|
|
cupitã
cupitã (cu-pí-tã) sf cupiti/cupite (cu-pí-ti) – luguria (soea di unglji) tsi acoapirã dzeadzitli di la cicioarli a calui (gumarlui, boului, etc.); unglji
{ro: copită}
{fr: sabot (corne) du pied de cheval}
{en: hoof}
ex: calu shcljoapicã cã-lj cripã cupita (unglja)
apucupescu
apucupescu (a-pu-cu-pés-cu) vb IV apucupii (a-pu-cu-píĭ), apucupeam (a-pu-cu-peámŭ), apucupitã (a-pu-cu-pí-tã), apu-cupiri/apucupire (a-pu-cu-pí-ri) – aduchescu, acãchisescu, achicãsescu, chicãsescu, agrãxescu
{ro: înţelege}
{fr: comprendre}
{en: understand}
ex: tuts apucupim (aduchim)
§ apucupit (a-pu-cu-pítŭ) adg apucupitã (a-pu-cu-pí-tã), apucupits (a-pu-cu-pítsĭ), apucupiti/apucupite (a-pu-cu-pí-ti) – ashi cum easti un tsi ari aduchitã; aduchit, acãchisit, achicãsit, chicãsit, agrãxit
{ro: înţeles}
{fr: compris}
{en: understood}
§ apucupiri/apucupire (a-pu-cu-pí-ri) sf apucupiri (a-pu-cu-pírĭ) – atsea tsi-ari faptã un care ari apucupitã; aduchiri, acãchisiri, achicãsiri, chicãsiri, agrãxiri
{ro: acţiunea de a înţelege; înţelegere}
{fr: action de comprendre, compréhension}
{en: action of understanding}
unglji/unglje
unglji/unglje (ún-glji) sf unglji (ún-glji) –
1: unã ca ploaci njicã shi subtsãri tsi creashti tu mithca-a dzeaditilor di la mãna shi ciciorlu-a omlui;
2: unã ca ploaci gribuitã shi ntsãpãtoasã (tsi zgrãmã) cari s-aflã la mithca cicioarilor di pulj, cãtushi shi alti prici; zgrãnji, zgrãi;
3: luguria cari acoapirã dzeadzitli di la cicioarli a calui (gumarlui, boului, etc.); cupitã;
(expr:
1: easti cãt nã unglji = easti multu njic, easti dip tsiva;
2: cãt tradzi nã unglji = dip putsãn;
3: (imnu) pri ungljili di cicioari = (imnu) peanarga tra s-nu mi-aducheascã vãrnu;
4: suntu unglji sh-carni = suntu oaspits bunj, tsi sta nidispãrtsãts;
5: nj-bag ungljili (pri cariva) = mi-aruc, mi hiumusescu (pri cariva);
6: nj-mãc di sum unglji = escu multu shcljinciu)
{ro: unghie; gheară; copită}
{fr: ongle; griffe, serre; sabot (corne) du pied de cheval}
{en: (finger) nail; claw (cats, birds); hoof}
ex: unglja di om, unglja di cal sh-unglja di cãtushi nu suntu tuti unã soi; cavai di cari cu unglja-lj nu si zgrãmã; l-mutream di la unglji pãnã la cap; ari ungljili mãri, tr-atsea lu ncljisirã; si zgrãmã cu unglja; arãmã cu ungljili; vulturi di unglji (zgrãnji) fricoasi; cur unglja (cupita) a calui; cripã unglja di la un cicior di nainti a calui; mutrescu boea, perlu, unglja, (cupita) a calui; yin pri ungljili di cicioari
(expr: imnu peanarga tra s-nu mi-aducheascã vãr); oastea-a lui nu eara nitsi cãt nã unglji
(expr: eara multu njicã, nu putea s-facã tsiva) ntrã oastea xeanã
§ ungljicã (un-gljí-cã) sf ungljitsi/ungljitse (un-gljí-tsi) – unglji njicã
{ro: unghie mică; gheară mică; copită mică}
{fr: petite ongle; petite griffe, petite serre; petit sabot (corne) du pied de cheval}
{en: little (finger) nail; little claw (cats, birds); small hoof}