|
|
cir-cir!
cir-cir! (cir-cir) inter – vedz tu tsiur1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: tsiur1tsiur1
tsiur1 (tsí-urŭ) sn tsiuri/tsiure (tsí-u-ri) –
1: soea di boatsi scoasã di-unã soi di pulj (cãntãtori); tsiurat, chiur, tsitsir-vitsir, tsiripit, piridari, nciurari;
2: soea di boatsi scoasã di vimtu cãndu suflã (shuirã) sh-aurlã vãrtos; shuirari, shuirãturã
{ro: ciripit; şuierat}
{fr: gazouillement; sifflement}
{en: chirp, twitter, warble; whistle, hiss}
ex: nitsi un tsiur di pulj
§ chiur1 (chí-urŭ) sn fãrã pl – (unã cu tsiur1)
ex: s-avdza chiurlu (tsiuratlu) a puljlor
§ tsiurat1 (tsi-u-rátŭ) sn tsiurati/tsiurate – (unã cu tsiur1)
ex: tsiuratlu-a puljlor mi dishtiptã
§ tsiripit (tsi-ri-pítŭ) sn tsiripiti/tsiripite (tsi-ri-pí-ti) – (unã cu tsiur1)
ex: tsiripitlu-a harabeilor s-avdza cati tahina
§ tsiur2 (tsí-urŭ) vb I tsiurai (tsi-u-ráĭ), tsiuram (tsi-u-rámŭ), tsiuratã (tsi-u-rá-tã), tsiurari/tsiurare (tsi-u-rá-ri) –
1: (trã pulj) scot bots (tsiuri, shuirãturi, cãntitsi i bãteri) suptsãri, lishoari sh-mushati din gurã; tsiripedz, piridau, jiuredz, chiur, chiuredz, nciuredz;
2: (vimtul) scoati unã boatsi (shuirã, aurlã) cãndu bati sãnãtos, shiur, shuir
{ro: ciripi; şuiera}
{fr: gazouiller; siffler, crier, mugir (en parlant du vent)}
{en: chirp, twitter, warble; whistle, hiss}
ex: puljlji tsiurã cu njilã; puljlji dit cuibar tsiura shi s-dipira trã njilã, canda sh-videa moartea cu ocljilj; puljlu ahurhi s-tsiurã, si strigã, si zghileascã ahãntu mult; tsiurã (aurlã) din casã unã fãrshiroatã; tsiurã (shuirã) la tuts a lui; aseara vimtul tsiura
§ tsiurat2 (tsi-u-rátŭ) adg tsiuratã (tsi-u-rá-tã), tsiurats (tsi-u-rátsĭ), tsiurati/tsiurate (tsi-u-rá-ti) – (pulj, vimtu, etc.) tsi ari scoasã bots (tsiuri, shuirãturi, etc.); tsiripat, piridat, jiurat, chiurat, nciurat; shiurat, shuirat
{ro: ciripit; şuierat}
{fr: qui a gazouillé; qui a sifflé, crié, mugi (en parlant du vent)}
{en: who has chirped, twittered, warbled; whistled, hissed}
§ tsiurari/tsiurare (tsi-u-rá-ri) sf tsiurãri (tsi-u-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva tsiurã; tsiripari, piridari, jiurari, chiurari, nciurari; shiurari, shuirari
tsurtsurescu
tsurtsurescu (tsur-tsu-rés-cu) vb IV tsurtsurii (tsur-tsu-ríĭ), tsur-tsuream (tsur-tsu-reámŭ), tsurtsuritã (tsur-tsu-rí-tã), tsurtsuri-ri/tsurtsurire (tsur-tsu-rí-ri) – (apã, muljiturã) curã chicutã cu chicutã; (unã muljiturã) curã shuruinã (zãntunã, rãncãi) shi fatsi un vrondu, ciur! ciur!, ca apa tsi curã
{ro: curge picătură cu picătură; ţârâi}
{fr: couler goutte à goutte}
{en: run drop by drop}
§ tsurtsurit (tsur-tsu-rítŭ) adg tsurtsuritã (tsur-tsu-rí-tã), tsurtsurits (tsur-tsu-rítsĭ), tsurtsuriti/tsurtsurite (tsur-tsu-rí-ti) – tsi ari curatã chicutã cu chicutã
{ro: care a curs picătură cu picătură; ţârâit}
{fr: qui a coulé goutte à goutte}
{en: run drop by drop}
§ tsurtsuriri/tsurtsurire (tsur-tsu-rí-ri) sf tsurtsuriri (tsur-tsu-rírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu apa curã chicutã cu chicutã
{ro: acţiunea de a curge picătură cu picătură; de a ţârâi; ţârâire}
{fr: action de couler goutte à goutte}
{en: action of running drop by drop}
§ tsãr! tsãr! (tsắrŭ-tsắrŭ) inter – zbor cu cari vrem s-aspunem un vrondu tsi s-avdi cãndu curã apã; ciur! ciur!; cir-cir!
{ro: cuvânt care imită curgerea unui lichid}
{fr: mot qui imite le bruit d’un liquide qui coule}
{en: word imitating the sound of a running liquid}
§ ciur! ciur! (cĭúrŭ-cĭúrŭ) inter – (unã cu tsãr! tsãr!)
ex: ciur! ciur! tsurtsurescu apili
§ ciuredz (cĭu-rédzŭ) vb I ciurai (cĭu-ráĭ), ciuram (cĭu-rámŭ), ciuratã (cĭu-rá-tã), ciurari/ciu-rare (cĭu-rá-ri) – (unã cu tsurtsurescu)
ex: ciurã (curã) via n vali; ciurã (curã shuruinj) apa di pi nãs; lj-ciurã (lj-curã rãncãi) lãcrinjli dit oclji
§ ciurat (cĭu-rátŭ) adg ciuratã (cĭu-rá-tã), ciurats (cĭu-rátsĭ), ciurati/ciurate (cĭu-rá-ti) – (unã cu tsurtsurit)
§ ciura-ri/ciurare (cĭu-rá-ri) sf ciurãri (cĭu-rắrĭ) – (unã cu tsurtsuriri)