DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

citurã

citurã (cí-tu-rã shi ci-tú-rã?) – unã soi di curcubetã tsi creashti agrã; agru-curcubetã; curcubetã;
(expr: (cap di) citurã = cap gros, tsi nu-aducheashti lishor tsi-lj si dzãtsi; cap di curcubetã)
{ro: dovleac sălbatic}
{fr: citrouille sauvage}
{en: wild pumpkin}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

alãcescu

alãcescu (a-lã-cĭés-cu) (mi) vb IV shi II alãcii (a-lã-cíĭ), alãceam (a-lã-cĭámŭ), alãcitã (a-lã-cí-tã), alãciri/alãcire (a-lã-cí-ri) shi alãceari/alãceare (a-lã-cĭá-ri) – mintescu (apili) tra s-li cutrubur shi s-nu si s-veadã limpidi; (tserlu) s-acoapirã cu niori; mintescu, cutrubur, cuturbur, cutulbur, tulbur, turbur, trub;
(expr: nji s-alãceashti mintea = nji si tulburã, nji s-minteashti mintea sh-nu shtiu tsi s-pistipsescu)
{ro: tulbura}
{fr: troubler}
{en: trouble}
ex: apa pãn nu s-alãceashti, nu s-limpidzashti; arãulu tut s-alãcea (cutrubura); di iu ti alãcish? (murdãripsish?); arãulu, mari, dipus, cã tsã s-alãcea mintea
(expr: turbura); lã alãcish
(expr: mintish) inima; mintea sta si s-alãceascã
(expr: cutruburã)

§ alãcit (a-lã-cítŭ) adg alãcitã (a-lã-cí-tã), alãcits (a-lã-cítsĭ), alãciti/alãcite (a-lã-cí-ti) – tsi easti mintit, tulburi; tsi nu easti limpidi; cutruburat, cuturburat, cutulburat, mintit, tulbur, turbur, turburi, tulburat, turburat, trubat
{ro: tulburat, tulbure}
{fr: troublé; souillé; couvert de nuages}
{en: troubled; cloudy}
ex: eara apa alãcitã (mintitã) canda sh-lã draclu cãmeasha nuntru; tsi lj-u apa totna alãcitã (turburatã, nilimpidã)?; yinurli suntu alãciti (tulburi); alãcit
(expr: mintit, ca glar) di minti; tserlu alãcit (tulbur, cu niori)

§ alãci-ri/alãcire (a-lã-cí-ri) sf alãciri (a-lã-círĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu apa (tserlu) s-alãceashti; mintiri, cutruburari, cuturburari, cutulbu-rari, tulburari, turburari, trubari
{ro: acţiunea de a tulbura, tulburare}
{fr: action de troubler}
{en: action of troubling}

§ alãceari/alãceare (a-lã-cĭá-ri) sf alãceri (a-lã-cĭérĭ) – (unã cu alãciri)

§ lãcescu (lã-cĭés-cu) (mi) vb IV shi II lãcii (lã-cíĭ), lãceam (lã-cĭámŭ), lãcitã (lã-cí-tã), lãciri/lãcire (lã-cí-ri) shi lãcea-ri/lãceare (lã-cĭá-ri) – (unã cu alãcescu)
ex: apili s-avea lãcitã (turburatã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãrshelj1

cãrshelj1 (cãr-shĭéljĭŭ) sn cãrshalji/cãrshalje (cãr-shĭá-lji) – amis-ticãturã di hiri (di spangu, mpãltiri, per din cap, etc.) tsi suntu greu ti discãceari; shutsãturã dipli-dipli di-unã ciulii di per; (fig:
1: cãrshelj = mintiturã, amisticãturã, cihtisiri, cicãrdisiri, etc.; expr:
2: hir cu cãrshalji = hir mintit, amisticat, shutsãt, cãrshiljos)
{ro: încâlcitură; confuzie}
{fr: embrouillement; confusion, embarras}
{en: entanglement; confusion}
ex: stãi s-disfatsim cãrshaljili

§ ncãrshiljedz (ncãr-shi-ljĭédzŭ) vb I ncãrshiljai (ncãr-shi-ljĭáĭ), ncãrshiljam (ncãr-shi-ljĭámŭ), ncãrshiljatã (ncãr-shi-ljĭá-tã), ncãr-shiljari/ncãrshiljare (ncãr-shi-ljĭá-ri) – li-ameastic ahãntu multu un tru-alantu hirili di mpãlteari (hirili di per din cap, etc.) cã s-fac greu trã discãceari; nji ndreg perlji s-hibã cãtsãrosh, zguri; cãrshi-ljedz, ncãrciljedz, cãrciljedz, ciufulescu; (fig: si ncãrshiljadzã = (i) si ncusureadzã, si nduplicã, si strãmbã; (ii) s-minteashti, cicãrdi-seashti, cihtiseashti)
{ro: încâlci, încurca}
{fr: embrouiller, froisser, froncer, frissoter}
{en: tangle (thread, hair); wrinkle; curl (hair)}
ex: nji sã ncãrshilje perlu; la noi muljerli nu sh-u au si shi ncãrshi-ljadzã perlji; di multi poami, lji si ncãrshiljarã (fig: lji si ndu-plicarã) dãrmili

§ ncãrshilj (ncãr-shíljĭŭ) vb I ncãrshiljai (ncãr-shi-ljĭáĭ), ncãrshiljam (ncãr-shi-ljĭámŭ), ncãrshiljatã (ncãr-shi-ljĭá-tã), ncãrshiljari/ncãrshiljare (ncãr-shi-ljĭá-ri) – (unã cu ncãrshi-ljedz)
ex: va s-lji si ncãrshilji perlu

§ ncãrshiljat (ncãr-shi-ljĭátŭ) adg ncãrshiljatã (ncãr-shi-ljĭá-tã), ncãrshiljats (ncãr-shi-ljĭátsĭ), ncãrshiljati/ncãrshiljate (ncãr-shi-ljĭá-ti) – (hiri) tsi suntu mintiti ahãntu multu cã suntu greu tri discãceari; (ciulii di per) tsi easti shutsãtã dipli-dipli; cãrshiljat, ncãrciljat, cãrciljat, zgur, cãtsãros, ciufulit
{ro: încâlcit, încurcat, (şuviţă de păr) cârlionţat}
{fr: embrouillé, froissé, froncé, frissoté; (cheveux) bouclés}
{en: tangled (thread, hair); wrinkled; curled (hair)}
ex: avea perlu ncãrshiljat; barba-a lor ncãrshiljatã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãvgã

cãvgã (cãv-gắ) sm cãvgadz (cãv-gádzĭ) – alãxiri di zboarã greali namisa di doi i ma multsã oaminj (trã lucri trã cari elj nu s-aduchescu); vrondul, alumta tsi s-fatsi namisa di doauã (i ma multi) pãrtsã (partii, oaminj, etc.), iu unã parti caftã s-u-azvingã pi-alantã; shimãtãlu shi aurlãrli tsi s-avdu cãndu dunjaea sã ncaci shi sh-arucã zboarã greali; ncãceari, ncãciturã, cafcãturã, ntsirtari, cãvgãturã, filunichii, dãvãturã, dãlgani, shimãtã, vreavã, scandal, fãsãrii;
(expr: da parãlu ca s-amintã cãvgãlu; na pãrãlu, dã-nj cãvgãlu = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva caftã s-lji facã bun a unui, sh-deapoea sh-aflã biljelu)
{ro: ceartă, scandal}
{fr: querelle, dispute, chamaillis}
{en: quarrel, squablle, wrangle}
ex: tsi easti cãvgãlu (ncãcearea, shimãtãlu) aestu tsi s-avdi?; purnjirã la cãvgã (alumtã); s-featsi un mari cãvgã (ncãceari, shimãtã, alumtã); di zbor-zbor, easi cãvgãlu; estan va s-avem cãvgã; avem mari cãvgã cu el

§ cãvgãturã (cãv-gã-tú-rã) sf cãvgãturi (cãv-gã-túrĭ) – (unã cu cãvgã)

§ cafcãturã (caf-cã-tú-rã) sf cafcãturi (caf-cã-túrĭ) – (unã cu cãvgã)
ex: atseali fãrã di zãcoani shi cafcãturi (ncãceri)

§ cãvgãgi (cãv-gã-gí) sm cãvgãgeadz (cãv-gã-gĭádzĭ) – tsi lu-arãseashti sã ncaci; tsi caftã cãvgãlu shi sã ncaci lishor trã itsido, trã dip tsiva; cãvgãngi, dzãndzos, dzãndzãvos, dzãfnos, fesfese, sirsen, zãpãlit
{ro: certăreţ, scandalagiu}
{fr: querelleur, batailleur}
{en: quarreller, wrangler}
ex: tsi ti-acats cu cãvgãgilu-aestu

§ cãvgãngi (cãv-gãn-gí) sm cãvgãngeadz (cãv-gãn-gĭádzĭ) – (unã cu cãvgãgi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ciuplescu

ciuplescu (cĭu-plés-cu) (mi) vb IV ciuplii (cĭu-plíĭ), ciupleam (cĭu-pleámŭ), ciuplitã (cĭu-plí-tã), ciupliri/ciuplire (cĭu-plí-ri) – zmoatic unã hiintsã cu apitrusirea (plãciutarea, strindzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; alas urmi pi trup cu agudirea tsi nj-u fac; zmoatic, zmurtic, zdrumin, stulcinedz, stultsin, plãciutedz, chisedz, etc.; (fig: u ciuplescu = (i) u fur, u spãstrescu, u-agudescu, u sec, u bag tu tastru, etc.; (ii) u ngljit, u-ascapit, u bucusescu, u ciucutescu, u-arucutescu (tu gãrgãlan), u-adun (tu fuljinã), etc.)
{ro: stâlci, zdrobi}
{fr: contussionner, aplatir, écraser}
{en: crush, flatten, bruise}
ex: cãdzu nã ploaci shi-nj ciupli mãna; mi ciuplii la unglji; va s-ducã s-ciupleascã (fig: s-furã, s-agudeascã, si spãstreascã) fluriili; el n-avea ciuplitã (fig: furatã, aguditã, spãstritã) cãpeastrili; nj-ciupli (fig: nj-furã) unã caprã; edlu-aestu fridzets-lu shi ciuplits-lu (fig: mãcats-lu, arucutits-lu tu gãrgãlan)

§ ciuplit (cĭu-plítŭ) adg ciuplitã (cĭu-plí-tã), ciuplits (cĭu-plítsĭ), ciupliti/ciuplite (cĭu-plí-ti) – tsi easti zmuticat cu apitrusirea (plãciutarea, strin-dzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; tsi easti cu urmi pi trup di agudirea tsi sh-u featsi; zmuticat, zmurticat, zdruminat, stulcinat, stultsinat, plãciutat, chisat, etc.
{ro: stâlcit, zdrobit}
{fr: contussionné, aplati, écrasé}
{en: crushed, flattened, bruised}

§ ciupliri/ciuplire (cĭu-plí-ri) sf ciupliri (cĭu-plírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ciupleashti tsiva; zmuticari, zmurticari, zdru-minari, stulcinari, stultsinari, plãciutari, chisari, etc.
{ro: acţiunea de a stâlci, de a zdrobi; stâlcire, zdrobire}
{fr: action de contussionner, d’aplatir, d’écraser}
{en: action of crushing, of flattening, of bruising}

§ niciuplit (ni-cĭu-plítŭ) adg niciuplitã (ni-cĭu-plí-tã), niciuplits (ni-cĭu-plítsĭ), niciupliti/niciuplite (ni-cĭu-plí-ti) – tsi nu easti zmuticat cu apitrusirea (plãciutarea, strindzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; tsi nu easti ciuplit
(expr: om niciuplit = om di la oi, aplo, nipilichisit, badzara, tsi nu shtii cum si s-poartã tu lumi)
{ro: nestâlcit, nezdrobit}
{fr: qui n’est pas contussionné (aplati, écrasé)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

curcubetã

curcubetã (cur-cu-bé-tã) sf curcubeti/curcubete (cur-cu-bé-ti) – numã datã la ma multi planti tsi au un trup lungu (cari poati s-agiungã pãnã la 4m) tsi s-tradzi azvarna pri loc, frãndzã mãri, lãrdzi, sh-acupiriti cu peri ascuri, shi cu lilici mãri galbini-purtucalishi tsi da yimishi mãri (di-aradã ma mãri di caplu-a omlui shi cãtivãrãoarã pot s-agiungã pãnã la 15-20Kg), stronghili, cu coaja albã, galbinã, purtucalishi, etc., cu carnea di nuntru moali, dzãmoasã tsi s-mãcã heartã, coaptã, tu mãcãri i tu piti, mplinã di simintsã albi, mãri tsi s-buni tu mãcari (di-aradã fripti); yimisha faptã di-aestã plantã; citurã;
(expr:
1: (cap di) curcubetã = (i) cap, cãrãfetã, carafetã, ciuturã; (ii) cap gros, tsi nu-aducheashti lishor tsi-lj si dzãtsi; cap di citurã;
2: nu-lj talji curcubeta; si-lj dinjits curcubeti easti; ari cap di curcubetã; easti cu curcubeta goalã; easti curcubetã; curcubetã lu-ari caplu, etc. = om tsi easti glar, hazo, tivichel, prostu, cu caplu gros, ca unã pravdã cari mãcã coji di curcubeti; tsi nu easti dishteptu, tsi nu-nj talji caplu, tsi nu-aducheashti lishor tsi-lj si dzãtsi; tsi nu-ari minti n cap; etc.
3: li bag tu curcubetã = li bag tu cãrãfetã; li aduchescu sh-li bag ghini tu minti tra s-nu li-agãrshescu;
4: doilji bes tu-unã curcubetã = suntu oaspits bunj, s-uidisescu multu;
5: (dzãtsi, vindi) curcubeti hearti, curcubeti di Kirasova = (zburashti, dzãtsi) glãrinj, minciunj, chirãturi, papardeli, curcufexali, burlidz mbãirati; mãnits di tãmbari, bishinj di cuc, colja-mbolja, grandzali-mandzali, etc.;
6: curcubetã cãpãitã = curcubetã shidzutã, moali;
7: curcubetã trã beari = vas faptu dit coaja-a unei curcubetã uscatã;
8: lj-umplu curcubeta = l-cãndãrsescu, l-fac s-aducheascã;
9: va-nj bea curcubeta apã = va mi vatãmã, va mor;
10: (muljarea) furã curcubeta = (muljarea) armasi greauã, cu sartsinã)
{ro: dovleac}
{fr: citrouille, courge, gourde, calebasse}
{en: pumpkin, gourd}
ex: nã bisearicã fãrã intrari, hearbi di lumea tsi ari (angu-citoari: curcubeta); tindu funi sh-adun gljami (angu-citoari: curcubeta); easti mplin di lumi, tsi s-minã dipriunã ca alghinjli tu cushor (angucitoari: curcubeta); tsi-i cãnd bati trumbeta, dratslji sh-frãngu curcubeta? (angucitoari: cucotlu); s-dutsi, s-dutsi curcubeta la apã, pãnã s-frãndzã nãoarã; la armãnj nu-aflji curcubeti cu gushi; na! iu dau di nã simintsã di curcubetã; ninga nu timsi gushi curcubeta, sh-mutã cap; cãndu curcubetã, cãndu gusha lungã; cãndu criscush, curcubetã, sh-cãndu strãmbash cap?; lj-bea curcubeta apã
(expr: easti mortu); tsi cap di curcubetã ari!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn