DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

cumbar

cumbar (cum-bárŭ) sm, sf cumbarã (cum-bá-rã), cumbari (cum-bárĭ), cumbari/cumbare (cum-bá-ri) – atsea tsi lu-ari nunlu pi ficiorlu shi feata tsi-lj pãteadzã i lji ncurunã; atsea tsi easti nunlu cu pãrintsãlj shi soea aprucheatã a atsilui tsi-l pãtidzã i ncurunã; hljin, hiljin; (fig: cumbar = oaspi multu aprucheat tsi easti dip ca unã soi a hljinlui i a nunlui)
{ro: fin, cumătru}
{fr: filleul; compère, commère}
{en: god-child; comrade, chum, pal}
ex: vinji cumbarlu (hljinlu; fig: oaspili); cumbara (fig: oaspita) vulpi; cumbara (hljina) amintã njic; cumbari (hljinj), cuscri shi cumnati; ts-u veadi cumbara, iu s-uhta nicurmat; yini cumbara-ts (hljina-ts); cumbare (hljine), ti-acljamã nunlu; ndreadzi-ti, cumbarã, cã va ti mãc, ãlj dzãsi luplu

§ cumbãrilji/cumbãrilje (cum-bã-rí-lji) sf cumbãrilj (cum-bã-ríljĭ) – atsea tsi suntu cumbarlji un cu-alantu; harea tsi u-ari atsel tsi easti cumbar; cumbãrlichi
{ro: cumetrie}
{fr: compérage, commérage}
{en: relationship among “cumbari”}
ex: muri hiljinlu? dusi cumbãrilja (cumbãrlichea)

§ cumbãrli-chi/cumbãrliche (cum-bãr-lí-chi) sf cumbãrlichi (cum-bãr-líchĭ) – (unã cu cumbãrilji)
ex: muru hiljinlu, s-asparsi cumbãrlichea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

curmu1

curmu1 (cúr-mu) (mi) vb I curmai (cur-máĭ), curmam (cur-mámŭ), curmatã (cur-má-tã), curmari/curmare (cur-má-ri) –
1: mi duc pi-unã altã cali (idei, purtari, etc.) dicãt atsea pri cari nidzeam ninti (di-aradã); mi dau di-unã parti; mi dipãrtedz di-unã cali (idei, purtari, etc.); fac loc (cali); abat, pãrãmirsescu, pãrmãrãsescu, pãrmãsescu;
2: mi dipãrtedz di tsiva i cariva; astãmãtsescu un lucru tsi-l fac; (muljari, oai) astãmãtsescu tra s-mata dau (a njitslor, a njeljlor) lapti di la sin (udzir); dispartu, mpartu, disfac, astãmãtsescu, dãnãsescu, pãpsescu, ntsarcu, acumtin, chindruescu;
3: dispartu un lucru tu cumãts cu unã hãlati tãljitoasã (cãtsut, coardã, cusurafi, etc.); talj, astalj, disic
{ro: abate, despărţi; opri de a alăpta de la sân, separa}
{fr: dériver (un cours d’eau); (se) séparer; sevrer (agneau, enfant); couper, trancher (court)}
{en: divert (water, stream); stop, wean (child, lamb)}
ex: curmã (abati-u, pãrmãsea-u) apa dit prash shi bagã-u tu tseapi; s-curmarã (s-dispãrtsãrã) di nãs; ficiorlu-l curmãm di la oi (nu-l mata pitritsem la oi, l-trapsim di la oi); l-curmai ficiorlu (lu ntsãrcai, astãmãtsii si-lj dau lapti di la sin); curmã-ti (alasã-ti, astãmãtsea) di beari; birbeclu s-curmã (s-dispãrtsã) di turmã; mi curmai (mi dispãrtsãi) di nãs; o, fãrtate, curmat (ntsãrcat) voi?; curmã-l (talji-l) tu doauã; lj-curmai (lj-tãljai) zborlu; curmats pãzarea (astãmãtsits pãzarea, astãsits pãhãlu); cãndu vinjit voi, ploaea avea curmatã (avea astãmãtsitã)

§ curmat1 (cur-mátŭ) adg curmatã (cur-má-tã), curmats (cur-mátsĭ), curmati/curmate (cur-má-ti) –
1: cari s-ari dusã pi-unã altã cali (dicãt atsea di-aradã); tsi s-ari datã di-unã parti; tsi ari faptã loc (cali); dipãrtat; abãtut, pãrãmirsit, pãrmãrãsit, pãrmãsit;
2: tsi s-ari dipãrtatã di tsiva i cariva; tsi ari astãmãtsitã lucrul tsi-l fãtsea; dispãrtsãt, mpãrtsãt, disfãcut, astãmãtsit, dãnãsit, pãpsit, ntsãrcat, acumtinat, chindruit;
3: tsi easti dispãrtsãt tu cumãts cu-unã hãlati tãljitoasã; tãljat, astãljat, disicat
{ro: abătut, despărţit; oprit, separat}
{fr: dérivé (un cours d’eau); séparé; sevré (enfant, agneau); coupé, tranché (court)}
{en: diverted (water, stream); stopped, weaned (child, lamb)}
ex: him curmats (mpãrtsãts) ca njelj di oi; curmatã! (bitisitã!)

§ curmari1/curmare (cur-má-ri) sf curmãri (cur-mắrĭ) –

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pljashcã

pljashcã (pljĭásh-cã) sf pljashchi/pljashche (pljĭásh-chi) shi pljeshcuri (pljĭésh-curĭ) – loari di lucri di la cariva (furtu) faptã cu zorea; lucrili tsi s-lja (s-furã) di-atselj tsi amintarã un polim di la-atselj tsi-l chirurã polimlu (i lumea-a lor); pleashcã, pleacicã, pradã, pridãciuni, spolji, alimurã, eamã, yeaghmã, yeamã, gengã, ghengã, zulumi
{ro: pradă}
{fr: pillage, proie, butin}
{en: looting, plunder}
ex: nyiseadzã dupã pljashcã (pradã, spolji); di-iu cumbarã, di-iu, Marã, cu pleashca-aestã?

