DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

banã

banã (bá-nã) sf fãrã pl – harea tsi-l fatsi omlu (pravda, earba, etc.) s-hibã yiu; starea-a-atsilui tsi s-aflã dealihea tu lumi (cã easti unã prici yii i un lucru tsi nu easti yiu) di cãndu s-fatsi shi pãnã s-afãnseashti dit aestã lumi; bãnata (soea di banã, treaca, treatsita) tsi u dutsi cariva; yeatsã, zuii, treacã, treatsitã, bãnatã;
(expr:
1: apã di banã = apã dit pãrmiti tsi ntinireashti, tsi nyeadzã lumea, tsi-l fatsi omlu s-nu moarã; apã athanatã; apã yii);
2: am banã di cãni = am banã-arauã, greauã, trag multi, am mash cripãri;
3: nj-mãc bana = mi nvirinedz, crep, mi sicãldisescu, ãnj lãescu (nj-mãc) inima;
4: ts-astingu bana = ti vatãm, ti mor;
5: nu-lj dau banã = nu lu-alas isih, lj-fac bana amarã;
6: ari bana acãtsatã cu hirlu = easti tu mari piriclju sã-sh chearã bana, s-moarã;
7: mi doari bana; u voi bana = voi multu s-bãnedz, nu voi s-mor;
8: ashi s-ts-ai bana! = ti pãlãcãrsescu!, fãts njilã!, aman!;
9: bana-a banãljei = banã multu bunã, nu-ari banã ma bunã;
10: mi-ashternu pi banã = nchisescu s-bãnedz ghini)
{ro: viaţă}
{fr: vie, train de la vie}
{en: life, living}
ex: omlu ari sh-banã sh-moarti; cãt aush s-hibã omlu, bana-i dultsi; avu banã lungã, vidzu nipots sh-nipots; greauã easti bana!; cu bana tuti sã ndreg; nu-am banã (treacã bunã) cu tini; va ts-astingu bana
(expr: va ti vatãm); nu-nj da banã
(expr: nu mi-alasã isih) un minut; nj-am nã soacrã! nu-nj da banã
(expr: nj-fatsi bana-amarã); aoa i bana-a banãljei
(expr: banã multu bunã)

§ bãnedz (bã-nédzŭ) vb I bãnai (bã-náĭ), bãnam (bã-námŭ), bãnatã (bã-ná-tã), bãnari/bãnare (bã-ná-ri) – mi aflu tu banã; hiu yiu; fac tut tsi lipseashti (mãc sh-beau, mi-afirescu di arcoari shi piriclju, etc.) tra s-armãn tu banã; stau shi-nj trec bana tu-un loc (crat, casã, etc.) singur i cu cariva; ljau anasã, adilj
{ro: vieţui, trăi}
{fr: vivre}
{en: live}
ex: cãt bãnedz, ahãtu-nvets; s-nã bãnãm hãrzita banã; bãnedz sh-cama arãu; bãnedz ghini, nu-nj lipseashti tsiva; bãneadzã (sta cu casa shi sh-treatsi bana) ninga n Cljisurã; s-bãnats shi s-alghits ca Elimbul; cã ma multu nu s-bãneadzã; s-bãnãm doilji cã di-anculea yini aushaticlu

§ bãnat (bã-nátŭ) adg bãnatã (bã-ná-tã), bãnats (bã-nátsĭ), bãnati/bãnate (bã-ná-ti) – tsi s-aflã tu banã; tsi easti yiu; tsi sh-ari tricutã bana (tu-un loc); cari fatsi tut tsi lipseashti tra s-armãnã tu banã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

crau!

crau! (cráŭ) inter – zbor cari caftã s-aspunã cum s-avdi cãndu cãcãreadzã corbul (cum lji s-avdi boatsea); cra!;
(expr:
1: sh-easti crau = easti (om) prostu, hazo, tivichel, tsi nu shtii tsiva altu dicãt s-facã crau!;
2: di la corbu tsi va s-avdzã?, crau! = tsi pots s-ti-ashteptsã di la un om tsi nu shtii s-facã tsiva altu dicãt crau!)
{ro: interjecţie care imită vocea (cârâitul) corbului}
{fr: interjection imitant le cri du corbeau}
{en: interjection imitating raven’s croak}
ex:

§ cra! (crá) inter – (unã cu crau!)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cuscru

cuscru (cús-cru) sm, sf cuscrã (cús-crã), cuscri (cús-cri), cus-cri/cuscre (cús-cri) – ashi cum easti soea aprucheatã (dadã, tatã, frats, surori, cusurinj, etc.) a bãrbatlui (a muljariljei) cu soea aprucheatã a muljariljei a lui (a bãrbatlui a ljei); cuscur;
(expr: di cãtrã la cuscra = tsi nu easti sh-ahãntu bun; tsi easti prostih, apcu)
{ro: cuscru}
{fr: parents proche du mari (de la mariée) avec ceux de la mariée (du mari)}
{en: im-law; close relatives of the man (wife) with those of his wife (her husband)}
ex: nchisirã cuscrilj cu flamburli, cu fãrtatslji, s-ducã la nveasta; cuscrilj u loarã feata s-u-aducã la pãlati; tricurã cuscrilj prit un arãu astrãchit; vinjirã cuscrilj shi cuscrili; mi dush la cuscrul Yeani; feata-a cuscrului Culush; s-bãnedz cuscre! sh-tini cuscrã!; intrã cuscrilj tu udai

§ cuscur (cús-curŭ) sm, sf cuscrã (cús-crã), cuscuri (cús-curĭ) shi cuscãri (cús-cãrĭ), cuscãri/cuscãre (cús-cã-ri) shi cuscri/cuscre (cús-cri) – (unã cu cuscru)
ex: shi nchisirã cuscãrlji; lj-acljimã tuts cuscãrlji; trapsi cu cuscãrlji

§ cuscroanji/cuscroanje (cus-crŭá-nji) sf cuscroanji/cuscroanje (cus-crŭá-nji) – muljarea cari, dzua di numtã s-dutsi cu nveasta nauã la casa-a grambolui
{ro: femeia care în ziua de nuntă se duce cu mireasa la casa mirelui}
{fr: femme qui, le jour des noces, va avec la mariée à la maison du marié}
{en: woman who, the day of the wedding, accompanies the bride to the house of the groom}

§ cuscrami/cuscrame (cus-crá-mi) sf fãrã pl – multimi di cuscri; cuscrimi
{ro: mulţime de rude “cuscri”}
{fr: nombre des parents par affinité}
{en: multitude of in-laws}
ex: eara ahãtã cuscrami, cum nu-am vidzutã la altã numtã

§ cuscrimi/cuscrime (cus-crí-mi) sf fãrã pl – (unã cu cuscrami)
ex: yini cuscrimea niveastã s-u lja

§ cuscrilji1/cus-crilje (cus-crí-lji) sf cuscrilji/cuscrilje – turlia di soi tsi s-fatsi namisa di soea ma aprucheatã a grambolui cu soea ma aprucheatã a nveastãljei nauã; (fig: cuscrilji = uspitsãlji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn