DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

blid

blid (blídŭ) sn blidi/blide (blí-di) shi bliduri (blí-durĭ) – soi di pheat arucutos (cu mãrdzinjli sculati sh-cu fundul ãndreptu) dit cari mãcã oaminjlji la measã, di-aradã di loc arsu (ma poati s-hibã adrat sh-di bãcãri, fãrfuriu, yilii, lemnu, etc.); misur, misurã, piat, pheat, pheatac, sãhan, sãhani, san, cãtsin, cãtsãn, cãtsãnã, cãtson, cinac, cinacã, cinachi, talir, tãljur, tas, tasi, tanir, tanirã, tãnir, gãvanã, cingu
{ro: blid, castron, farfurie}
{fr: plat, écuelle, terrine, assiette}
{en: bowl, earthenware plate}
ex: blid di mãrcat, pisti casã arcat (angucitoari: luna); di la noi pãnã la voi, blidi, blidi teasi (angucitoari: calea); njiclu sh-lu-ari blidlu (pheatlu) a lui; mãcã tu blidi

§ blidar (bli-dárŭ) sm, adg (mash masculin) blidari (bli-dárĭ) – omlu tsi fatsi i vindi blidi; ular
{ro: blidar}
{fr: celui qui fait ou vend des “blids”}
{en: bowl maker or seller}

§ blidãrii/blidãrie (bli-dã-rí-i) sf blidãrii – loclu iu blidarlji fac blidurli; ducheani iu s-vindu bliduri
{ro: locul unde se fac sau vând bliduri}
{fr: la place où on fait ou on vend des “blids”}
{en: place where one makes or sells “blids”}
ex: intrai tu blidãrii tra s-nu mi udã ploaea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cãtsãn

cãtsãn (cã-tsắnŭ) sn cãtsãni/cãtsãne (cã-tsắ-ni) – soi di pheat arucutos (cu mãrdzinjli niheam sculati sh-cu fundul ãndreptu) dit cari mãcã oaminjlji la measã (faptu di-aradã di fãrfuriu ma poati s-hibã adrat sh-di yilii, lemnu, etc.); mãcarea tsi intrã tu-un ahtari piat; cãtsin, cãtsãnã, misur, misurã, piat, pheat, blid, san, sãhan, sãhani, talir, tãljur, tas, tasi, tanir, tanirã, tãnir, cingu;
(expr: nj-cadi n cãtsãn = nj-cadi unã taxirati pri cap; dau di-un lucru arãu)
{ro: farfurie}
{fr: assiette, plat, écuelle}
{en: bowl, dinner plate}
ex: un cãtsãn (pheat) di melj; lj-da cãtsãnlu calpu; asparsi tuti cãtsãnili di pi measã; umpli-nj cãtsãnlu cu dzamã; cãtsãni avem multi; s-ti-ascapã Dumnidzã s-nu-ts cadã tu cãtsãn
(expr: s-nu dai n cali di..., s-nu ti-astalj n cali cu) omlu-arãu

§ cãtsãnã (cã-tsắ-nã) sf cãtsã-ni/cãtsãne (cã-tsắ-ni) – (unã cu cãtsãn)

§ cãtsin (cã-tsínŭ) sn cãtsini/cãtsine (cã-tsí-ni) – (unã cu cãtsãn)

§ cãtson (cã-tsónŭ) sn cãtsoani/cãtsoane (cã-tsŭá-ni) – cãtsãn di lemnu; cinacã, cinac, cinachi, gãvanã, etc.
{ro: strachină de lemn}
{fr: écuelle de bois}
{en: wooden bowl}

§ cãtsãnar (cã-tsã-nárŭ) sm cãtsãnari (cã-tsã-nárĭ) – omlu tsi fatsi i vindi cãtsãni
{ro: omul care face sau vinde farfurii}
{fr: l’homme qui fai ou vend des assiettes, des écuelles}
{en: bowl (plate) maker or seller}

§ cãtsãnãrii/cãtsãnãrie (cã-tsã-nã-rí-i) sf cãtsãnãrii (cã-tsã-nã-ríĭ) – loclu iu s-fac i s-vindu cãtsãni
{ro: farfurărie, olărie}
{fr: la place où on fait ou on vend des assiettes}
{en: place where bowls (plates) are made or sold}

§ cinac (ci-nácŭ) sn cinatsi/cinatse (ci-ná-tsi) – cãtsãn di lemnu i loc, cinacã, cinachi, cãtson, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

misurã2

misurã2 (mi-sú-rã) sf misuri/misure (mi-sú-ri) shi misuri (mi-súrĭ) – soi di pheat arucutos (cu mãrdzinjli niheam sculati sh-cu fundul ãndreptu) dit cari mãcã oaminjlji la measã, di-aradã di fãrfuriu (ma poati s-hibã adrat sh-di yilii, lemnu, etc.); misur, piat, pheat, blid, sãhan, sãhani, san, cãtsin, cãtsãn, cãtsãnã, cãtson, cinac, cinacã, cinachi, talir, tãljur, tas, tasi, tanir, tanirã, tãnir, gãvanã, cingu
{ro: farfurie}
{fr: assiette}
{en: dinner plate}
ex: umpli-nj misura (pheatlu); unã misurã (un pheat) di fãrinã; cari lja misuri, oali!; tuti misurli (pheatili) nu fac trã ciurbã

§ misur2 (mi-súrŭ) sn misuri/misure (mi-sú-ri) – (unã cu misurã2)
ex: un misur (pheat) mplin cu poami

§ misurici (mi-su-rícĭŭ) sn misurici/misurice (mi-su-rí-ci) – misur njic; phitic, pheatac, tas, zarfã
{ro: farfurioară}
{fr: petite assiette}
{en: small dinner plate}
ex: mprumutã-nj un misurici (phitic) di misur (cãlãmbuchi)

§ misurar (mi-su-rárŭ) sm misurari (mi-su-rárĭ) – tsi fatsi pheati, misuri; tsi vindi misuri
{ro: care face sau vinde farfurii}
{fr: qui fai ou qui vend des assiettes}
{en: who makes or who sells dinner plates}
ex: avdzã un misurar tsi grea: cari lja misuri, oali, poaci?; tsi dzãts, misurare, dai misuri cu petali di porcu?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

pheat

pheat (phĭátŭ) sn pheati/pheate (phĭá-ti) – misurã arucutoasã (san, cãtsin, etc., cu mãrdzinjli niheam sculati sh-cu fundul ãndreptu) dit cari mãcã oaminjlji la measã, faptã di-aradã di fãrfuriu (ma poati s-hibã adratã sh-di yilii, lemnu, tiniche, etc.); misur, misurã, piat, pheatac, blid, sãhan, sãhani, san, cãtsin, cãtsãn, cãtsãnã, cãtson, cinac, cinacã, cinachi, talir, tãljur, tas, tasi, tanir, tanirã, tãnir, gãvanã, cingu
{ro: farfurie}
{fr: assiette}
{en: dinner plate}

§ pheatac (phĭa-tácŭ) sn pheatatsi/pheatatse (phĭa-tá-tsi) – pheat njic
{ro: farfurioară}
{fr: petite assiette}
{en: small dinner plate}

§ piat (pi-ĭátŭ) sn piati/piate (pi-ĭá-ti) – (unã cu pheat)
ex: ari multi piati

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

san1

san1 (sánŭ) sn sani/sane (sá-ni) – soi di pheat arucutos (cu mãrdzinjli niheam sculati sh-cu fundul ãndreptu) dit cari mãcã oaminjlji la measã (faptu di-aradã di fãrfuriu ma poati s-hibã adrat sh-di yilii, lemnu, bãcãri, etc.); pheat di-asimi; misur, misurã, piat, pheat, pheatac, blid, sãhan, sãhani, cãtsin, cãtsãn, cãtsãnã, cãtson, cinac, cinacã, cinachi, talir, tãljur, tas, tasi, tanir, tanirã, tãnir, gãvanã, cingu;
(expr: lj-cãdzu tu san (sãhan) = lu-agudi nã cripari, nã taxirati)
{ro: farfurie}
{fr: assiette, casserole}
{en: dinner plate, pan}
ex: si-nj dai un san; cãti vãrã san (pheat) di lapti; alanti sani eara di-asimi; si-nj dai un san, lingher di-asimi; s-aflã un aush acshi sh-acshi, tsi ts-ari un san, lucru mari!; vãsiljelu-l hãrzãea sh-nãs un ahtari san; sh-lo sanlu sum tãmbari shi s-dusi la moasha; nãs fu astãndzã la noi sh-cãftã sanlu!; scoati sanlu, cã di nu, va tsã li fac oasili ca pãnticã!

§ sãhan (sã-hánŭ) sn sãhãnj (sã-hắnjĭ) – (unã cu san1)
ex: avea dauãsprãdzatsi sãhãnj

§ sãhani/sãhane (sã-há-ni) sf sãhãnj (sã-hắnjĭ) – (unã cu san1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

tãljur

tãljur (tã-ljĭúrŭ) sn tãljuri/tãljure (tã-ljĭú-ri) – soi di pheat arucutos (cu mãrdzinjli niheam sculati sh-cu fundul ãndreptu) dit cari mãcã oaminjlji la measã (faptu di-aradã di fãrfuriu ma poati s-hibã adrat sh-di yilii, lemnu, loc, etc.); talir, tai, tanir, tanirã, tãnir, misur, misurã, piat, pheat, blid, sãhan, sãhani, san, cãtsin, cãtsãn, cãtsãnã, cãtson, cinac, cinacã, cinachi, tas, tasi, gãvanã, cingu
{ro: farfurie}
{fr: assiette}
{en: dinner plate}
ex: scosh shi un tãljur (pheat) di nuts

§ talir2 (tá-lírŭ) sn taliri/talire (tá-li-ri) – (unã cu tãljur)
ex: adu-nj un talir ta si scot cash

§ tanir (tá-nir) sn taniri/tanire (tá-ni-ri) – (unã cu tãljur)

§ tanirã (tá-ni-rã) sf taniri/tanire (tá-ni-ri) – (unã cu tãljur)

§ tãnir (tã-nírŭ) sn tãniri/tãnire (tã-ní-ri) – (unã cu tãljur)

§ tai (táĭŭ) sn taiuri (tá-ĭurĭ) – tãljur (talir, piat, etc.) ma njic; pheatac
{ro: farfurioară}
{fr: petite assiette}
{en: small dinner plate}

§ tas (tásŭ) sn tasuri (tá-surĭ) –
1: soi di pheat arucutos (cu mãrdzinjli niheam sculati sh-cu fundul ãndreptu) dit cari mãcã oaminjlji la measã (faptu di-aradã di fãrfuriu ma poati s-hibã adrat sh-di yilii, lemnu, metal, etc.); misur, misurã, piat, pheat, pheatac, blid, san, sãhan, sãhani, cãtsin, cãtsãn, cãtsãnã, talir, tãljur, tasi, tanir, tanirã, tãnir, cingu;
2: vas, di-aradã di bãcãri, trã beari apã (di la shoput), ceai, lapti, etc.; scafã
{ro: farfurie, cană de metal}
{fr: assiette, vase de métal pour boire}
{en: dinner plate, metalic drinking cup}
ex: tsintsi nveasti cu tasurli (pheatili) n cap (angucitoari: dzeadzitli); taslu (vaslu), sãpunea sh-cheaptinlu li ai?; scoati taslu (vaslu) cu untulemnu shi arucã-l dupã tini; tas di asimi; dã-nj taslu (scafa) ca si-nj beau apã; ficiorlu mãcã un tas cu lapti; filigenjli shi tasurli (pheatili) a uvreului

§ tasi/tase (tá-si) sf tãsi (tắsĭ) – (unã cu tas)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã