|
|
coapsã
coapsã (cŭáp-sã) sf coapsi/coapse (cŭáp-si) – partea di nsus a ciciorlui namisa di dzinuclju shi gof; partea-a truplui di om iu s-leagã ciciorlu cu mesea; armu, cipoc, ciupoc, gof, buti, cãrãdzelj, scheli, boshã, cãlcu, scheli, slaghinã;
(expr: nj-da tu coapsã = amintu, nchirdãsescu multu)
{ro: coapsă, şold}
{fr: cuisse, hanche}
{en: thigh, hip}
ex: tãljai carni di la coapsã; mi-agudirã tu coapsã; mi doari coapsa; anlu-aestu nj-u deadi tu coapsã
(expr: amintai multu); lj-u deadi tu coapsã
(expr: amintã multu), sh-tr-atsea eara multu ifhãrãstisit
§ copsu (cóp-su) sn coapsi/coapse (cŭáp-si) – coapsã di pulj; copan
{ro: coapsă de pui}
{fr: cuisse de volaille}
{en: drumstick}
ex: loai sh-mini un copsu di miscu; copsul ari mari lizeti
§ copan3 (có-panŭ) sm copanj (có-panjĭ) shi sn copani/copane (có-pa-ni) – (unã cu copsu)
ex: mãcã un copan (coapsã) di pulj friptu
armu
armu (ár-mu) sn armuri (ár-murĭ) – partea di nsus a ciciorlui (cama multu di pravdã) ma nsus di dzinuclju (poati sh-cu-unã parti di trup); bucã, coapsã, cipoc, buti, scheli, cãrãdzelj;
(expr: armuri-armuri u fac (scot) = u fac cumãts, u-arup, u dizvoc)
{ro: arm, but}
{fr: quart, cuisse, paleron}
{en: thigh, shoulder-blade}
ex: nj-deadi un armu di njel; avem trã hirbeari un armu di tsap; cu un armu s-aleapsi; armuri-armuri u scoasirã
(expr: u-arupsirã, u dinjicarã)
boshã
boshã (bó-shã) sf boshi (bó-shi) – partea-a truplui di om tsi s-aflã namisã di coasti sh-buburets; partea-a truplui di om iu s-leagã ciciorlu cu mesea; cãlcu, coapsã, scheli, cipoc, ciupoc, gof, cãrtsioarã, scãrtsioarã, slaghinã, slãghinã, slãbintsã
{ro: şold}
{fr: la partie comprise entre les reins et les côtes; hanche}
{en: part of the human body found between kidneys and ribs; hip}
bucã1
bucã1 (bú-cã) sf buts (bútsĭ) – partea di nsus a ciciorlui namisa di dzinuclju shi gof (cipoc); coapsã, cipoc, buti, scheli, cãrãdzelj, armu
{ro: coapsă}
{fr: cuisse}
{en: thigh}
ex: un gugosh tu bucã-lj treatsi; unã bucã (buti) di carni; hearsirã butsli; dinjicarã butsli
§ buti2/bute (bú-ti) sf buts (bútsĭ) – (unã cu bucã1)
ex: dã-nj unã buti di carni
cãrãdzelj
cãrãdzelj (cã-rã-dzéljĭŭ) sn cãrãdzealji/cãrãdzealje (cã-rã-dzeá-lji) – partea di nsus a ciciorlui (cama multu di pravdã) ma nsus di dzinuclju sh-poati sh-cu-unã parti di trup; armu, bucã, coapsã, cipoc, buti, scheli
{ro: coapsă}
{fr: cuisse, paleron, flanc d’un cheval}
{en: thigh, buttock, shoulder-blade}
cãrtsioarã
cãrtsioarã (cãr-tsi-ŭá-rã) sf cãrtsiori (cãr-tsi-órĭ) – partea di nghios a pãnticãljei; partea dit trup tsi s-aflã namisa di pãnticã (partea di nghios) shi coapsã (partea di nsus); unã di dauãli pãrtsã di sum bratsã a omlui di la coasti pãnã tu loclu iu s-acatsã ciciorlu di trup; ilji, gof, ciupoc, cipoc, scãrtsioarã, curtsori, slaghinã, slãghinã, slãbintsã, cãlcu
{ro: şold, iie}
{fr: partie du corp entre le basventre et la cuisse, hanches, aine flancs, basventre}
{en: groin, flank (body), hip, lower part of the abdomen}
ex: tradzi gionili unãoarã di-l lja trãsh pi cãrtsioarã
§ scãrtsioarã (scãr-tsi-ŭá-rã) sf scãrtsiori (scãr-tsi-órĭ) – (unã cu cãrtsioarã)
§ curtsori (cur-tsórĭ) sf pl – mesea di dinãpoi a omlui; mesea-a calui (gumarlui) iu s-bagã shaua; cãrtsioarã, scãrtsioarã, slaghinã, slãghinã, slãbintsã, cãlcu, ilji
{ro: crucea şalelor}
{fr: croupe}
{en: croup, rump (horse)}
§ cãlcu (cắl-cu) sm pl(?) – partea-a truplui di om iu ciciorlu s-leagã cu mesea; unã di dauãli pãrtsã di sum bratsã a omlui di la coasti pãnã tu loclu iu s-acatsã ciciorlu di trup; boshã, coapsã, cipoc, ciupoc, gof, scheli, slaghinã, slãghinã, slãbintsã; cãrtsioarã, curtsori, ilji
{ro: şold; rână}
{fr: hanche; flanc, coté}
{en: hip; one of the two sides of the man’s body}
ex: chirageadzlji s-timsirã: unlu pri cãlcu (pri-unã parti), altu pri dintsã
cipoc
cipoc (ci-pócŭ) sn cipoatsi/cipoatse (ci-pŭá-tsi) –
1: partea di nsus a ciciorlui namisa di dzinuclju shi gof;
2: partea-a truplui di om iu s-leagã ciciorlu cu mesea; ciupoc, boshã, cãlcu, coapsã, gof, scheli, slaghinã, slãghinã, slãbintsã, cãrtsioarã, buti, ilji, cãrãdzelj, armu
{ro: coapsă, şold}
{fr: cuisse, fémur, hanche}
{en: thigh, hip}
ex: o lai ghium di ningã foc, ma ti shuts pi-alant cipoc (gof); lu-agudish trãsh tu cipoc (gof)
§ ciupoc (cĭu-pócŭ) sn ciupoatsi/ciupoatse (cĭu-pŭá-tsi) – (unã cu cipoc)
coastã
coastã (cŭás-tã) sf coasti/coaste (cŭás-ti) –
1: os lungu, suptsãri shi ncusurat, dit unã preaclji di oasi (di ma multili preclji di oasi) tsi s-aflã tu cheptul a omlui (a pravdãljei), ligati di dauãli pãrtsã (nastãnga shi nandreapta) di un os, tu mesi ãn fatsã, sh-di altu os tu nãpoea-a cheptului; partea di nastãnga, icã di nandreapta a truplui di om, di la umir pãnã la coapsã (cipoc);
2: partea di munti tsi dipuni (s-alinã); schinãrat (di munti); dzeanã;
(expr:
1: nj-si ved coastili = hiu multu slab, mash cheali sh-oasi;
2: lj-bag sula n coasti = lj-bag multã zori; l-stringu vãrtos (l-pingu, tra s-facã un lucru);
3: nj-mãcã coasta tsarã = mi da di padi (mi-arucã, mi zdupuneashti, mi-arucuteashti);
4: nu-nj mãcã coasta tsarã = nu nj-u poati, nu mi-azvindzi;
5: frãngu coasti; dau ãn coasti = stau sh-mi minduescu tsi s-fac (cã nu para ved cari easti calea-atsea buna); stau pi ndauã cã nu shtiu tsi s-fac; lj-bag cheadits, lu-ambudyisescu pri cariva tra s-nu shtibã tsi s-facã; strãmbu narea; shuvãescu, mi cãltin)
{ro: coastă (de animal; de munte)}
{fr: côte (de l’animal; de la montagne)}
{en: rib (of animal), slope (of hill)}
ex: unã coastã di njel friptu; mi-agudi tu coastã; sherchilj au multi coasti; s-dipunea di pi coastã (dzeanã); cãsharea u bãgarã tu coasta (schinãratlu) di munti; lji bãgã sula n coasti
(expr: lj-bãgã multã zori), l-featsi s-fugã dit hoarã; cari ãlj bãgã sula tu coasti shi nu-lj dãdea banã dip
(expr: cara-lj bãgã zori shi nu lu-alãsa isih dip); nu-nj mãcã coasta tsarã
(expr: nu pot s-hiu dat di padi); frãndzi coasti
(expr: sta pi ndauã), cã nu shtii tsi cali s-aleagã; ma nj-easti s-nu frãndzi coasti
(expr: s-nu stai pi ndauãli), shi nu vai vrei s-u-adari; fãrã shcljimurari sh-fãrã s-da n coasti
(expr: fãrã s-shuvã-eascã) vãrnãoarã; taha frãndzea coasti, s-nu dzãcã ljundarlu carishti tsi; nãsã frãndzea coasti sh-fãtsea nãji sã s-alinã analtu la vãsiljelu
§ custicã (cus-tí-cã) sf custitsi/custitse (cus-tí-tsi) – coastã njicã
{ro: costiţă}
{fr: petite côte, côtelette}
{en: small rib}
cuapsã
cuapsã (cŭáp-sã) sf cuapsi/cuapse (cŭáp-si) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz coapsã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãcoapsã
RO:coapsă
EN:
FR:
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015