, cutrom, lãhtarã
{ro: teamă}
{fr: crainte, poltronnerie}
{en: fear}
§ chiutipsescu (chĭu-tip-sés-cu) vb IV chiutipsii (chĭu-tip-síĭ), chiutipseam (chĭu-tip-seámŭ), chiutipsitã (chĭu-tip-sí-tã), chiutipsiri/chiutipsire (chĭu-tip-sí-ri) – mi-aspar lishor di nai ma njiclu lucru; nj-easti fricã s-lu fac un lucru; nj-si curmã curailu; nu-nj tsãni curdeaua (curaua, curlu, etc.)
{ro: (se) speria uşor; pierde curajul}
{fr: avoir peur; perdre son courage; manquer de courage}
{en: be scared; lose courage; have no courage}
§ chiu-tipsit (chĭu-tip-sítŭ) adg chiutipsitã (chĭu-tip-sí-tã), chiutipsits (chĭu-tip-sítsĭ), chiutipsiti/chiutipsite (chĭu-tip-sí-ti) – tsi sh-ari chirutã lishor curailu; tsi s-ari aspãreatã; tsi easti lãhtãrsit; tsi lj-easti fricã
{ro: care (se) sperie uşor; care şi-a pierdut curajul}
{fr: qui a peur; qui a perdu son courage; qui manque de courage}
{en: who is scared; who lost courage; who has no courage}
§ chiutipsiri/chiutipsire (chĭu-tip-sí-ri) sf chiutipsiri (chĭu-tip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva chiutipseashti
{ro: acţiunea de a (se) speria uşor; de a pierde curajul}
{fr: action d’avoir peur; de perdre son courage; de manquer de courage}
{en: action of being scared; of losing courage; of having no courage}
cipari/cipare
cipari/cipare (ci-pá-ri) sf cipãri (ci-pắrĭ) – fashi (tsãsãturã, coardã di hiri mplititi, etc.) strimtã sh-lungã di bumbac (lãnã, catife, metal, etc.) purtatã ca stulii pi stranji (capeli, di gushi, etc.); fashã di metal tsi u poartã ufitserlji pi bratslu, cheptul icã umirli-a stranjilor di stratiot, tra s-aspunã scara tsi u au tu-ascheri; tsipari, ciupari, tsupari, pantlicã, pãtlicã, curdelã, curdeauã, curdilachi, coardã; galon, galoni
{ro: panglică, şiret, galon}
{fr: ruban; tresse, soutache}
{en: ribbon, hatband, lace; braid, stripes}
ex: purta chiurcu cu cipãri (panglits) di hrisozmã; tu zãmani s-purta multu cipãrli (panglitsli, curdelili)
§ ciupari1/ciupare (cĭu-pá-ri) sf ciupãri (cĭu-pắrĭ) – (unã cu cipari)
§ tsipari/tsipare (tsi-pá-ri) sf tsipãri (tsi-pắrĭ) – (unã cu cipari)
§ tsupari1/tsupare (tsu-pá-ri) sf tsupãri (tsu-pắrĭ) – (unã cu cipari)
§ ciupari2/ciupare (cĭu-pá-ri) sf ciupãri (cĭu-pắrĭ) – soi di capelã purtatã di muljerli fãrshiroati
{ro: un fel de pălărie purtată de fărşiroate}
{fr: couvre-chef des femmes des “fãrshirots”}
{en: head-gear worn by the “fãrshirots” women}
§ tsupari2/tsupare (tsu-pá-ri) sf tsupãri (tsu-pắrĭ) – (unã cu ciupari2)
§ ghiubec2 (ghĭu-bécŭ) sn ghiubetsi (ghĭu-bé-tsi) shi ghiubecuri (ghĭu-bé-curĭ) – (unã cu cipari)
ex: cu ghiubecuri (cipãri) shi cu ghiurdãnj
§ tãpari/tãpare (tã-pá-ri) sf tãpãri (tã-pắrĭ) – stulii di-asimi purtatã di muljeri pri cap pristi fesi; ambrunã, tepe, tipe
{ro: podoabă de cap}
{fr: parure d’argent portée par les femmes au-dessus du fez}
{en: silver adorning worn by women over the hat}
§ tepe (te-pé) sm tepedz (te-pédzĭ) – (unã cu tãpari)
§ tipe (ti-pé) sm tipedz (ti-pédzĭ) – (unã cu tãpari)
curauã
curauã (cu-rá-ŭã) sf curãi (cu-rắĭ) – fashi lungã shi strimtã di cheali (pãndzã, etc.) tsi sh-u bagã omlu di mesi, tra s-lj-u tsãnã shi s-nu-lj cadã pantalonea; fashi di cheali (pãndzã, spangu) tsi fatsi unã hãlati (aroatã) si s-anvãrteascã; cumatã di cheali argãsitã cu cari si struxescu xurãhili;
(expr:
1: dau xurafea di curauã = struxescu xurafea cu darea (fricarea) a ljei di curauã;
2: nu-l dau di curauã = nu-l saidisescu (sãldisescu); nu-l dau di mãnear; nu dau simasii la-atseali tsi fatsi i dzãtsi; nu-l fac mali; nu-l fac mãnicã di tãmbari;
3: nu mi (nj-u) tsãni curaua = nu cutedz; nj-easti fricã; nu nj-u tsãni; nu-nj tsãni curdeaua; nj-arãtseashti curlu (bishina); etc.;
4: nj-adunã curãili = nj-bagã frãnlu, mi nfãrneadzã, mi cãpistruseashti)
{ro: curea}
{fr: curroie}
{en: belt}
ex: tsi-i curauã njicã, aumtã, pri sum loc ascumtã? (angucitoari: sharpili); curcusura avea di mesi unã curauã largã cãt palma; bagã-li unã pristi alantã shi tsindzi-nj-li cu curãili; adu-nj dauãsprãdzatsi di curãi; paplu nu-l tsãnea curãili
(expr: nu lj-u tsãnea, s-avea mulja-tã); nu armãnlu, ma curaua; nu-l deadirã di curauã
(expr: nu-l saidisirã), nu-l cljimarã la numtã; iu da di curauã nã miliunarã di
(expr: iu s-u da di mãnear) aestã oarfãnã; s-l-adunã curãili
(expr: s-lã bagã frãnlu, s-lji cãpistruseascã)
§ cureauã (cu-reá-ŭã) sf curãi (cu-rắĭ) – (unã cu curauã)
§ curoauã (cu-rŭá-ŭã) sf curãi (cu-rắĭ) – (unã cu curauã)
ex: nu-l tsãni dip curoaua (lj-u fricã) s-ducã singur n hoarã
§ curdoni/curdone (cur-dó-ni) sf curdonj (cur-dónjĭ) – (unã cu curauã)
§ curilar (cu-ri-lárŭ) sm curilari (cu-ri-lárĭ) – omlu tsi fatsi i vindi curãi
{ro: curelar}
{fr: bourrelier}
{en: belt maker or seller}
§ curilãrii (cu-ri-lã-rí-i) sf curilãrii (cu-ri-lã-ríĭ) – loclu iu s-fac i vindu curãi
{ro: curelărie}
{fr: bourrellerie, métier de bourrelier}
curdeao
curdeao (cur-deá-o) sf curdei (cur-déĭ) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz curdeauã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãcurdelã
curdelã (cur-dé-lã) sf – vedz tu curdeauã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: curdeauãcurdheauã
curdheauã (cur-dhĭá-ŭã) sf curdhei (cur-dhéĭ) – unã cu curdeauã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: curdeauãcurdilachi/curdilache
curdilachi/curdilache (cur-di-lá-chi) sf – vedz tu curdeauã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: curdeauãlipiscanã
lipiscanã (li-pis-cá-nã) sf lipiscani/lipiscane (li-pis-cá-ni) – panglicã (curdeauã, cipari) tsi yini dit cãsãbãlu yirman Lipsca, bãgatã deavãrliga-a fesiljei di nveastã nauã
{ro: panglică din Lipsca}
{fr: ruban de Lipsca}
{en: ribbon from Lipsca}
mãgor
mãgor (mã-górŭ) sn mãgoari/magoare (mã-gŭá-ri) – cioarã ma groasã, anvãlitã multi ori cu mitasi shi shutsãtã nuntru dauã-trei ori tra si s-facã ma sãnãtoasã; utrai, lutrai, lutreauã, gãitani, cioarã, coardã, curdeauã, etc.
{ro: şnur}
{fr: ficelle, corde, ganse, bandoulière}
{en: string, cord, braid, shoulder strap}
ex: mata trãdzea din sin unã cljai ligatã cu un mãgor (cioarã, utrai) lai; sufruntseauã lungã sh-lai, ca mãgorlu (lutraea) din Sãrunã; unlu va s-bagã nishti stranji muljati tu mãgoari (gãitani) di hrisãhi; cioarits cu mãgor (gãitan); loai tufechea di mãgor (curaua cu cari s-tsãni tufechea nanumirea)
§ mãgur (mã-gúrŭ) sn mãguri/mãgure (mã-gú-ri) – bair di mãrdzeali tsi-l poartã muljerli di gushi; cular chindisit di la unã cãmeashi di muljari; ghiurdani, bair, pãrtitsã, etc.
{ro: salbă, guler de rochiţă}
{fr: collier; cordon de perles en verre qui passe sous le menton des femmes; col de chemise de femme brodé en couleur}
{en: necklace of pearls or beads; embroidered collar from a lady’s shirt}
§ mogur (mó-gurŭ) sn moguri/mogure (mó-gu-ri) – (unã cu mãgur)