§ pleashcã1 (pleásh-cã) sf pleashchi/pleashche (pleásh-chi) shi pleshcuri (plésh-curĭ) – (unã cu pljashcã) featsim mari pleashcã

§ pleacicã1 (pleácĭ-cã) sf pleacichi/pleaciche (pleácĭ-chi) – (unã cu pljashcã1)
ex: trei luchi s-featsirã sots s-alagã deadun dupã pleacicã

§ pljacicã1 (pljĭácĭ-cã) sf pljacichi/pljaciche (pljĭácĭ-chi) – (unã cu pljashcã1)

§ pljashcagi (pljĭash-ca-gí) sm, sf, adg pljashcagioani/pljash-cagioane (pljĭash-ca-gĭŭá-nji), pljashcageadz (pljĭash-ca-gĭádzĭ), pljashcagioani/pljashcagioane (pljĭash-ca-gĭŭá-nji) – (atsel) tsi fatsi pljashcã (pradã, spolji, etc.); un tsi intrã n casã noaptea sh-furã lucri njits (ca, bunãoarã, stranji, curdelji, pheati, etc.); pleashcagi, zulumgi, zulumchear
{ro: jefuitor, borfaş}
{fr: pillard}
{en: looter, plunderer}

§ pleashcagi (pleash-ca-gí) sm, sf, adg pleashcagioa-ni/pleashcagioane (pleash-ca-gĭŭá-nji), pleashcageadz (pleash-ca-gĭádzĭ), pleashcagioani/pleashcagioane (pleash-ca-gĭŭá-nji) (unã cu pljashcagi)

§ pleacicagi (pleacĭ-ca-gí) sm, sf, adg pleaci-cagioani/pleacicagioane (pleacĭ-ca-gĭŭá-nji), pleacicageadz (pleacĭ-ca-gĭádzĭ) pleacicagioani/pleacicagioane (pleacĭ-ca-gĭŭá-nji) (unã cu pljashcagi)
ex: a pleacicageadzlor lã easti fricã s-intrã la noi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

shcljop1

shcljop1 (shcljĭópŭ) adg shcljoapã (shcljŭá-pã), shcljochi (shcljĭóchĭ), shcljoapi/shcljoape (shcljŭá-pi) – cari ari un cicior ma shcurtu di-alantu; cari nu-ari un cicior (i ari un cicior lãndzit) sh-imnã cu-unã pãtãritsã; cari easti lãndzit di-un cicior shi sh-lu tradzi cãndu imnã; sljop, tupal; (fig:
1: shcljop = tsi ari unã i ma multi cusuri; tsi nu easti farsi;
2: expr: shtiu ndauã oarbi shi shcljoapi = nu para shtiu multi, shtiu tsiva, nu multi lucri, putsãni sh-fãrã simasii)
{ro: şchiop}
{fr: boiteux, clopin}
{en: lame, limping}
ex: cumbara slabã, shcljoapã; armasi shcljop di la polim; tsi-l vrei, cã-i shcljop sh-cu-unã peanã, dzãsi un pulj; lj-deadirã sh-a lui nã mulã shcljoapã; u ncãrcã pri nã mulã shcljoapã; ficiorlu atsel shcljoplu, ãlj dzãsi a mã-sai; trapsi shcljoplu tsupã-ta, tsupã-ta! cãtrã la lamnjj; nãsã-lj dzãsi a shcljoplui, si suflã foclu, cã s-astimsi; nãoarã mi featsi mu-mea, dzãsi shcljoplu; nchisi sh-nãs cu mula-atsea shcljoapa pri dinãpoi; shi ncalicã mula shcljoapã, armasã aclo iu lu-alãsarã; shtii sh-nãs ndauã oarbi shi shcljoapi
(expr: nu para shtii multi)

§ sljop (sljĭópŭ) adg sljoapã (slĭŭá-pã), sljochi (sljĭóchĭ), sljoapi/sljoape (sljĭŭá-pi) – (unã cu shcljop1)

§ shcljoapic (shcljĭŭá-picŭ) vb I shcljupicai (shcljĭu-pi-cáĭ), shcljupicam (shcljĭu-pi-cámŭ), shcljupicatã (shcljĭu-pi-cá-tã), shcljupicari/shcljupicare (shcljĭu-pi-cá-ri) – imnu ndrupãt ma multu pi-un cicior shi-l trag niheamã alantu (cã alantu nj-easti ma shcurtu, mi doari, lu-am sãcat, etc.); imnu cu-un cicior mash, agiutat di-unã pãtãritsã (c-alantu-nj lipseashti); shcljoapit, shcljupitedz
{ro: şchiopăta}
{fr: boiter, clopiner}
{en: limp}
ex: shcljupicãnda, shcljupicãnda, agiumsi acasã; vidzãndalui cã feata-a aushlui ca shcljoapicã; mi vidzu mini, cã shcljoapic di cicior; shcljoapicã calu cã lj-ari cãdzutã nã petalã

§ shcljupicat (shcljĭu-pi-cátŭ) adg shcljupicatã (shcljĭu-pi-cá-tã), shcljupicats (shcljĭu-pi-cátsĭ), shcljupicati/shcljupicate (shcljĭu-pi-cá-ti) – tsi ari imnatã ca un om shcljop (andrupãt ma multu pi ciciorlu bun, cu-unã pãtãritsã, etc.); scljupitat
{ro: şchiopătat}
{fr: qui a boité}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn