|
|
cibucã
cibucã (ci-bu-cã) sf – vedz tu ciubuchi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ciubuchiciubuchi/ciubuche
ciubuchi/ciubuche (cĭu-bú-chi) sf ciubuchi (cĭu-búchĭ) – hãlati (ca lulelu) cu cari s-bea (s-tradzi, s-fumeadzã) tutumea, tsi ari dauã pãrtsã: unã parti easti ca unã soi di lingurã (iu s-bagã tutumea s-ardã) sh-alantã parti unã coadã (ma lungã di-atsea di lule), goalã nãuntru, pri iu s-soarbi fumlu dit tutumea tsi ardi; ciubucã, cibuchi, cibucã, lulei, lule
{ro: ciubuc}
{fr: pipe turque à long tuyau}
{en: type of long Turkish pipe}
ex: gãljinushi, ciushi, tradz tru nãri cinushi (angucitoari: ciubuchea); shidea n cohi cu ciubuchea; sh-bea ciubuchea cu arihati
§ ciubucã (cĭu-bu-cã) sf ciubuts (cĭu-bútsĭ) – (unã cu ciubuchi)
ex: cripã cãzanea ningã ciubucã
§ cibuchi/cibuche (ci-bú-chi) sf cibuchi (ci-búchĭ) – (unã cu ciubuchi)
§ cibucã (ci-bu-cã) sf cibuts (ci-bútsĭ) – (unã cu ciubuchi)
ex: paplu bea cibucã; nj-u-astrapsi cu cibuca; nu suntu ndreapti cibutsili di la casi; hii bun trã gugeabash ãn hoarã, s-shedz cu cibuca n cohi
§ ciubucci (cĭu-buc-cí) sm ciubucceadz (cĭu-buc-cĭádzĭ) – omlu tsi fatsi i vindi ciubuchi; omlu cari, aoa sh-un chiro, avea angãtanlu-a ciubuchilor trã dom-nu-su turcu
{ro: cel care face sau vinde ciubuc}
{fr: l’homme qui fait ou vend des pipes turques}
{en: Turkish pipe maker or merchant}
§ cibucci (ci-buc-cí) sm cibucceadz (ci-buc-cĭádzĭ) – (unã cu ciubucci)
livendu
livendu (li-vén-du) sm, sf, adg livendã (li-vén-dã), livendzã (li-vén-dzã), livendi/livende (li-vén-di) – tinir (ficior, featã) analtu shi zveltu (mushat, gioni, prãxit, sarpit, sertu, cuvãrdã sh-cu multi alti hãri)
{ro: levent}
{fr: jeune homme svelte, vaillant, qui a un air chevaleresque}
{en: slender, brave, valiant and good looking young man}
ex: cãrvãnari livendzã; gioni livendu ca un chiparish; adz fui multu livendu, mi sculai cu cucotslji, nãscãrsii casa, mutai tuti dit loclu-a lor; eshti cama livendu (yiu, sarpit), adu-nj cibuca; lumea tutã ashtipta s-veadã tsi va s-curã cu un livendu
§ livin-deatsã (li-vin-deá-tsã) sf livindets (li-vin-détsĭ) – harea (tinireatsã, giunatic, chischineatsã, sãrpitsãlji, etc.) tsi-l fatsi un tinir si s-veadã livendu; livindlãchi, livindzãlji
{ro: tinereţe, curaj şi vitejie, bravură}
{fr: jeunesse, courage et bravure; air svelte, air mâle}
{en: youth, courage, bravery and gallantry}
ex: aspusi mari livindeatsã (giunatic); cai nu u-alavdã trã livindeatsa (mushuteatsa, sãrpitsãlja) a ljei
§ livindlãchi/livindlãche (li-vin-dlắ-chi) sf livindlãchi (li-vin-dlắchĭ) – (unã cu livindeatsã)
§ livindzã-lji/livindzãlje (li-vin-dzắ-lji) sf livindzãlj (li-vin-dzắljĭ) – (unã cu livindeatsã)
lule
lule (lu-lé) sm luledz (lu-lédzĭ) – hãlati (ca ciubuchea) cu cari s-bea (s-tradzi, s-fumeadzã) tutumea, tsi ari dauã pãrtsã: unã parti easti ca unã soi di lingurã (iu s-bagã tutumea s-ardã) sh-alantã parti unã coadã (ma shcurtã di-atsea di ciubuchi), goalã nãuntru, pri iu s-soarbi fumlu dit tutumea tsi ardi; lulei, ciubuchi, cibucã
{ro: lulea, pipă}
{fr: pipe}
{en: pipe}
ex: dit lule cum fumlu-l sorghi
§ lulei/lulee (lu-lé-i) sf lulei (lu-léĭ) – (unã cu lule)
ex: luleea di la ciubuca-atsea cu imamea (?) di chihlibari
mutsã
mutsã (mú-tsã) sf mutsã (mú-tsã) – guva (gura) dit caplu-a prãvdzãlor (cu cari mãcã shi prit cari scot bots); gurã di prãvdzã; muts, mutscã, zurnã; (fig: mutsã = (i) partea din fatsã a gurãljei di pravdã cu nari, gurã shi dintsã; (ii) gurã di om)
{ro: bot}
{fr: museau, mufle, extremité du groin}
{en: muzzle, snout}
ex: s-apruche s-u-arapã di mutsã (gurã); mutsã (zurnã) di porcu; tuts portsãlj nã mutsã (un zurnã) au
§ muts1 (mútsŭ) sn mutsã (mú-tsã) – (unã cu mutsã)
ex: mutslu-a calui; cãnili sh-hidzi mutslu (gura) tu pheatlu-a meu; lu strãndzea di muts tra s-nu guitsã; tu-aloat ma sh-hidzi mutslu
§ mutscã (múts-cã) sf mutschi (múts-chi) – (unã cu mutsã)
ex: lji nciupai mutsca; un cãni cu mutsca alãsatã pri cicioarili di dinãinti
§ mutsunã (mu-tsú-nã) sf mutsu-ni/mutsune (mu-tsú-ni) shi mutsunj (mu-tsúnjĭ) – cumatã di pãndzã (mitasi, plasticã, etc.) cu cari sh-acoapirã fatsa omlu tra s-nu hibã cunuscut (sh-alasã mash loc trã oclji tra s-veadã); prusupidã, mascã, surati; (fig: mutsunã = prosup, fatsã)
{ro: mască}
{fr: masque}
{en: mask}
§ muts2 (mútsŭ) vb I mutsai (mu-tsáĭ), mutsam (mu-tsámŭ), mutsatã (mu-tsá-tã), mutsari/mutsare (mu-tsá-ri) – trag tsiva (apã, lapti, sãndzi, etc.) prit budzã n gurã (mutsã) ashi cum pot s-trag sh-vimtul; lingu sh-u tuchescu n gurã unã dultseami; sug, beau, sorbu, trag
{ro: suge}
{fr: sucer, téter, aspirer}
{en: suck}
ex: cu cibuca n gurã, mutsã (sudzi, bea tutumea)
§ mutsat (mu-tsátŭ) adg mutsatã (mu-tsá-tã), mutsats (mu-tsátsĭ), mutsati/mutsate (mu-tsá-ti) – tsi easti traptu n gurã (mutsã) cu sudzearea; suptu, biut, surghit, traptu
{ro: supt}
{fr: sucé, tété, aspiré}
{en: sucked}
§ mutsari/mutsare (mu-tsá-ri) sf mutsãri (mu-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-mutsã