Dictsiunar

culãsit

culãsit (cu-lã-sítŭ) adg – vedz tu colasi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: colasi

colasi/colase (có-la-si) sf fãrã pl – loclu din tser iu s-duc dupã moarti oaminjlji tsi nu-au faptã bunets tu banã (mash lucri arali); nfricushat, fricushat, ginemi, chisã, pisã
{ro: infern, iad}
{fr: enfer}
{en: hell}
ex: cari cadi di pri puntea di per, s-aflã tu chisã sh-tu cãtrani, tu colasi

§ culãsescu (cu-lã-sés-cu) vb IV culãsii (cu-lã-síĭ), culãseam (cu-lã-seámŭ), culãsitã (cu-lã-sí-tã), culãsiri/culãsire (cu-lã-sí-ri) – trã itia cã (nj-)ari adratã un lucru arãu (tsi nu-ari ljirtari), ãl fac s-aducheascã unã dureari trupeascã i sufliteascã; munduescu, pidipsescu, vãsãnipsescu
{ro: pedepsi}
{fr: punir, châtier}
{en: punish}

§ culãsit (cu-lã-sítŭ) adg culãsitã (cu-lã-sí-tã), culãsits (cu-lã-sítsĭ), culãsiti/culusite (cu-lã-sí-ti) – tsi easti faptu s-aducheascã unã dureari trupeascã i sufliteascã (di itia cã ari faptã lucri ti niljirtari); munduit, pidipsit, vãsãnipsit
{ro: pedepsit}
{fr: puni, châtié}
{en: punished}

§ culãsiri/culãsire (cu-lã-sí-ri) sf culãsiri (cu-lã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti culãsit; munduiri, pidipsiri, vãsãnipsiri
{ro: acţiunea de a pedepsi; pedepsire}
{fr: action de punir, de châtier}
{en: action of punishing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

filichii/filichie

filichii/filichie (fi-li-chí-i) sf filichii (fi-li-chíi) – binai (casã, loc, etc.) iu suntu tsãnuts ncljish atselj tsi suntu aflats cu stepsu di chivernisi (dupã tsi suntu giudicats shi culãsits tra sã sta ncljish un castili chiro, icã ninti, cãndu ashteaptã ninga tra si s-ducã la giudicatã); filãchii, hapsi, hãpsani, hãpseani, hãpsãnã, ncljisoari, zundani, sãndani, zãndani, pudrumi, budrumi, bãdrumi
{ro: închi-soare}
{fr: prison}
{en: prison}
ex: arcats-lu s-putridzascã tu filichii (hapsi)

§ filãchii/filãchie (fi-lã-chí-i) sf filãchii (fi-lã-chíi) – (unã cu filichii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

hapsi/hapse

hapsi/hapse (háp-si) sf hãpsi (hắp-si) – binai (adãrãmintu, casã, loc, etc.) iu suntu tsãnuts ncljish atselj tsi suntu aflats cu stepsu (prota, cãndu ashteaptã si s-ducã la giudicatã sh-deapoea, dupã tsi suntu giudicats shi culãsits tra sã sta ncljish un castili chiro); hãpsani, hãpseani, hãpsãnã, ncljisoari, filichii, filãchii, zundani, sãndani, zãndani, pudrumi, budrumi, bãdrumi;
(expr: mãcai hapsi = fui ncljis, shidzui, feci hapsi)
{ro: închisoare}
{fr: prison}
{en: prison}
ex: sh-hapsea (filichia, hãpsanea) trã oaminj easti; shidzu hapsi trei anj; lu bãgarã hapsi; l-tsãnurã hapsi multu chiro; diunãoarã lu scoasi dit hapsi

§ hãpsani/hãpsane (hãp-sá-ni) sf hãpsãnj (hãp-sắnjĭ) – (unã cu hapsi)
ex: iuva nu-ari hãpsãnj cama arali ca dit Turchii

§ hãpseani/hãpseane (hãp-seá-ni) sf hãpsenj (hãp-sénjĭ) – (unã cu hapsi)
ex: va s-cheri hãpseani (tu hapsi); picurarlu muri hãpseani

§ hãpsãnã (hãp-sã-nắ) sm hãpsãnadz (hãp-sã-nádzĭ) – (unã cu hapsi)
ex: lu ncljisirã tu hãpsãnã; mãcã hãpsãnã
(expr: shidzu ncljis)

§ hãpsãnescu (hãp-sã-nés-cu) vb IV hãpsãnii (hãp-sã-níĭ), hãpsãneam (hãp-sã-neámŭ), hãpsãnitã (hãp-sã-ní-tã), hãpsãniri/hãpsãnire (hãp-sã-ní-ri) – bag (aruc, ncljid, etc.) pri cariva tu hãpsani; ncljid, flucusescu, zãndãnisescu; (fig: hãpsãnescu = ncljid ca tu-unã hapsi)
{ro: întemniţa}
{fr: emprisonner}
{en: imprison}
ex: trã nãs mi hãpsãnirã pi mini fãrã fai; di dor s-hãpsãni (si ncljisi, s-dusi s-bãneadzã) tu mãnãstir

§ hãpsãnit (hãp-sã-nítŭ) adg hãpsãnitã (hãp-sã-ní-tã), hãpsãnits (hãp-sã-nítsĭ), hãpsãniti/hãpsãnite (hãp-sã-ní-ti) – tsi easti ncljis tu hãpsani; ncljis, zãndãnisit, flucusit
{ro: întemniţat}
{fr: emprisonné}
{en: imprisoned}
ex: cãtse nu chivirniseats hãpsãnitslji (atselj ncljishi tu hãpsani)?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

mundã2

mundã2 (mún-dã) sf mundzã (mún-dzã) – dureari mari aduchitã di trup i di suflit; munduiri, vasan, pidimo, tiranj, schingiu, zahmeti, zieti
{ro: caznă, tortură, suferinţă}
{fr: effort, torture, peine}
{en: effort, torture, pain}
ex: fãrã mundã (vasan) tsiva nu s-fatsi

§ munduescu (mun-du-ĭés-cu) (mi) vb IV munduii (mun-du-íĭ), mundueam (mun-du-ĭámŭ), munduitã (mun-du-í-tã), mundui-ri/munduire (mun-du-í-ri) – fac pri cariva s-aducheascã unã mari dureari trupeascã i sufliteascã; caftu sh-mi pidipsescu s-fac un lucru greu; culãsescu, pidipsescu, vãsãnipsescu, tirãnsescu
{ro: (se) trudi, (se) căzni, (se) chinui}
{fr: souffrir, peiner, torturer, martyriser}
{en: suffer, torture}
ex: s-nã munduim (s-nã pidipsim, vãsãnipsim) 40 di dzãli ca profitlu Ilia; amãrtioslu va s-lu mundu-escu (s-lu culãsescu, s-lu fac si s-pidipseascã); dushmanjlji lu munduirã (l-pidipsirã) ca Hristolu; mi munduescu (mi pidipsescu) s-mi-alin sh-nu pot; mi munduii (trapshu multi) pi loclu-aestu

§ munduit (mun-du-ítŭ) adg munduitã (mun-du-í-tã), munduits (mun-du-ítsĭ), munduiti/munduite (mun-du-í-ti) – tsi aducheashti unã mari dureari sufliteascã i trupeascã; culãsit, pidipsit, vãsãnipsit, tirãnsit
{ro: trudit, căznit, chinuit}
{fr: supplicié, torturé}
{en: suffered, tortured}
ex: loc munduit shi pidipsit; ãlj da tru mãnjli a munduitslor di dhemunj; munduit (cu vasani greali) tricu bana-aestã

§ munduiri/munduire (mun-du-í-ri) sf mun-duiri (mun-du-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti munduit; culãsiri, pidipsiri, vãsãnipsiri, tirãnsiri
{ro: acţiunea de a se trudi, de a se căzni, de a se chinui; trudire, căznire, chinuire; caznă}
{fr: action de torturer; torture, peine, supplice}
{en: action of torturing; torture, pain, supplice}
ex: munduirea-a mea sh-a loclui va s-u spun

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

mushtinedz

mushtinedz (mush-ti-nédzŭ) (mi) vb I mushtinai (mush-ti-náĭ), mushtinam (mush-ti-námŭ), mushtinatã (mush-ti-ná-tã), mush-tinari/mushtinare (mush-ti-ná-ri) – lj-dau tsiva (paradz, unã doarã) cã-nj featsi un bun (cã nj-adusi unã hãbari bunã); lj-dau tsiva a unui tra s-lji pricunoscu bunili tsi-ari (tsi nj-ari) faptã; lj-u plãtescu (l-culãsescu) tri arãulu tsi-nj lu featsi; mãshtinedz, discumpãr, pricunoscu, culãsescu
{ro: răsplăti; pedepsi}
{fr: récompenser; punir}
{en: reward; punish}
ex: mea, di atsea nvitsari a lui va si-lj si mushtineadzã (va-lj si plãteascã); amãrtioslu va si s-rushineadzã sh-va si s-mushtineadzã (va hibã culãsit)

§ mushtinat (mush-ti-nátŭ) adg mushtinatã (mush-ti-ná-tã), mushtinats (mush-ti-nátsĭ), mushtinati/mushtinate (mush-ti-ná-ti) – tsi-lj s-ari datã tsiva (ca pricunushteari) trã bunlu tsi lu-ari faptã; tsi fu culãsit tri arãulu tsi-l featsi; mãshtinat, culãsit; discumpãrat
{ro: răsplătit; pedepsit}
{fr: récompensé; puni}
{en: rewarded; punished}

§ mushtinari/mushtinare (mush-ti-ná-ri) sf mushtinãri (mush-ti-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-mushtineadzã; mãshtinari, discumpãrari; culãsiri
{ro: acţiunea de a răsplăti; de a pedepsi; răsplătire, răsplată, pedepsire, pedeapsă}
{fr: action de récompenser; de punir; récompense, punition}
{en: action of rewarding; of punishing; reward, punishment}
ex: oh, cã tsi arshini!, oh, cã tsi mushtinari (culãsiri, munduiri)

§ mushde (mush-dé) sm mushdedz (mush-dédzĭ) – doara tsi u dau trã bunlu tsi-nj si fatsi; hãbari bunã tsi-lj hãrseashti multu pri-atselj tsi li avdu; parãlu (i altu lucru) tsi-l lja atsel tsi-adutsi unã hãbari bunã; culãsirea tsi u fac trã arãulu tsi-nj si featsi; mujde, mushdei, sihãrichi, sihãriclji, sãcãrichi, sãcãriclji, mãndilã;
(expr: lj-ljau mushdelu = lj-aduc unã hãbari bunã; lj-ljau sãhãrichea)
{ro: veste bună, recompensa primită de acel care aduce vestea bună}
{fr: nouvelle rejouissante; récompense reçue par le porteur d’une bonne nouvelle}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

ncljid

ncljid (ncljídŭ) (mi) vb III shi II ncljish (ncljíshĭŭ), ncljideam (nclji-deámŭ), ncljisã (ncljí-sã), ncljidiri/ncljidire (ncljí-di-ri) shi ncljideari/ncljideare (nclji-deá-ri) – astup unã guvã tra s-nu poatã s-treacã cariva i tsiva prit nãsã; trag usha di casã dupã mini tra s-nu mata poatã cariva s-easã i s-intrã n casã; analtsu-un gardu deavãrliga di avlii tra s-nu poatã s-treacã cãnjlji (cãtushili, oaminjlji, etc.); bag cãpachea pristi tingire tra s-nu easã aburlji shi s-hearbã ma-agonja apa; dipun dzeanili di oclji sh-nu mata ved tsi s-fatsi deavãrliga di mini; lj-adun budzãli sh-fãltsili (tra s-da unã di-alantã) shi s-nu mata am gura dishcljisã; strãngu deadzitli di mãnã tra s-fac un bush; etc.; (fig: ncljid = (i) leg sh-aruc pri cariva tu hãpsani; flucusescu, hãpsãnescu; (ii) ljau unã apofasi; (iii) hiu sinfuni cu cariva s-bitisim un lucru; (iv) mi-aduchescu cu cariva (v) fac unã hundratã cu cariva; (vi) bitisescu un lucru; expr:
2: lji ncljid ocljilj = (i) dormu, mi-acatã somnul; (ii) mor, mi ljartã Dumnidzã; (iii) mi fac cã nu ved; nu voi s-ved tsi s-fatsi;
3: nji ncljid gura = tac, nu zburãscu, nu dzãc tsiva di-atseali tsi shtiu;
4: lji ncljid gura = fac tsiva tra s-nu mata poatã sã zburascã; nu lu-alas sã zburascã cã nu voi s-lu-ascultu;
5: (casa) nji sã ncljisi = nj-fudzi haraua sh-casa-nj s-umplu di jali (cã-nj muri cariva, cã fum mprãdats, cã nã vãtãmarã soi di-aproapea, etc.);
6: (calea) si ncljisi = nu pots s-urdinj pri cali cã ari multã neauã, cã easti fricã di furi, etc.);
7: nji ncljisi inima = mi nvirinã, mi cãrti;
8: easti ncljis la minti = nu para easti dishteptu, nu para-lj talji caplu;
9: ncljid shapti(?) anj; lji ncljid shaptilj(?) anj = bitisescu protslji shapti anj di banã; am shapti(?) anj ãntredz shi nchisescu (calcu tu) a optulea an; am shapti anj ãn cap)
{ro: închide; termina}
{fr: (en)fermer, finir; (en)clore; convenir, accepter, être d’accord}
{en: (en)close; end; agree, accept}
ex: poarta-a lui lji si ncljisi; casili tsi lj-avea ncljisã
(expr: casili dit cari fudzi haraua sh-cari lji umplurã di jali cu zulumea shi vãtãmãrli di oaminj tsi featsirã); cãljurli tuti si ncljisirã
(expr: nu s-urdinã di itia-a cã…); ncljidea tamam unsprãyinghitslji di anj (bitisea protslji unsprãyinghits di anj di banã); vor s-mi ncljidã (fig: s-mi flucuseascã, s-mi bagã tu-ahapsi); spuni, la tsi ti ncljidz?
(expr: tsi apofasi ljai, cu tsi eshti sinfuni?); eu nu ncljideam la unã
(expr: nu earam sinfuni cu unã, nu-aprucheam unã); mã-ta va ncljidã

(expr: va hibã sinfuni? va s-lja apofasea) s-ti da la mini?; cãtrã aclo si ncljidem
(expr: s-n-aduchim, s-fãtsem hundrata) shi noi; avdzãts di casili tsi-avea ncljisã (tsi-avea mprãdatã sh-avea afãnsitã); nu ncljisi ghini ocljilj
(expr: nu muri ghini), lailu di-amirã; nu ncljish ocljilj
(expr: nu durnjii) tutã noaptea; dzua sã ncljisi
(expr: bitisi)

§ ncljis (ncljísŭ) adg ncljisã (ncljí-sã), ncljish (ncljíshĭ), ncljisi/ncljise (ncljí-si) – tsi-lj s-ari astupatã guva; (casã) cu firidzlji shi ushli trapti tra s-nu-alasã s-treacã vimtul; (avlii) tsi-lj s-ari faptã un gardu tra s-tsãnã oaminjlji sh-prãvdzãli nafoarã; etc. etc.
{ro: închis, terminat}
{fr: (en)fermé, (en)clos; convenu, fini, accepté, mis d’accord}
{en: (en)closed; ended, agreed, accepted}
ex: ncljishlji (fig: atselj dit ahapsi) durnja greu; mi ligarã sh-mi tsãnurã ncljis (fig: flucusit, hãpsãnit) trei anj di dzãli; nu vrea s-moarã cu inima ncljisã
(expr: cu inima amãrãtã, nvirinatã); easti ncljis di minti
(expr: nu para easti dishteptu)

§ ncljidiri/ncljidire (ncljí-di-ri) sf ncljidiri (ncljí-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu sã ncljidi tsiva
{ro: acţiunea de a închide, de a termina; închidere, terminare}
{fr: action d’(en)fermer, de finir, d’(en)clore; de convenir, d’accepter, d’être d’accord}
{en: action of (en)closing; of ending; of agreing, of accepting}

§ ncljideari/ncljideare (nclji-deá-ri) sf ncljideri (nclji-dérĭ) – (unã cu ncljidiri)
ex: cãt trã ncljideari gura-lj

§ nincljis (nin-cljísŭ) adg nincljisã (nin-cljí-sã), nincljish (nin-cljíshĭ), nincljisi/nincljise (nin-cljí-si) – tsi nu easti ncljis; nibitisit, etc.
{ro: neînchis, neterminat, etc.}
{fr: qui n’est pas (en)fermé, qui n’est pas (en)clos; etc.}
{en: that is not (en)closed; unended, etc.}
ex: nincljis (nibitisit) aestu zbor

§ nincljidiri/nincljidire (nin-cljí-di-ri) sf nincljidiri (nin-cljí-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu sã ncljidi tsiva, nu s-bitiseashti tsiva; nibitisiri, etc.
{ro: acţiunea de a nu închide, de a nu termina, etc.}
{fr: action de ne pas (en)fermer, de ne pas finir, etc.}
{en: action of not (en)closing; of not ending, etc.}

§ nincljideari/nincljideare (nin-clji-deá-ri) sf nincljideri (nin-clji-dérĭ) – (unã cu nincljidiri)

§ ncljisoari/ncljisoare (nclji-sŭá-ri) sf ncljisori (nclji-sórĭ) – loc (casã, binai, etc.) iu sta ncljis cariva (sh-di iu nu poati s-easã); (fig: ncljisoari = casa iu suntu tsãnuts ncljish atselj tsi suntu aflats cu stepsu (dupã tsi suntu giudicats shi culãsits tra sã sta ncljish un castili chiro, icã ninti, cãndu ashteaptã ninga tra si s-ducã la giudicatã); hapsi, hãpsani, hãpseani, hãpsãnã, filichii, filãchii, zundani, sãndani, zãndani, pudrumi, budrumi, bãdrumi)
{ro: închisoare}
{fr: prison}
{en: prison}
ex: di tru pusta di ncljisoari (fig: filichii, hãpsani)

§ ãncljid (ãn-cljídŭ) (mi) vb III shi II ãncljish (ãn-cljíshĭŭ), ãncljideam (ãn-clji-deámŭ), ãncljisã (ãn-cljí-sã), ãncljidi-ri/ãncljidire (ãn-cljí-di-ri) shi ãncljideari/ãncljideare (ãn-clji-deá-ri) – (unã cu ncljid)

§ ãncljis (ãn-cljísŭ) adg ãncljisã (ãn-cljí-sã), ãncljish (ãn-cljíshĭ), ãncljisi/ãncljise (ãn-cljí-si) – (unã cu ncljis)
ex: fui ãncljis (fig: bãgat tu-ahapsi, flucusit)

§ ãncljidiri/ãncljidire (ãn-cljí-di-ri) sf ãncljidiri (ãn-cljí-dirĭ) – (unã cu ncljidiri)

§ ãncljideari/ãncljideare (ãn-clji-deá-ri) sf ãncljideri (ãn-clji-dérĭ) – (unã cu ncljidiri)

§ cljid (cljídŭ) (mi) vb III shi II cljish (cljíshĭŭ), cljideam (clji-deámŭ), cljisã (cljí-sã), cljidiri/cljidire (cljí-di-ri) shi cljideari/cljideare (clji-deá-ri) – (unã cu ncljid)

§ cljis (cljísŭ) adg cljisã (cljí-sã), cljish (cljíshĭ), cljisi/cljise (cljí-si) – (unã cu ncljis)

§ cljidiri/cljidire (cljí-di-ri) sf cljidiri (cljí-dirĭ) – (unã cu ncljidiri)

§ cljideari/clji-deare (clji-deá-ri) sf cljideri (clji-dérĭ) – (unã cu ncljidiri)

§ ncljitor (nclji-tórŭ) sn ncljitoari/ncljitoare (nclji-tŭá-ri) – pheat di lemnu cu cãpachi (faptã di lemnu i di coaji di arburi) tsi sã ncljidi multu ghini (tra s-nu alasã si s-vearsã mãcarea tsi u poartã omlu tu pheat); cljitor, cãrneci, cãrnici, cupac, chipinac, pidupinac, racicã
{ro: covăţică cu capac}
{fr: écuelle de bois ou d’écorce d’arbre à couvercle}
{en: container with cover made of wood or tree bark}
ex: lo la-ayinji carni cu verdzu tu cljitor

§ cljitor (clji-tórŭ) sn cljitoari/cljitoare (clji-tŭá-ri) – (unã cu ncljitor)
ex: sh-lo niheamtã di fauã tu ncljitor shi s-dusi la-ayinji

§ dishcljid (dish-cljídŭ) (mi) vb III shi II dishcljish (dish-cljíshĭŭ), dishcljideam (dish-clji-deámŭ), dishcljisã (dish-cljí-sã), dishcljidiri/dishcljidire (dish-cljí-di-ri) shi dishcljideari/dishcljideare (dish-clji-deá-ri) – dau (pingu, scot, min, etc.) di-unã parti lucrul (ca bunãoarã, doplu di-unã botsã, usha i firida di la casã, cãpachea di la tengiri, budzãli di la gurã, cãpãchili di oclji, etc.) tsi ncljidi (astupã, acoapirã, etc.) unã guvã; disfac, distup, etc.;
(expr:
1: nj-dishcljid ocljilj = (i) mi dishteptu dit somnu; (ii) bag oarã multã la-atseali tsi s-fac deavãrliga; (iii) nj-am (nj-fac) ocljilj patru, nj-am multã cãshtigã;
2: dishcljid ocljilj mãri = mi ciudusescu multu di-atseali tsi ved; lj-fac ocljilj mãri;
3: lj-dishcljid ocljilj a unui = l-fac pri cariva s-veadã i s-aducheascã lucri tsi nu li videa i aduchea ninti;
4: nj-dishcljid gura = dzãc ndauã zboarã; nchisescu sã zburãscu;
5: nj-dishcljid urecljili = ascultu cu multã cãshtigã, caftu s-avdu tsi sã zburashti;
6: lj-dishcljid bratsãli = lu mbrãtsitedz, lu-aprochi cu multã vreari;
7: ponjlji, lãludzli dishcljid = ponjlji, lãludzli scot lilici, nflurescu, nvirdzãscu;
8: chirolu, tserlu dishcljidi = tserlu nsirineadzã, easi soarili;
9: nj-dishcljid (a unui) inima, suflitlu = dzãc a unui atseali (cripãri, vreri, harãi, etc.) tsi-nj sta tu inimã;
10: nj-si dishcljidi suflitlu, inima = (i) mi-ariseashti, mi hãrsescu, fac chefi; (ii) nj-si fatsi orixi (trã un lucru);
11: nj-si dishcljidi orixea = nchiseashti sã-nj si facã orixi;
12: dishcljid zborlu trã un lucru = aduc zborlu, nchisescu sã zburãscu trã un lucru;
13: (tinirlu) s-dishcljidi la minti = (tinirlu) s-luninjadzã la minti, s-fatsi cama dishteptu, cama nvitsat;
14: (loclu) s-dishcljidi n fatsã = loclu s-aspuni n fatsã, cu videarea-a omlui ninchidicatã di tsiva)
{ro: deschide}
{fr: ouvrir}
{en: open}
ex: dishcljidets-nji poarta; dishcljisim cartea; nã padi nj-si dishcljisi
(expr: s-aspuni) n fatsã; dupã ploai, tserlu dishcljidi
(expr: nsirineadzã); chirolu dishcljidi
(expr: dizvireadzã), mushitsashti; primuveara s-dishcljid ponjlji
(expr: (i) nvirdzãscu; (ii) nflurescu, scot lilici); nã featã tra s-lji dishcljidã
(expr: sã-lj hãrseascã) injoarã; s-dishcljidã fadzlji
(expr: si nvirdzascã) nsus tu muntsã; estan voi s-nu dishcljidets; eu crishteam shi dishcljideam
(expr: nvitsam, mi dishtiptam la minti), cum dishcljidi
(expr: scoati lilici) trandafila di pri Mai; lji si dishcljisi inima trã yin
(expr: lj-vinji orixi); si s-minã ma nclo, s-dishcljidã
(expr: si s-luninjadzã, si s-dishteaptã); s-minarã sh-dishcljisirã
(expr: criscurã, s-dishtiptarã cu mintea), cum nu mi-ashtiptam

§ dishcljis (dish-cljísŭ) adg dishcljisã (dish-cljí-sã), dishcljish (dish-cljíshĭ), dishcljisi/dishcljise (dish-cljí-si) – tsi-lj s-ari datã (pimtã, scoasã, minatã, etc.) di-unã parti lucrul (ca bunãoarã, doplu di-unã botsã, usha i firida di la casã, cãpachea di la tengiri, budzãli di la gurã, cãpãchili di oclji, etc.) tsi tsãnea ncljisã (astupatã, acupiritã, etc.) unã guvã, unã dishcljidzãturã; disfaptu, distupat, etc.;
(expr:
1: om dishcljis, inimã dishcljisã = (i) om tsi spuni atseali tsi mindueashti, nu easti cu dauã fãts, nu easti ascumtu (ipucrit, acupirit, tãciuni anvãlit, etc.); (ii) om hãrãcop, hãrios, yios, chifli; (iii) om dishteptu, prãxit, cu carti;
2: dishcljis la minti (cap); cu mintea dishcljisã = tsi easti dishteptu, mindueashti ndreptu, ascultã tsi-lj si dzãtsi fãrã ca s-u tsãnã pi-a lui, etc.;
3: am ocljilj dishcljish = mi-aveglju, mi-afirescu, mutrescu lucrili cu multã cãshtigã;
4: casã dishcljisã = casã cu multsã oaspits, iu oaspitslji suntu ghini vinjits, suntu vruts shi ghini aprucheats;
5: loc dishcljis = loc ningrãdit, neanvãrligat di-un gardu;
6: aranã dishcljisã = aranã tsi scoati ninga sãndzi, tsi sãndzineadzã, tsi nu-ari ncljisã;
7: boi (hromã) dishcljisã = boi (hromã) tsi-aspuni ma slabã tu videari, tsi da cãtrã albu, tsi sh-u-adutsi ma multu cu albul dicãt cu lailu;
8: (tutumi) dishcljisã = (tutumi) adusã dit altu loc (crat) sh-vindutã fãrã s-plãteascã dãrli a statlui)
{ro: deschis}
{fr: ouvert}
{en: opened}
ex: ai inimã dishcljisã
(expr: eshti om tsi dzãts atseali tsi mindueshti, nu eshti ipucrit), nu hii om ncljis; greacã s-earai, sh-ahãt dishcljisã nu vrea hii; acumpãrai tutumi dishcljisã
(expr: trã cari nu s-plãtirã dãrli-a statlui); ficiorlu-atsel easti ma dishcljis
(expr: ma dishteptu, ma prãxit); vrea s-lu veadã hilji-su dishcljis
(expr: nvitsat), cu patru oclji

§ dishcljidiri/dishcljidire (dish-cljí-di-ri) sf dishcljidiri (dish-cljí-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-dishcljidi tsiva (unã botsã, ushi, firidã, gurã, oclji, etc.); disfãtseari, distupari, etc.
{ro: acţiunea de a deschide}
{fr: action d’ouvrir}
{en: action of opening}

§ dishcljideari/dishcljideare (dish-clji-deá-ri) sf dishcljideri (dish-clji-dérĭ) – (unã cu dishcljidiri)
ex: dishcljidearea-a bisearicãljei; casa va dishcljideari

§ nidishcljis (ni-dish-cljísŭ) adg nidishcljisã (ni-dish-cljí-sã), nidishcljish (ni-dish-cljíshĭ), nidishcljisi/nidishcljise (ni-dish-cljí-si) – tsi nu easti dishcljis
{ro: nedeschis}
{fr: qui n’est pas ouvert}
{en: unopened}
ex: nidishcljisã usha ghini (ninti ca s-dishcljidã ghini usha), s-as-trapsi nafoarã di ushi

§ nidishcljidiri/nidishcljidire (ni-dish-cljí-di-ri) sf nidishcljidiri (ni-dish-cljí-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva nu s-dishcljidi
{ro: acţiunea de a nu deschide}
{fr: action de ne pas ouvrir}
{en: action of not opening}

§ nidishcljideari/ni-dishcljideare (ni-dish-clji-deá-ri) sf nidishcljideri (ni-dish-clji-dérĭ) – (unã cu nidishcljidiri)

§ dishcljidzãturã (dish-clji-dzã-tú-rã) sf dishcljidzãturi (dish-clji-dzã-turĭ) – loc dishcljis prit cari cariva i tsiva poati s-intrã tu-un lucru, tu-un loc
{ro: deschizătură}
{fr: ouverture, fente}
{en: opening}
ex: avlia ari unã dishcljidzãturã tu gardu prit cari cãnili poati s-easã nafoarã

§ discljid (dis-cljídŭ) (mi) vb III shi II discljish (dis-cljíshĭŭ), discljideam (dis-clji-deámŭ), discljisã (dis-cljí-sã), discljidi-ri/discljidire (dis-cljí-di-ri) shi discljideari/discljideare (dis-clji-deá-ri) – (unã cu dishcljid)
ex: discljid ocljilj
(expr: bag oarã, lj-am ocljilj patru, nj-am cãshtigã)

§ discljis (dis-cljísŭ) adg discljisã (dis-cljí-sã), discljish (dis-cljíshĭ), discljisi/discljise (dis-cljí-si) – (unã cu dishcljis)

§ discljidiri/discljidire (dis-cljí-di-ri) sf discljidiri (dis-cljí-dirĭ) – (unã cu dishcljidiri)

§ dis-cljideari/discljideare (dis-clji-deá-ri) sf discljideri (dis-clji-dérĭ) – (unã cu dishcljidiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

pidimo

pidimo (pi-di-mó) sm pidimadz (pi-di-mádzĭ) – dureari mari aduchitã di trup i di suflit; pedimo, vasan, mundã, munduiri, tiranj, schingiu, zahmeti, zieti
{ro: chin, suferinţă, tortură}
{fr: peine, souffrance, torture}
{en: pain, suffering, torture}
ex: atumtsea acãtsarã avinãrli sh-pidimadzlji; pi pidimo fu tutã noaptea; aestã nu fu banã ma pidimo

§ pedimo (pe-di-mó) sm pedimadz (pe-di-mádzĭ) – (unã cu pidimo)

§ pidipsescu (pi-dip-sés-cu) (mi) vb IV pidipsii (pi-dip-síĭ), pidipseam (pi-dip-seámŭ), pidipsitã (pi-dip-sí-tã), pidipsiri/pidipsire (pi-dip-sí-ri) – ãl fac pri cariva s-aducheascã unã mari dureari sufliteascã i trupeascã; l-fac pri cariva s-tragã un pidimo (l-fac s-plãteascã cu-un pidimo) trã lucrili slabi tsi-ari faptã; culãsescu, munduescu, vãsãnipsescu
{ro: trudi, căzni, chinui, pedepsi}
{fr: souffrir, torturer, (se) donner beaucoup de peine, punir}
{en: suffer, torture, punish}
ex: multu mi pidipsii tra s-yin pãnã la voi; lu pidipsi (l-featsi s-tragã multi, lj-u plãti) Dumnidzã trã urãtetsli tsi-ari faptã; nu ti pidipsea ncot, mãrate, cã io escu atsel tsi caftsã; featsi, s-pidipsi nã dzuã ntreagã s-lu-alinã muntili aestu; ta s-nu hibã pidipsit (culãsit) di leadzi, lu tsãnu ascumtu multu chiro; tri un lucru di tsiva ãlj pidipsea (culãsea) oaminjlji

§ pidipsit (pi-dip-sítŭ) adg pidipsitã (pi-dip-sí-tã), pidipsits (pi-dip-sítsĭ), pidipsiti/pidipsite (pi-dip-sí-ti) – tsi aducheashti unã mari dureari sufliteascã i trupeascã; tsi easti faptu s-tragã un pidimo trã lucrili slabi tsi-ari faptã; culãsit, munduit, vãsãnipsit
{ro: trudit, căznit, chinuit, pedepsit}
{fr: torturé, lassé, châtié}
{en: suffered, tortured, punished}

§ pidipsiri/pidipsire (pi-dip-sí-ri) sf pidipsiri (pi-dip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-pidipseashti; culãsiri, munduiri, vãsãnipsiri
{ro: acţiunea de a se trudi, trudire, căznire, chinuire}
{fr: action de (faire) souffrir; peine, supplice, châtiment}
{en: action of suffering; of being punished; pain, punishment}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

pudrumi/pudrume

pudrumi/pudrume (pu-drú-mi) sf pudrunj (pu-drúnjĭ) –
1: udã cama aratsi (izbã, bimtsã, etc.), di-aradã sum loc sh-cu putsãnã lunjinã, iu s-tsãn trã ma multu chiro (trã earnã) lucri, di-aradã trã mãcari sh-beari (talari cu cash, yinuri, etc.); tsilar, tsãlar, tsãlari, chilar, catoi, catoyi, izbã, bimtsã, pimnitsã, pleamnitsã, pleamitsã, pleavnitsã, zimnic;
2: binai (casã, adãrãmintu, etc.) cu udadz scutidosh (tsi s-aflã, multi ori sum loc, tu catoyi) iu suntu tsãnuts ncljish atselj tsi suntu aflats cu stepsu, dupã tsi suntu giudicats shi culãsits tra sã sta ncljish un castili chiro (icã ninti, cãndu ashteaptã ninga tra si s-ducã la giudicatã); budrumi, bãdrumi, zundani, zãndani, sãndani, filichii, filãchii, hapsi, hãpsani, hãpseani, hãpsãnã, ncljisoari
{ro: beci, podrum, închisoare întunecoasă}
{fr: cellier, cave, prison souterraine; cachot}
{en: cellar, cave, prison, dungeon}
ex: lu-acatsã aestu shi-l bagã tu pudrumi (zãndani)

§ budrumi/budrume (bu-drú-mi) sf budrunj (bu-drúnjĭ) – (unã cu pudrumi)

§ bãdrumi/bãdrume (bã-drú-mi) sf bãdrunj (bã-drúnjĭ) – (unã cu pudrumi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

tiran

tiran (ti-ránŭ) sm, sf tiranã (ti-rá-nã), tiranj (ti-ránjĭ), tirani/tirane (ti-rá-ni) – cap di stat (amirã, vãsilje, etc.) tsi lã dimãndã a oaminj-lor di sum el tra s-adarã tut tsi va el (shi s-lji pidipseascã greu ma s-nu lu-ascultã); omlu (dascalu, pãrintili, etc.) tsi caftã a alãntor oaminj s-facã mash tsi lã dzãtsi el; sufari
{ro: tiran}
{fr: tyrant}
{en: tyran}
ex: om tiran (sufari, arãu, crud); tiranlu-aestu nu pots s-lu fats s-aibã njilã; nu para ljartã pri-un tiran

§ tiranj (ti-ránjĭŭ) sn tiranji/tiranje (ti-rá-nji) – atsea tsi-lj si fatsi a unui cãndu easti culãsit (pidipsit) di-un tiran pri cari nu lu-avea ascultatã; atsea tsi-aducheashti un tsi easti multu munduit (vãsãnipsit, pidipsit, etc.); tirãnii, pidimo, vãlãndurã, vasan, schingiu, mundã, munduiri
{ro: chin, tortură}
{fr: supplice, torture}
{en: torture, severe corporal punishment}
ex: tsi tiranj (pidimo) s-lji facã?; s-bagã anghidz shi s-facã tiranj a muljari-sai (s-u vãsãnipseascã muljari-sa); nu bãnedz tu aestã lumi dicãt trã tiranji (vasani); cãti greali lucri sh-cãti tiranji ãlj tritsea prit minti

§ tirãnii/tirãnie (ti-rã-ní-i) sf tirãnii (ti-rã-níĭ) – turlia di crat (stat) iu caplu easti un tiran; haractirlu-a atsilui tsi easti tiran; atsea tsi lã fatsi un tiran a oaminjlor a lui
{ro: tiranie}
{fr: tyrannie}
{en: tyranny}
ex: tirãnia-a aishtui om easti cunuscutã

§ tirãnisescu (ti-rã-ni-sés-cu) vb IV tirãnisii (ti-rã-ni-síĭ), tirãniseam (ti-rã-ni-seámŭ), tirãnisitã (ti-rã-ni-sí-tã), tirãnisiri/tirãnisire (ti-rã-ni-sí-ri) – lj-dimãndu (caftu) a unui s-adarã tut tsi voi mini (fãrã s-lu ntreb cã va i cã nu va); mi portu cu cariva dip ca un tiran; l-fac pri cariva s-aducheascã unã mari dureari trupeascã i sufliteascã; l-fac pri cariva s-tragã vasani, si s-pidipseascã, s-mundueascã (trã chefea-a mea, i cã nu mi-ari ascultatã); tirãnsescu, pidipsescu, munduescu, vãsãnipsescu
{ro: tiraniza}
{fr: tyranniser}
{en: tyrannize over (someone)}
ex: mi tirã-nipseashti (pidipseashti, vãsãnipseashti multu) cu fumealja ti dzatsi paradz

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

vasan

vasan (vá-sanŭ) sn vasani/vasane (vá-sa-ni) – dureari mari adu-chitã di trup i di suflit; zahmeti, zieti, pidimo, mundã, munduiri
{ro: chin, tortură}
{fr: tourment, souffrance, peine}
{en: pain, torment, suffering}

§ vãsãnipsescu (vã-sã-nip-sés-cu) (mi) vb IV vãsãnipsii (vã-sã-nip-síĭ), vãsãnipseam (vã-sã-nip-seámŭ), vãsãnipsitã (vã-sã-nip-sí-tã), vãsãnipsiri/vãsãnipsire (vã-sã-nip-sí-ri) – l-fac pri cariva s-aducheascã unã mari dureari trupeascã i sufliteascã; l-fac pri cariva s-tragã vasani (si s-pidipseascã); mãrti-risescu, culãsescu, munduescu, pidipsescu, tirãnisescu, tirãnsescu
{ro: suferi, (se) căzni, (se) chinui}
{fr: souffrir, torturer}
{en: suffer, torture}
ex: nu ti vãsãnipsea (pidipsea, munduea) sh-ahãt!

§ vãsãnipsit (vã-sã-nip-sítŭ) adg vãsãnipsitã (vã-sã-nip-sí-tã), vãsãnipsits (vã-sã-nip-sítsĭ), vãsãnipsiti/vãsãnipsite (vã-sã-nip-sí-ti) – tsi aducheashti (tsi easti faptu s-aducheascã) unã mari dureari sufliteascã i trupeascã; tsi ari traptã vasani; mãrtirisit, culãsit, munduit, pidipsit, tirãnisitu, tirãnsit
{ro: suferit, căznit, chinuit}
{fr: qui a souffert, torturé}
{en: suffered, tortured}

§ vãsãnipsiri/vã-sãnipsire (vã-sã-nip-sí-ri) sf vãsãnipsiri (vã-sã-nip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti vãsãnipsit; mãrtirisiri, culãsiri, munduiri, pidipsiri, tirãnisiri, tirãnsiri
{ro: acţiunea de a suferi, de a se căzni; suferire, căznire, chinuire}
{fr: action de (faire) souffrir, de torturer}
{en: action of suffering, of torturing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã