|
|
cotsã
cotsã (có-tsã) invar – tsi easti vãrtos ca cheatra shi lipsit di putearea ca si sh-alãxeascã forma; tsi easti ca gljatsa (di arcoari, fricã, lãhtarã, ciudii, etc.) shi nu poati si s-minã di pri loclu iu s-aflã; corcan, ngordu
{ro: mort îngheţat, ţeapăn, înţepenit}
{fr: mort glacé, raide}
{en: daed stiff}
cotsalã
cotsalã (có-tsa-lã) sf cotsali/cotsale (có-tsa-li) – atsea tsi-armãni di la schicurli di grãni dupã tsi lã si scot gãrnutsãli cu triirarea; cotsuli, grishti, schivalã
{ro: pleavă}
{fr: rebut (balle) de blé}
{en: chaff}
§ cotsuli/cotsule (có-tsu-li) sf pl – (unã cu cotsali)
corcan
corcan (cór-canŭ) invar – tsi easti vãrtos ca cheatra shi lipsit di putearea ca si sh-alãxeascã forma; tsi easti ca gljatsa (di arcoari, fricã, lãhtarã, ciudii, etc.) shi nu poati si s-minã di pri loclu iu s-aflã; tsi easti ca limnusit (mãrmurusit, ngucinat, ncãrfusit, ngurdit, etc.); cotsã, ngordu
{ro: ţeapăn, înţepenit}
{fr: raide, raidi}
{en: stiff, stiffened}
ex: seavirli lu ngljitsã tut loclu shi-l featsi corcan (ca cheatra); vidzu nipãrticã arauã cum corcan (niminatã) gljets aclo stãtea; trupurli a lor ngljitsarã corcan
cotsuli/cotsule
cotsuli/cotsule (có-tsu-li) sf pl – vedz tu cotsalã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cotsalãgrishti/grishte
grishti/grishte (grísh-ti) sf pl – atsea tsi-armãni dit schicurli di grãni dupã tsi lã si scot gãrnutsãli cu triirarea; cotsalã, cotsuli, schivalã
{ro: pleavă}
{fr: criblure, rebut de blé}
{en: chaff}
ngordu
ngordu (ngór-du) adg ngordã (ngór-dã), ngordzã (ngór-dzã), ngordi/ngorde (ngór-di) – tsi s-featsi corcan icã ari amurtsãtã (di-arcoari); corcan, cotsã, ngucinat, ãngucinat, ncucinat, ãncucinat, ncucinit, ngljitsat, nturusit, ndirusit; amurtsãt, amurtat
{ro: înţepenit (de frig)}
{fr: raidi (à cause du froid)}
{en: stiffened (because of cold)}
ex: ngordi (arãts, amurtsãti) lj-suntu cicioarli; easti frig n casã ngordu (tsi ts-amurtsashti truplu ntreg)
§ ngurdescu (ngur-dés-cu) vb IV ngurdii (ngur-díĭ), ngurdeam (ngur-deámŭ), ngurditã (ngur-dí-tã), ngurdiri/ngurdire (ngur-dí-ri) – mi fac corcan (ngljets, ngucinedz) di-arcoari; cher putearea tsi u-am tra s-aduchescu i s-min unã parti di trup (cicior, mãnã, dintsã, etc.); nj-yini-andralã; nj-yin mintsãli deavãrliga; ngucinedz, ãngu-cinedz, ncucinedz, ãncucinedz, ncucinescu, ngljets, nturusescu, ndirusescu; amurtsãscu, amurtu; ndãrsescu, andrãlãsescu
{ro: înţepeni, amorţi, ameţi}
{fr: raidir, engourdir, étourdir}
{en: stiffen, grow numb, get dizzy}
ex: nji ngurdirã (nji ngucinarã, nj-amurtsãrã) cicioarli di friglu tsi eara n bisearicã; ngurdish (ngljitsash, ngucinash) di-arcoari; lu ngurdii (l-feci sã-lj yinã-andralã) cãndu lj-astrapshu pisti cap cu lemnul
§ ngurdit (ngur-dítŭ) adg ngurditã (ngur-dí-tã), ngurdits (ngur-dítsĭ), ngurditi/ngur-dite (ngur-dí-ti) – tsi s-ari faptã corcan i ari amurtsãtã di-arcoari; tsi lj-ari vinjitã andralã; ngucinat, ãngucinat, ncucinat, ãncucinat, ncucinit, ngljitsat, nturusit, ndirusit; amurtsãt, amurtat, ndãrsit, andrãlãsit
{ro: înţepenit, amorţit, ameţit}
{fr: raidi, engourdi, étourdi}
{en: stiffened, grown numb, who got dizzy}
ex: bratsãli-lj suntu ngurditi (amurtsãti)
§ ngurdiri/ngurdire (ngur-dí-ri) sf ngurdiri (ngur-dírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ngurdeashti; ngucinari, ãngucinari, ncucinari, ãncucinari, ncuciniri, ngljitsari, nturusiri, ndirusiri; amurtsãri, amurtari, ndãrsiri, andrãlãsiri
{ro: acţiunea de a înţepeni, de a amorţi, de a ameţi; înţepenire, amorţire, ameţire}
{fr: action de raidir, d’engourdir, d’étourdir}
schivalã
schivalã (schí-va-lã) sf schivali/schivale (schí-va-li) – atsea tsi-armãni di la schicurli di grãni dupã tsi lã si scot gãrnutsãli cu triirarea; cotsalã, cotsuli, grishti
{ro: pleavă}
{fr: rebut (balle) de blé}
{en: chaff}
ex: nu bati vimtu tra si s-curã grãnlu di schivalã (cotsalã, grishti)
vimtu
vimtu (vím-tu) sn vimturi (vím-turĭ) –
1: aerã, air, hãvai, hãvã, erã;
2: minari di-aerã, furtunã;
(expr:
1: ljau vimtu = adilj, ljau anasã; inshii (mi priimnu) nafoarã s-adilj niheamã vimtu (sã-nj treacã oara, cã nu fãtseam tsiva, cã bizdirseam ãn casã, cã fãtsea cãldurã n casã, etc.);
2: nj-ljau (nj-fac, ãlj dau) vimtu = l-fac lucrul cu zvorizmã, paramazmã, fuzmã, vantsu;
3: loai vimtu = arcurai, hivrii;
4: nj-lja caplu (mintea) vimtu = am pirifãnj, am glãrinj tu cap (tu minti);
5: easti loat di vimtu = easti glar, chirut;
6: easti vimtu-avinã (vimtu-adunã) = un tsi nu easti bun trã tsiva, tsi nu fatsi tsiva, etc.;
7: tsi vimtu ti-adutsi pri-aoa? = tsi ti-adutsi aoa la noi?; cum di vinjish pri-aoa; cum tihisish ca s-yinj? etc.;
8: zburãscu cum suflã vimtul = nu zburãscu ndreptu, cum lipseashti sh-cum minduescu, ma zburãscu cum mi-arãseashti, cum u va atsel tsi-ascultã, cum u caftã catastasea;
9: zburãscu tu vimtu = geaba zburãscu, cã nu hiu ascultat;
10: bati vimtu = zburashti naljurea;
11: nu suflã vimtu curat = nu-anjurzeashti ghini, caishti tsi va pãtsãm;
12: vimtul bati shi muntili aurlã = un fatsi lucrul sh-altu s-alavdã cu-aestu lucru;
13: dã-lj vimtu = alasã-l s-fugã, sãlãghea-l;
14: fudzi (ca) vimtu = fudzi multu-agonja;
15: ãlj suflã vimtu tu pungã = nu-ari paradz tu pungã; easti multu oarfãn, ftoh;
16: aruc paradzlji tu vimtu = lj-aspargu paradzlji mash ca s-glindisescu, fãrã s-ved dealihea vãrã hãiri, ti tsiva dip;
17: cu vimtu bãneadzã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi easti multu slab, cã mãcã dip putsãn)
{ro: aer, climă; vânt}
{fr: air, climat}
{en: air, climate; wind}
ex: tsi-i cãt loclu mari sh-altu-ahãt ma mari, sh-pali trup nu ari (angucitoari: vimtul); cu ocljilj nu s-veadi, cu ureaclja s-avdi (angucitoari: vimtul); muma-a mea sh-a meu tatã, frati-nju zurlu-lj disparti (angucitoari: vimtul); analtu-i tata, groasã-i dada, zurlu-i frati-nju (angucitoari: tserlu, loclu, shi vimtul); peturi pisti peturi pãnã n tser, si li-arneshti cu meturi tut nu cher, ma cãndu yini atsel fãrã trup, pri tuti li mãcã ca un lup (angucitoari: vimtul sh-niorlji); s-nu-aladz tu vimtu, s-nu-arãtseshti; vimtu seaminj, furtunã adunj; estan avum vimturi furtunoasi; trãdzea un vimtu mari shi vrea s-neacã unã cãravi; treatsi un vimtu caldu shi-l culcã tu somnu; cum sufla vimtul, lj-adusi n casã nã frãndzã; u-azbuirã vimtul sh-u-adusi n pãduri tu-unã vuloagã mushatã; vãrã arburi uscat tsi cãdea di vimtu di oarã-oarã!; acãtsã sã-lj treamburã carnea di pri nãsã ca nã frundzã scuturatã di vimtu; ca vimtul (agonja ca vimtul) s-hiumuseashti shi-lj lja caplu a frati-sui; bati vimtul tu hãvani (?expr: ?easti oarfãn, ftoh?); laea di featã s-prifeatsi nã scãntealji shi azbuirã, azbuirã, loatã di vimtu (faptã s-azboairã); [bãgats oarã cã aoatsi nu avem expresia: “easti glarã, chirutã”!]; lã deadirã vimtu