|
|
crãnti
crãnti (crắn-ti) sm – vedz tu cãrãnti
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cãrãnticãrãnti
cãrãnti (cã-rắn-ti) sm cãrãntsã (cã-rắn-tsã) – arburi analtu di pãduri, cu frundza uvalã (tsi ari forma-a oului) sh-mardzinea cu dintsã, cu lemnul ca albu, scliro, sãnãtos tsi easti bun trã fãtsearea di adãrãminti, casi, puntsã, etc.; njits alumãchi tiniri di cãrinti tsi s-da ca mãcari a edzlor; crãnti, shcodã, scodã, gaber, gavru, carpin
{ro: carpen; mici rămurele ce se dau ca mâncare iezilor}
{fr: charme, petits rameaux de charme qu’on donne à manger aux chevreaux}
{en: hornbeam, ironwood; small hornbeam branches given as food to the little goats}
ex: s-pari degã di cãrinti (carpin)
§ crãnti (crắn-ti) sm crãntsã (crắn-tsã) – (unã cu cãrãnti)
carpin
carpin (cár-pinŭ) sm carpinj (cár-pinjĭ) – arburi analtu di pãduri, cu frundza uvalã (tsi ari forma-a oului) sh-mardzinea cu dintsã, cu lemnul ca albu, scliro, sãnãtos tsi easti bun trã fãtsearea di adãrãminti, casi, puntsã, etc.; shcodã, scodã, gaber, gavru, cãrãnti, crãnti
{ro: carpen}
{fr: charme}
{en: hornbeam, ironwood}
ex: imnam tu-unã pãduri di carpinj
§ cãrpinish (cãr-pi-níshĭŭ) sn cãrpinishuri (cãr-pi-ní-shĭurĭ) – loc cu multsã carpinj; pãduri di carpinj; gãvruriu
{ro: cărpiniş}
{fr: charmoie}
{en: hornbeam forest}
ex: cãrpinishlu ntreg arusha di cãciulili-a lor; s-featsi nividzut tu cãrpinish
cluzunescu
cluzunescu (clu-zu-nés-cu) (mi) vb IV cluzunii (clu-zu-níĭ), cluzuneam (clu-zu-neámŭ), cluzunitã (clu-zu-ní-tã), cluzuniri/clu-zunire (clu-zu-ní-ri) – nji sã shutsã ncljiitura (prinodlu, clidusea) di la cicior (dzinuclju, cot, brats, mãnã, etc.) lucru tsi doari multu; nj-easi un os dit loclu iu s-aflã tu ncljiiturã; nj-u scosh mãna (ciciorlu, anumirlu, etc.); strãngulsescu
{ro: scrânti}
{fr: (se) donner une entorse, luxer, fouler}
{en: sprain, strain, wrench}
ex: sh-cluzuni (scoasi, strãngulsi) mãna
§ cluzunit (clu-zu-nítŭ) adg cluzunitã (clu-zu-ní-tã), cluzunits (clu-zu-nítsĭ), cluzuniti/cluzunite (clu-zu-ní-ti) – (mãna, ciciorlu, umirlu, cotlu, etc.) tsi s-ari shutsãtã la unã clidurã, icã-ari ishitã dit loc; strãngulsit
{ro: scrântit}
{fr: qui s’est donné une entorse, luxé, foulé}
{en: sprained, strained, wrenched}
§ cluzuniri/cluzunire (clu-zu-ní-ri) sf cluzuniri (clu-zu-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu sh-cluzuneashti mãna (ciciorlu, bratslu, etc.); strãngulsiri
{ro: acţiunea de a-şi scrânti ceva; scrântire}
{fr: action de (se) donner une entorse, de luxer, de fouler; foulure, entorse}
{en: action of spraining, of straining, of wrenching; sprain, wrench}
gavru
gavru (gá-vru) sm gavri (gá-vri) – arburi analtu di pãduri, cu frundza uvalã (tsi ari forma-a oului) sh-mardzinea cu dintsã, cu lemnul ca albu, scliro, sãnãtos tsi easti bun trã fãtsearea di adãrãminti, casi, puntsã, etc.; carpin, shcodã, scodã, cãrãnti, crãnti
{ro: carpen}
{fr: charme}
{en: hornbeam, ironwood}
ex: acumpãrãm leamni di gavru
§ gãvruriu (gã-vru-ríŭ) sn gãvruriuri (gã-vru-rí-urĭ) – loc cu multsã gavri; pãduri di gavri; cãrpinish
{ro: cărpiniş}
{fr: charmoie}
{en: hornbeam forest}
§ gaber (gá-berŭ) sm gaberi (gá-berĭ) – (unã cu gavru)
scodã
scodã (scó-dhã) sf scodi/scode (scó-dhi) – arburi analtu di pãduri, cu frundza uvalã (tsi ari forma-a oului) sh-mardzinea cu dintsã, cu lemnul ca albu, scliro, sãnãtos tsi easti bun trã fãtsearea di adãrãminti, casi, puntsã, etc.; shcodã, carpin, gaber, gavru, cãrãnti, crãnti
{ro: carpen}
{fr: charme}
{en: hornbeam, ironwood}
ex: unã pãduri di scodi (carpinj)
§ shcodã (shcó-dhã) sf shcodi/shcode (shcó-dhi) – (unã cu scodã)
strãngulsescu
strãngulsescu (strãn-gul-sés-cu) (mi) vb IV strãngulsii (strãn-gul-síĭ), strãngulseam (strãn-gul-seámŭ), strãngulsitã (strãn-gul-sí-tã), strãngulsiri/strãngulsire (strãn-gul-sí-ri) – nji sã shutsã ncljiitura (prinodlu, clidusea) di la cicior (dzinuclju, cot, brats, mãnã, etc.) lucru tsi doari multu; nj-scot mãna (ciciorlu, anumirlu, etc.); nj-easi un os dit loclu iu s-aflã tu ncljiiturã; cluzunescu
{ro: scrânti}
{fr: (se) donner une entorse, luxer, fouler}
{en: sprain, strain, wrench}
ex: nj-si strãngulsi (nj-scosh, nj-inshi, s-cluzuni) mãna
§ strãngulsit (strãn-gul-sítŭ) adg strãngulsitã (strãn-gul-sí-tã), strãngulsits (strãn-gul-sítsĭ), strãngulsiti/strãngulsite (strãn-gul-sí-ti) – (mãna ciciorlu, umirlu, cotlu, etc.) tsi s-ari shutsãtã la unã clidurã, icã-ari ishitã dit loc; cluzunit
{ro: scrântit}
{fr: qui s’est donné une entorse, luxé, foulé}
{en: sprained, strained, wrenched}
§ strãngulsiri/strãngulsire (strãn-gul-sí-ri) sf strãngulsiri (strãn-gul-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu shi strãngulseashti ciciorlu (mãna, bratslu, etc.); cluzuniri
{ro: acţiunea de a-şi scrânti ceva; scrântire}
{fr: action de (se) donner une entorse, de luxer, de fouler; foulure, entorse}
{en: action of spraining, of straining, of wrenching; sprain, wrench}