§ andrãlisit (an-drã-li-sítŭ) adg andrãlisitã (an-drã-li-sí-tã), andrãlisits (an-drã-li-sítsĭ), andrãlisiti/andrãlisite (an-drã-li-sí-ti) – (unã cu andrãlãsit)

§ andrãlisiri/andrãlisire (an-drã-li-sí-ri) sf andrãlisiri (an-drã-li-sírĭ) – (unã cu andrãlãsiri)

§ andãr-lusescu (an-dãr-lu-sés-cu) vb IV andãrlusii (an-dãr-lu-síĭ), an-dãrluseam (an-dãr-lu-seámŭ), andãrlusitã (an-dãr-lu-sí-tã), andãrlusiri/andãrlusire (an-dãr-lu-sí-ri) – (unã cu andrãlãsescu)

§ andãrlusit (an-dãr-lu-sítŭ) adg andãrlusitã (an-dãr-lu-sí-tã), andãrlusits (an-dãr-lu-sítsĭ), andãrlusiti/andãrlusite (an-dãr-lu-sí-ti) – (unã cu andrãlãsit)

§ andãrlusiri/andãrlusire (an-dãr-lu-sí-ri) sf andãrlusiri (an-dãr-lu-sírĭ) – (unã cu andrãlãsiri)

§ ndãrsescu (ndãr-sés-cu) vb IV ndãrsii (ndãr-síĭ), ndãrseam (ndãr-seámŭ), ndãrsitã (ndãr-sí-tã), ndãrsiri/ndãrsire (ndãr-sí-ri) – (unã cu andrãlãsescu)
ex: mi ndãrsi (nj-vinji andralã di) avoaha di bãrsii; cara lu-agudi pisti cap lu ndãrsi (l-featsi sã-lj yinã mintsãli deavãrliga); lu ndãrsi di chiutecã
(expr: l-bãtu multu, lj-deadi un shcop bun)

§ ndãrsit (ndãr-sítŭ) adg ndãrsitã (ndãr-sí-tã), ndãrsits (ndãr-sítsĭ), ndãrsiti/ndãrsite (ndãr-sí-ti) – (unã cu andrãlãsit)
ex: eara ndãrsit di-arãchii; lj-eara caplu ndãrsit di heavrã

§ ndãrsiri/ndãrsire (ndãr-sí-ri) sf ndãrsiri (ndãr-sírĭ) – (unã cu andrãlãsiri)

§ ndurlusescu (ndur-lu-sés-cu) vb IV ndurlusii (ndur-lu-síĭ), ndurluseam (ndur-lu-seámŭ), ndurlusitã (ndur-lu-sí-tã), ndurlusiri/ndurlusire (ndur-lu-sí-ri) – (unã cu andrãlãsescu)
ex: lu ndurlusi arichia (lj-u deadi n cap, l-featsi s-lji yinã lumea deavãrliga)

§ ndurlusit (ndur-lu-sítŭ) adg ndur-lusitã (ndur-lu-sí-tã), ndurlusits (ndur-lu-sítsĭ), ndurlusiti/ndur-lusite (ndur-lu-sí-ti) – (unã cu andrãlãsit)
ex: armasi ndurlusit (andrãlãsit) di cãdeari

§ ndurlusiri/ndurlusire (ndur-lu-sí-ri) sf ndurlusiri (ndur-lu-sírĭ) – (unã cu andrãlãsiri)

(expr: mina) di ningã nãs; s-nu ti bats
(expr: minj) dit loc; ni palmã nu pot s-mi bat
(expr: njishcu) di-aoatsi; ficiorlu-a meu, bati-ti
(expr: minã-ti) dit loc; nu-lj si bãtea
(expr: mina, vdzea) di ningã vatra-a tatã-sui; bãtu cãljurli dit (alãgã, urdinã, cutriirã) Sãrbii sh-Vlãhii multu chiro; ea nu bãtets naljurea
(expr: nu zburãts glãrinj); lji si bãtu
(expr: ciucuti) inima; cãnili acatsã s-batã
(expr: s-alatrã); aleapidã-ti s-vedz tsi bat
(expr: tsi-alatrã) cãnjlji; aclo iu bãtea
(expr: cãfta) s-aflã vãrã lemnu; asearã avum mari furtunã sh-vimtul bãtea multu
(expr: sh-avea un vimtu mari); bãtu
(expr: cãdzu) grãndina sh-asparsi multi agri

§ bãtut1 (bã-tútŭ) adg bãtutã (bã-tú-tã), bãtuts (bã-tútsĭ), bãtuti/bãtute (bã-tú-ti) – agudit; asunat, anãchisit, azvimtu, ciucutit, scuchit, dzigãrit, tsi ari faptã bãtãturi
{ro: bătut, învins, sunat, castrat, care a făcut bătături}
{fr: battu, vaincu, sonné, chatré, fait des cors, des callosités}
{en: beaten, stricken, struck, vanquished, rang (a door, a bell, etc.), castrated, got calluses}
ex: sh-armãn a noshtri muntsã di vimturi mash bãtuts
(expr: agudits); bãtut
(expr: agudit) di videalã; bãtut di grindinã, di ploai; cãljuri bãtuti
(expr: cãlcati) di cãrvãnari; cama ghini easti s-imnji pit cãljuri bãtuti
(expr: urdinati di lumi); lapti bãtut
(expr: dit cari s-ari scoasã umtul); birbec bãtut (ciucutit)

§ batiri1/batire (bá-ti-ri) sf batiri (bá-tirĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu s-bati;
2: alumtã; shcop, pãrjinã, pãparã, pipiritsã, pistili, tsurtsufi, chiurcu, chiutecã
{ro: acţiunea de a bate, de a suna, de a învinge, de a castra, de a face bătături; batere; învingere; sunare, castrare, facere de bătături; bătaie, luptă}
{fr: action de battre, de vaincre, de sonner, de chatrer, de faire des cors, des callosités; lutte; rossade, rossée}
{en: action of beating, of striking, of vanquishing, of ringing (a door, a bell, etc.), of castrating, of getting calluses; fight; beating}
ex: loc sh-ti batiri (alumtã) mutreashti

§ bãteari1/bãteare (bã-teá-ri) sf bãteri (bã-térĭ) – (unã cu batiri1)
ex: vrei bãteari, ficior; cãmbãnjli s-frãngu di bãteari (asunari)

§ nibãtut (ni-bã-tútŭ) adg nibãtutã (ni-bã-tú-tã), nibãtuts (ni-bã-tútsĭ), nibãtuti/nibãtute (ni-bã-tú-ti) – cari nu easti bãtut
{ro: nebătut, etc.}
{fr: qui n’est pas battu, etc.}
{en: who has not been beaten, etc.}
ex: plãndzi nibãtut

§ nibati-ri/nibatire (ni-bá-ti-ri) sf nibatiri (ni-bá-tirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu s-bati, icã nu easti bãtut
{ro: acţiunea de a nu bate, etc.}
{fr: action de ne pas battre, etc.}
{en: action of not beating, etc.}

§ nibãteari/nibãteare (ni-bã-teá-ri) sf nibãteri (ni-bã-térĭ) – (unã cu nibatiri)

§ parabat (pá-ra-bátŭ) (mi) vb III shi II parabãtui (pá-ra-bã-túĭ), parabãteam (pá-ra-bã-teámŭ), parabãtutã (pá-ra-bã-tú-tã), parabatiri/parabatire (pá-ra-bá-ti-ri) shi parabãteari/parabãteare (pá-ra-bã-teá-ri) – l-bat multu; l-bat ma multu dicãt lipseashti (easti ghini) s-lu bat
{ro: bate prea mult}
{fr: battre trop}
{en: beat too much}
ex: mi parabãtu (mi bãtu multu)

§ parabãtut (pá-ra-bã-tútŭ) adg parabãtutã (pá-ra-bã-tú-tã), para-bãtuts (pá-ra-bã-tútsĭ), parabãtuti/parabãtute (pá-ra-bã-tú-ti) – tsi easti bãtut multu (ma multu dicãt lipseashti)
{ro: batut prea mult}
{fr: battu trop}
{en: beaten too much}

§ parabatiri/parabatire (pá-ra-bá-ti-ri) sf parabatiri (pá-ra-bá-tirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva parabati
{ro: acţiunea de a bate prea mult}
{fr: action de battre trop}
{en: action of beating too much}

§ parabãtea-ri/parabãteare (pá-ra-bã-teá-ri) sf parabãteri (pá-ra-bã-térĭ) – (unã cu parabatiri)

§ bãtãturã (bã-tã-tú-rã) sf bãtãturi (bã-tã-túrĭ) – chealea (di la mãnj i di la cicioari) tsi s-ari ngrushatã di itia cã s-ari fricatã multu di-un lucru (ca atumtsea, bunãoarã, cãndu omlu acatsã tsiva ascur sh-di multi ori cu mãna goalã, icã poartã pãputsã nali tsi nu lji s-uidisescu ghini, tsi lu-agudescu, etc.); aroz, cal
{ro: bătătură}
{fr: cor, cal, callosité}
{en: callus, corn}
ex: purtai curdeljili nali, sh-feci unã bãtãturã la cicior

§ batsã (bá-tsã) sf bãts (bắtsĭ) – aguditurã faptã cu palma (di-aradã, pri fatsa-a omlui); pliscutã, fliscutã, flãscutã, fluscutã, shupleacã, ghiushtã, shubã
{ro: palmă}
{fr: gifle, soufflet}
{en: slap in the face}
ex: lj-trapsi unã batsã (pliscutã)

§ bãtichi/bãtiche (bã-tí-chi) sf bãtichi (bã-tíchĭ) – alumtã (bãteari, ncãceari, etc.) tsi s-fatsi namisa di doauã (i ma multi) pãrtsã (partii, oaminj, etc.) iu unã parti (i ma multi) caftã s-u-azvingã pi-alantã (i pri-alanti); bãtichii, bãtic, goadã, bãteari; bãtii, bãtãlii, alumtã, alumtatic, luptã
{ro: lovitură, bătaie; luptă, bătălie}
{fr: coup, rossade; combat, lutte}
{en: blow, beating; combat, fight}
ex: apalã mushatã trã bãtichi (alumtã)

§ bãtichii/bãtichie (bã-ti-chí-i) sf bãtichii (bã-ti-chíĭ) – (unã cu bãtichi)
ex: di tuts, nãs s-aleapsi tu bãtichii (tu-alumtã)

§ bãtic (bã-tíc) sn bãticuri (bã-ti-cúrĭ) – (unã cu bãtichi)
ex: nchisi la bãtic (alumtã)

§ bãtii/bãtie (bã-tí-i) sf bãtii (bã-tíĭ) – (unã cu bãtichi)
ex: mari bãtii s-featsi

§ bãtãlii/bãtãlie (bã-tã-lí-i) sf bãtãlii (bã-tã-líĭ) – (unã cu bãtichi)
ex: tu bãtãlii (tu-alumtã) sh-chiru ocljul

§ bãtanji/bãtanje (bã-tá-nji) sf bãtãnj (bã-tắnjĭ) – hãlati cu cari s-agudescu (cu ciocuri di lemnu) shi s-calcã (namisa di chelindri) tsãsãturli di lãnã (malina, shiaclu, adimtul, vilendzãli, etc.); bãtalji, drãshtealã, grãshtealã
{ro: piuă}
{fr: moulin à foulon}
{en: fuller}
ex: di la drãshtealã la bãtanji, mãndanji

§ bãtãnii/bã-tãnie (bã-tã-ní-i) sf bãtãnii (bã-tã-níĭ) – soi di vilendzã lishoarã
{ro: pătură uşoară}
{fr: couverture légère}
{en: light blanket}

§ bãtãnjusescu (bã-tã-njĭu-sés-cu) vb IV bãtãnjusii (bã-tã-njĭu-síĭ), bãtãnjuseam (bã-tã-njĭu-seámŭ), bãtãnjusitã (bã-tã-njĭu-sí-tã), bãtãnjusiri/bãtãnjusire (bã-tã-njĭu-sí-ri) – bat sh-calcu lucri di lãnã la bãtanji; bãtãljusescu, ndrãshtescu, ndrãshtedz
{ro: da la piuă}
{fr: faire passer par le moulin à foulon}
{en: full, pass through fuller}

§ bãtãnjusit (bã-tã-njĭu-sítŭ) adg bãtãnjusitã (bã-tã-njĭu-sí-tã), bãtãnjusits (bã-tã-njĭu-sítsĭ), bãtãnjusiti/bãtãnjusite (bã-tã-njĭu-sí-ti) – tsi easti bãtut shi cãlcat la bãtanji; bãtãljusit, ndrãshtit, ndrãshtat
{ro: dat la piuă}
{fr: passé par le moulin à foulon}
{en: fulled}

§ bãtãnjusiri/bãtãnjusire (bã-tã-njĭu-sí-ri) sf bãtãnjusiri (bã-tã-njĭu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã tsãsãturã di lãnã easti bãtutã sh-cãlcatã la bãtanji; bãtãljusiri, ndrãshtiri, ndrãshtari
{ro: acţiunea de a da la piuă}
{fr: action de faire passer par le moulin à foulon}
{en: action of fulling}

§ bãtalji/bãtalje (bã-tá-lji) sf bãtãlj (bã-tắljĭ) – (unã cu bãtanji)

§ bãtãljar (bã-tã-ljĭárŭ) sm, sf bãtãljarã (bã-tã-ljĭá-rã), bãtãljari (bã-tã-ljĭárĭ), bãtãljari/bãtãljare (bã-tã-ljĭá-ri) – atsel tsi lucreadzã la bãtalji
{ro: piuar}
{fr: foulonnier}
{en: fuller}

§ bãtãljusescu1 (bã-tã-ljĭu-sés-cu) vb IV bãtãljusii (bã-tã-ljĭu-síĭ), bãtãljuseam (bã-tã-ljĭu-seámŭ), bãtãljusitã (bã-tã-ljĭu-sí-tã), bãtãljusiri/bãtãljusire (bã-tã-ljĭu-sí-ri) – (unã cu bãtãnjusescu)
ex: bãtãljuseashti adimtul

§ bãtãljusit1 (bã-tã-ljĭu-sítŭ) adg bãtãljusitã (bã-tã-ljĭu-sí-tã), bãtãljusits (bã-tã-ljĭu-sítsĭ), bãtãljusiti/bãtãljusite (bã-tã-ljĭu-sí-ti) – (unã cu bãtãnjusit)

§ bãtãljusiri1/bãtãljusire (bã-tã-ljĭu-sí-ri) sf bãtãljusiri (bã-tã-ljĭu-sírĭ) – (unã cu bãtãnjusiri)

{ro: acţiunea de a băşica, băşicare}
{fr: action de produire des ampoules, de se couvrir de cloques}
{en: action of causing blisters, of breaking with blisters}

§ bishicãturã (bi-shi-cã-tú-rã) sf bishicãturi (bi-shi-cã-túrĭ) – urma alãsatã pri cheali dupã tsi omlu easti bishicat; bishicã, bishicari
{ro: băşică}
{fr: ampoule}
{en: blister}

§ dizbishichedz (diz-bi-shi-chĭédzŭ) vb I dizbishicai (diz-bi-shi-cái), dizbishicam (diz-bi-shi-cámŭ), dizbishicatã (diz-bi-shi-cá-tã), dizbishicari/dizbishicare (diz-bi-shi-cá-ri) – fac tra si s-ducã (si s-chearã) bishitsli tsi li-am scoasã
{ro: desbăşica}
{fr: faire disparaitre les ampoules}
{en: make blisters disappear}

§ dizbishic (diz-bi-shicŭ) vb I dizbishicai (diz-bi-shi-cái), dizbishicam (diz-bi-shi-cámŭ), dizbishicatã (diz-bi-shi-cá-tã), dizbishicari/dizbishicare (diz-bi-shi-cá-ri) – (unã cu dizbishichedz)
ex: dupã unã stãmãnã mi dizbishicai (li chirui bishitsli tsi nj-avea ishitã)

§ dizbishicat (diz-bi-shi-cátŭ) adg dizbishicatã (diz-bi-shi-cá-tã), dizbishicats (diz-bi-shi-cátsĭ), dizbishicati/dizbishicate (diz-bi-shi-cá-ti) – tsi sh-ari chirutã bishitsli scoasi
{ro: desbăşicat}
{fr: avec les ampoules disparues}
{en: with blisters that have disappeared}

§ dizbishicari/diz-bishicare (diz-bi-shi-cá-ri) sf dizbishicãri (diz-bi-shi-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-dizbishicã
{ro: acţiunea de a desbăşica}
{fr: action de faire disparaitre les ampoules}
{en: action of making blisters disappear}

§ bishchedz (bish-chĭédzŭ) vb I bishcai (bish-cái), bishcam (bish-cámŭ), bishcatã (bish-cá-tã), bishcari/bishcare (bish-cá-ri) – (unã cu bishichedz)
ex: nji s-bishcã mãna

§ bishcat (bish-cátŭ) adg bishcatã (bish-cá-tã), bishcats (bish-cátsĭ), bishcati/bishcate (bish-cá-ti) – (unã cu bishicat)

§ bishcari/bishcare (bish-cá-ri) sf bishcãri (bish-cắrĭ) – (unã cu bishicari)

{fr: briser, casser, rompre; surcharger; hésiter, bouder; déguerpir, s’en aller au diable; se dandiner, trémousser; serpenter, biaiser; baisser, decroître, diminuer, décliner; reculer; affliger, chagriner; humilier; leurrer, tromper (la faim); accabler; vaincre; anéantir; remuer; sérancer, carder; jeter un sort, porter malheur; etc.}
{en: break, smash, shatter; overcharge; hesitate, sulk; clear out, decamp; have a rolling gait; turn, bend; lower, diminish; step back; grieve; humiliate; stop (hunger); overwhelm; vanquish; destroy; etc.}
ex: ciucuti stamnili sh-li frãmsi (li featsi tsivali); s-frãmsi geamea di la casã; lj-frãmsim di shcop
(expr: ãlj bãtum multu; lj-astimsim di bãteari); ts-freadzish
(expr: ts-agudish multu) caplu; sh-frãmsi
(expr: lj-criparã) dintsãlj; s-frãndzea
(expr: eara ahãntu ncãrcats di pãrea cã va s-frãngã) merlji di meari aroshi; nj-easti s-nu frãndzi coasti
(expr: s-nu shuvãeshti, s-nu stai s-ti mindueshti cã nu para shtii tsi s-fats); lji si freadzi
(expr: sh-alãxi) mintea; apirã sh-u frãngu la oi
(expr: mi duc, fug, u cãlescu, u cãrtsãnescu, etc. la oi); frãmsirã
(expr: fudzirã, u cãlirã) nãpoi cãtã la hani; frãndzi-ti di-aoa!
(expr: fudz, cã nu voi s-ti ved ãn fatsã; arupi-ts gusha!); gionjlji trec, va s-lji frãngu oasili
(expr: va-lj dau un shcop) s-lu acãtsari; eali s-frãngu (fig: sh-leagãnã truplu, s-cãmãrusescu); u vidzu ahãt mushatã shi cum lji si frãndzea truplu (fig: shi cum sh-mina shi sh-ligãna truplu); el frãndzea
(expr: strãmba, alãxea, turna) calea; trã mirindi freadzi
(expr: scãdzu, njicshurã) cãroarea; unã tsi frãndzi
(expr: scadi) noaptea; vedz, frãmshu
(expr: scãdzui la fatsã sh-la trup) tora, hoge, yiramatli mi loarã; apoea, fregi chiola
(expr: slãghii, nu-am puteari s-fac tsiva); dzua lo ca s-frãngã
(expr: sã scadã); di aestã cali freadzi nãpoi
(expr: aestã oarã deadi nãpoi); nu prindea s-lji frãngã inima
(expr: s-u nvirineadzã); eali sh-frãndzea mãnjli
(expr: si zbãtea di dureari); lã avea frãmtã nãrli
(expr: lji tãpinusirã, lji cãtãdixirã, lj-arushinarã); dats si-nj frãngu
(expr: si-nj curmu, s-nj-astãmãtsescu) foamea; cãndu somnul lja s-mi frãngã
(expr: s-mi curmã, s-mi-aplucuseascã); frãmsirã vurtutea a apishtilor
(expr: lj-azvimsirã apishtilj); trei ori ãl freadzi
(expr: lu-azvimsi) Burã; vãrtos arãi shi nimbinats, nu-lj frãndzi noaptea somnul
(expr: nu lj-azvindzi, nu lj-aplucuseashti noaptea somnul); cãmbãnjli s-frãngu
(expr: nu-astãmãtsescu) di bãteari; laptili shi-l frãngu cãntãndalui cãsharlji; apãlj cari va frãngã
(expr: apãlj di lãnã, cari va li tragã)?; cãntã cuclu si-nj mi frãngã
(expr: si-nj numãtseascã, si-nj cubãeascã); s-frãngã
(expr: s-u-aru-shineadzã) vruta-nj tu-ashtirnut; shi-sh frãmsirã zverca
(expr: fu-dzirã ampatrulea) dratslji; s-vãtãmã shi s-frãmsi
(expr: fudzi ampatrulea) pãnã s-ascapã; giucai pãnã mi frãmshu di gioc
(expr: giucai multu); acãtsarã s-gioacã shi sã s-frãngã (fig: si-sh leagãnã truplu sh-gofurli); lumea s-ciudusea ma multu shi s-frãndzea (fig: ligãna truplu sh-gofurli)

§ frãmtu (frắm-tu) adg frãmtã (frắm-tã), frãmtsã (frắm-tsã), frãmti/frãmte (frắm-ti) – tsi s-ari faptã dauã (i ma multi) cumãts dit un lucru (cu arupearea, agudirea, nduplicarea, arcarea, plãscãnirea, apitrusirea, etc. a lucrului); aruptu, aspartu, disicat, etc.
{ro: frânt, înfrânt; supraîncărcat; ezitat; etc.}
{fr: brisé, cassé, rompu; surchargé; hésité; etc.}
{en: broken, smashed, shattered; overcharged; hesitated; etc.}
ex: doauãli poaci suntu frãmti (suntu cumãts); cupili frãmti (asparti); s-easti cã nutsli suntu frãmti shi puximãdzli muljati; loclu easti frãmtu (nu easti ndreptu ma cu njits alinãri shi dipuneri di locuri); cu inimã frãmtã
(expr: afãnsitã, nvirinatã, cripatã), u pitricu n pãduri; vinji frãmtu di cali
(expr: multu avursit); frãmtsã di cãnjinã
(expr: nvirinats, multu cripats, sãcãldãsits); feati ca frãmti
(expr: zmuticati) di nãvai; frãmtã-frãmtã
(expr: tsi s-cãmãru-seashti, pirifanã di cari easti nãsã); paradz frãmtsã
(expr: faptsã minuts, ljanumã)

§ frãndziri/frãndzire (frắn-dzi-ri) sf frãndziri (frắn-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-frãndzi tsiva; arupeari, aspãrdzeari, disicari, etc.
{ro: acţiunea de a frânge, de a înfrânge; de a supraîncărca; de a ezita, etc.; frângere, înfrângere; supraîncărcare; ezitare, etc.}
{fr: action de briser; de surcharger; d’hésiter; etc.}
{en: action of breaking; of overcharging; of hesitating; etc.}

§ frãndzeari/frãndzeare (frãn-dzeá-ri) sf frãndzeri (frãn-dzérĭ) – (unã cu frãndziri)
ex: cu calu frãndzeari (ligãnari, cãmãrusiri pri cal)

§ nifrãmtu (ni-frắm-tu) adg nifrãmtã (ni-frắm-tã), nifrãmtsã (ni-frắm-tsã), nifrãmti/nifrãmte (ni-frắm-ti) – tsi nu easti frãmtu; nearuptu, neaspartu, nidisicat, etc.;
(expr: nifrãmtu = cari nu easti (nu s-alasã) azvimtu)
{ro: nefrânt, neînfrânt; etc.}
{fr: non brisé; qui n’est pas défait; etc.}
{en: not broken; not vanquished; etc.}
ex: cum i-alghina-atsea nifrãmtã
(expr: tsi nu s-alãsã-azvimtã); nifrãmtã dzua ghini
(expr: ninga tu lunjina-a ljei); chirutlu di lup, ascãpã nãoarã nifrãmtu (ascãpã cu bana, neaspartu) shi s-lo dupã mintea-ali vulpi

§ nifrãndzi-ri/nifrãndzire (ni-frắn-dzi-ri) sf nifrãndziri (ni-frắn-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-frãndzi tsiva; nearupeari, neaspãr-dzeari, nidisicari, etc.
{ro: acţiunea de a nu (se) frânge, de a nu înfrânge; etc.}
{fr: action de ne pas (se) briser; de ne pas être vaincu; etc.}
{en: action of not breaking; of not being vanquished; etc.}

§ nifrãndzeari/nifrãndzeare (ni-frãn-dzeá-ri) sf nifrãndzeri (ni-frãn-dzérĭ) – (unã cu nifrãndziri)

§ frãmturã (frãm-tú-rã) sf frãmturi (frãm-túrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-frãndzi tsiva; cumatã tsi-armãni dupã frãndzearea-a unui lucru; cumatã tsi cadi (easi) dit un lucru; shutsãturã di cali; ligãnari di trup shi gofuri tu imnari (gioc, cãntic, etc.); frãndzeari, arupeari, aspãrdzeari, cumatã, ashclji, luschidã, etc.; (fig: frãmturã = (i) ligãnari lishoarã sh-dultsi cu truplu sh-cu gofurli, di-unã parti sh-di-alantã; (ii) minari di mãnã, cicior, cap, fatsã, etc. tsi u fatsi cariva cãndu va s-aspunã tsi mindueashti, tsi aducheashti, tsi nieti ari, etc.; (iii) minari sh-trimburãturi a boatsiljei)
{ro: frântură; cotitură; legănare (de şolduri); modulare}
{fr: brisure, cassure; tournant, crochet; dandinement, trémoussement; modulation, trille; etc.}
{en: fracture; broken fragment, (road) bend; dandling, waddling; trill, shake, etc.}
ex: nã frãmturã di (cumatã aruptã dit unã) cheatrã, lu-agudi tu frãmti; adunai tuti frãmturli tra s-li alichescu; s-featsi mari frãmturã (frãndzeari, aspãrdzeari); cãrarea ari multi frãmturi (shutsãturi); multi frãmturi (fig: ligãnãri) ãlj dãdea a truplui; frãmturli (fig: trimurãturli, ligãnãrli, shutsãturli) a cãnticlui; tuti eara frãmturi (zboarã dzãsi tra s-ascundã, si nvileascã alithea); spunea cu nãshti frãmturi (fig: minãri sh-trimurãturi a boatsiljei) mushati cãnticlu-aestu; multi frãmturi (minãri di cap, mãnã, etc.) ari aestã featã

{en: quieted, pacified, calmed down}
ex: suntu isihãsits dupã chiuteca (shcoplu) tsi mãcarã

§ isihãsiri/isihãsire (i-si-hã-sí-ri) sf isihãsiri (i-si-hã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva isihãseashti; irinipsiri, irinisiri, arinjisiri, arihãtipsiri, arãpãsari, agãlisiri, puituiri, mbunari
{ro: acţiunea de a linişti, de a pacifica, de a se odihni; liniştire, pacificare, odihnire}
{fr: action de tranquilliser, d’apaiser, de (se) reposer}
{en: action of quieting down, of pacifying, of calming down}

30: nj-mãcã urecljili = ãnj dzãtsi dipriunã idyiul lucru; nj-si ngreacã multu tra s-lji fac unã huzmeti; mi-asurdzashti cu vrondul tsi-l fatsi;
31: mãc cu ocljilj = mutrescu cu mari vreari; mutrescu cu orixi, zilipsescu;
32: mi mãcã un lucru; nj-mãc inima (suflitlu, bana) = ãnj sta tu inimã, pi suflit; mi doari suflitlu; nu-am isihii, mi nvirineadzã; nj-easti fricã;
33: tsi mãcã merdu (cãcat) = tsi zburashti glãrinj, tsi dzãtsi minciunj, etc.;
34: tsi ti zgrãnj iu nu ti mãcã? = zbor tsi s-dzãtsi a atsilui tsi cãrteashti un lucru tsi nu lu-ambudyiseashti, icã fatsi un lucru di cari nu-ari ananghi;
35: canda mãcã di nãs = easti multu slab)
{ro: mânca; mânca pielea, rugini, roade, muri, etc.}
{fr: manger; démanger, rouiller, mourir, etc.}
{en: eat; itch, rust, die, etc.}
ex: mãc pãni cu cash; nicã nu ari mãcatã tu vahtea-aestã; ursits s-mãcãm pãni deadun; mãcai pãni multu chiro cu nãs; mi mãcã chealea
(expr: nj-yini s-mi zgrãm); mãcã, canda lu-aveam la agru
(expr: mãcã multu di multu); truplu tut si-nj lu mãcats; s-mãcã ca cãnjlji
(expr: sã ncaci multu; nu vã mãcats inima
(expr: stats isihi, nu vã siclitsits); ãnj mãcash injoara
(expr: nj-acrish bana, mi nvirinash); sfurla mãcã
(expr: ahuleashti, agudeashti) tsarã; nu-nj mãcã
(expr: nu nj-ahuleashti) coasta tsarã; ti blastim: s-nu ti mãcã loclu
(expr: s-nu ti hunipseascã loclu, s-nu putridzãshti tu mirminti); ãlj mãcã urecljili tutã dzua
(expr: lj-aurlã la ureaclji, dipriunã, idyiul lucru, lu-asurdzashti); sh-mãcarã caplu
(expr: sh-chirurã bana, s-vãtãmarã, murirã) trã nãsã; nu ti mãcã pi pãzari
(expr: plãtea cãt tsã caftã, nu fã pãzari, astãmãtsea pãzarea); vrea nj-aibã mãcatã grãnlu
(expr: vrea mi-aibã moartã, vãtãmatã); hãrios cã vrea s-mãcari caplu; ãlj greashti ndauã grairi a hilji-sai, cã nitsi cãnjlji nu li mãcã
(expr: ãlj greashti grairi multu uruti tsi nu s-dzãc netsi a cãnjlor); sã-l facã si-sh mãcã caplu
(expr: si s-afãnseascã, s-moarã) cu vãrã trop; nu poati s-tsãnã tsiva, cã-l mãcã limba
(expr: nu poati si s-tsãnã tra s-nu zburascã; nu poati s-tsãnã misticadzlji); s-adarã nã pitã, cã a aushlui ãlj si mãca multu
(expr: lu-arãsea multu pita sh-vrea u mãca cu orixi); cã-lj si mãca-a aushlui
(expr: lu-arãsea aushlu) multu pita di curcubetã; ciupuliclu atsel veardili va u mãcã
(expr: va sh-patã nipãtsãtili); dupã tsi-lj bitisi shi-lj mãcã
(expr: lj-asparsi) tuts pradzlji; ãl mãca
(expr: durea tu suflit, lj-eara fricã) lailu-sh, cã s-nu easã tu padi alihea nã dzuã; mi mãcash friptu
(expr: mi bãtush, mi-azvimsish, mi vãtãmash), fãrtate; l-mãcã herlu
(expr: l-freacã, lu-aroadi) cu arinia; cu lingura-lj da s-mãcã sh-cu coada lji scoati ocljilj; luplu pi dimãndati nu mãcã; lji si pari cã, tsi-azboairã, s-mãcã; mãcash prãndzu, mutrea sh-tr-astarã

§ mãcat (mã-cátŭ) adg mãcatã (mã-cá-tã), mãcats (mã-cátsĭ), mãcati/mãcate (mã-cá-ti) – tsi ari bãgatã mãcari n gurã (u-ari ciumulitã shi u-ari ngljitatã); (lugurii) tsi easti bãgatã n gurã (amisticatã shi ngljitatã); cari ari mãcatã sh-nu mata easti agiun; mãncat, dipishit
{ro: mâncat, uzat, etc.}
{fr: mangé, démangé, rongé, usé, etc.}
{en: eaten, itched, used, etc.}
ex: oai mãcatã di ursã; oili mãcati (tsi-au mãcatã shi nu suntu agiuni), sãturati; nu suntu mãcati (nu mãcarã) di aoaltari; macã easti mãcat shi biut, shadi arihati; hearili mãcati
(expr: aroasi) di-arudzinã; tu-unã sutã di anj sh-un lup mãcat di oai

§ mãcari1/mãcare (mã-cá-ri) sf mãcãri (mã-cắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu mãcã (va dzãcã, bagã tsiva n gurã, u-ameasticã sh-u ngljiti); mãncari, dipishiri;
(expr:
1: nu lu-ari tu mãcari =
1: nu-l va dip, nu poati s-lu veadã dininti;
2: la mãcari protlu, la lucru nitsi coadã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi va s-mãcã mash, ma nu va s-lucreadzã)
{ro: acţiunea de a mânca; mâncare, etc.}
{fr: action de manger, etc.}
{en: action of eating, etc.}
ex: au trã mãcari (tra s-mãcã); dultsi-i ca njarea, nu-i trã mãcari, sh-fãrã di cari, tut omlu moari (angucitoari: somnul); shi mãcarea sh-ari arada-a ljei; nu-ari mãcari tr-atselj tsi nu yin cu noi; trã mãcari mã-sa-lj hiu, ma trã lucru, doi paradz nu fac; shidearea nu adutsi mãcari

§ mãca-ri2/mãcare (mã-cá-ri) sf mãcãri (mã-cắrĭ) – lugurii ndreapti trã mãcari (prit cutseari, hirbeari, fridzeari, etc.); mãncari, mãyirii, miyirii, ghelã, fãi;
(expr: tu mãcari xeanã nu-arucã piper = nu ti-ameasticã tu lucrili-a alãntor)
{ro: mâncare gătită}
{fr: mets, plat}
{en: prepared food, course, (cooked) meal}
ex: cu mãcãri (lucri trã mãcari, gheli) s-u ashtiptãm; s-mãcã di mãcarea (ghela) tsi adrarã; s-hibã mãcari pri measã, sh-las s-lipseascã shirvetlu; mãcari fãrã sari, gustu nu-ari; nu s-bagã sari tu itsi mãcari; shicãlu s-tsã hibã, ca sarea tu mãcari; la tini mãcari-beari, sh-la mini cãntari

§ nimãcat (ni-mã-cátŭ) adg nimãcatã (ni-mã-cá-tã), nimãcats (ni-mã-cátsĭ), nimãcati/nimãcate (ni-mã-cá-ti) – (un) tsi nu-ari mãcatã; tsi easti agiun; (lucru ti mãcari) tsi nu easti mãcat; nimãncat
{ro: (mâncare) nemâncată, (om) flămând}
{fr: (aliment) qui n’est pas mangé, (homme) qui n’a pas mangé; à jeun}
{en: (food) that is not eaten, (one) who has not eaten}
ex: mãcarea armasi nimãcatã; nimãcat (agiun), nibiut, carishti di cãndu, s-ahtirnu neacljimat pri measã; s-bãgã s-doarmã nimãcat (agiun); fuga nãuntru mushatslji shi nimãcatslji ali mumi

§ nimãcari/nimãcare (ni-mã-cá-ri) sf nimãcãri (ni-mã-cắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu nu mãcã; nimãncari
{ro: acţiunea de a nu mânca; nemâncare, etc.}
{fr: action de ne pas manger, etc.}
{en: action of not eating, etc.}
ex: dusi di-l vidzu lishinat di nimãcari; cu tutã nimãcarea sh-nidurnjirea-lj, eara multu mushatã

§ paramãc (pá-ra-mắcŭ) vb I paramãcai (pá-ra-mã-cáĭ), paramãcam (pá-ra-mã-cámŭ), para-mãcatã (pá-ra-mã-cá-tã), paramãcari/paramãcare (pá-ra-mã-cá-ri) – mãc ma multu di cum easti arada; mãc multu di multu
{ro: mânca prea mult}
{fr: trop manger; se bourrer, manger à l’envie}
{en: eat too much}

§ paramãcat (pá-ra-mã-cátŭ) adg paramãcatã (pá-ra-mã-cá-tã), paramãcats (pá-ra-mã-cátsĭ), paramãcati/para-mãcate (pá-ra-mã-cá-ti) – tsi ari mãcatã ma multu dicãt lipseashti
{ro: care a mâncat prea mult}
{fr: qui a trop mangé; bourré, qui a mangé à l’envie}
{en: who has eaten too much}

§ paramãca-ri/paramãcare (pá-ra-mã-cá-ri) sf paramãcãri (pá-ra-mã-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva paramãcã
{ro: acţiunea de a mânca prea mult}
{fr: action de trop manger; de se bourrer, de manger à l’envie}
{en: action of eating too much}

§ primãc (pri-mắcŭ) vb I primãcai (pri-mã-cáĭ), primãcam (pri-mã-cámŭ), primãcatã (pri-mã-cá-tã), primãcari/primãcare (pri-mã-cá-ri) –
1: mãc ma multu di cum easti arada; mãc multu di multu; paramãc;
2: mãc ma ninti (ca s-mi duc iuva, s-fac tsiva, etc.)
{ro: mânca prea mult; mânca înainte de...}
{fr: trop manger; manger d’avant}
{en: eat too much; eat before}
ex: mã-sa ari primãcatã (ari mãcatã ma multu di cum easti ghini)

§ primãcat (pri-mã-cátŭ) adg primãcatã (pri-mã-cá-tã), primãcats (pri-mã-cátsĭ), primãcati/primãcate (pri-mã-cá-ti) –
1: tsi ari mãcatã ma multu dicãt lipseashti;
2: tsi easti mãcat di ma ninti
{ro: care a mâncat prea mult; care a mâncat înainte de...}
{fr: qui a trop mangé; qui a mangé d’avant}
{en: who has eaten too much; who has eaten before}

§ primãcari/primãcare (pri-mã-cá-ri) sf primãcãri (pri-mã-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva primãcã
{ro: acţiunea de a mânca prea mult; de a mânca înainte de...}
{fr: action de trop manger; de manger d’avant}
{en: action of eating too much; of eating before}

§ mãcãtor (mã-cã-tórĭ) adg mãcãtoari/mãcãtoare (mã-cã-tŭá-ri), mãcãtori (mã-cã-tórĭ), mãcãtoari/mãcãtoare (mã-cã-tŭá-ri) – (un) tsi mãcã; tsi ti mãcã (chealea); mãncãtor;
(expr: dzuã mãcãtoari = dzuã tsi pots s-mãts itsi vrei, s-ti purintsã, cã nu easti dzuã di pãreasinj)
{ro: mâncător; (zi) de dulce}
{fr: mangeur, gourmand; jour gras}
{en: eater; meat day}
ex: mãcãtorlu a oilor (atsel tsi mãcã oili); mãni easti mãcãtoari
(expr: dzuã tsi pots s-ti purintsã, s-mãts); Njercuri, Vinjiri, pãreasini, tuti suntu mãcãtori
(expr: dzãli iu pots s-ti purintsã)

§ mãcãturã (mã-cã-tú-rã) sf mãcãturi (mã-cã-túrĭ) – atsea tsi mãts cãndu tsã easti foami; mãcari, hranã; mãcãrimi, mãncãturã; (fig: (i) neaduchirea i ncãcearea tsi s-amintã namisa di oaminjlji tsi nu s-achicãsescu trã un lucru; ngrãnji, ncãceari, cãvgã, neachicãsiri, neaduchiri, zizanj, anghidã; (ii) atsea tsi ai cãndu ti mãcã chealea; fãgurã)
{ro: mâncătură, mâncărime (de piele), zâzanie, discordie}
{fr: mets; démangeaison, zizanie, dissension, litige querelle, noise}
{en: (dish of) food; itching, discord, dispute, quarrel}
ex: s-pãpseascã di ngrãnja shi mãcãtura (fig: cãvgãlu, zizanja) tsi lã intrã di pri bunã inimã; avem mãri mãcãturi (fig: ncãceri, zizanji, anghidz)

§ mãcãrimi/mãcãrime (mã-cã-rí-mi) sf mãcãrinj (mã-cã-rínjĭ) – (unã cu mãcãturã)
ex: ari mãcãrimi
(expr: l-mãcã chealea) la cicioari; ai mãcãrimi
(expr: ai orixi s-mãts shcop, ti mãcã chealea), tsã si featsi ti chiutecã

§ mãncu (mắn-cu) vb I mãncai (mãn-cáĭ), mãncam (mãn-cámŭ), mãncatã (mãn-cá-tã), mãncari/mãncare (mãn-cá-ri) – (unã cu mãc)
ex: scoalã s-mãntsi, scoalã s-beai; ma mãntsi, shi s-beai, ca cum ai mãncatã sh-ai biutã; mãncã
(expr: lj-asparsi) paradzlji tsi adusi; mi mãncã
(expr: mi-arãsi) pi plan; mãncash
(expr: tricush multi, prit unã mari) urfanji

§ mãncat (mãn-cátŭ) adg mãncatã (mãn-cá-tã), mãncats (mãn-cátsĭ), mãncati/mãncate (mãn-cá-ti) – (unã cu mãcat)

§ mãncari/mãncare (mãn-cá-ri) sf mãncãri (mãn-cắrĭ) – (unã cu mãcari1)
ex: mãncarea di dimneatsã easti ca nsurarea n tinireatsã; nu ti sãturash cu mãncari, va ti saturi cu-alindzeari

§ nimãncat (ni-mãn-cátŭ) adg nimãncatã (ni-mãn-cá-tã), nimãncats (ni-mãn-cátsĭ), nimãncati/nimãncate (ni-mãn-cá-ti) – (unã cu nimãcat)
ex: lj-anjurdzeashti duhlu di nimãncat (di agiun tsi easti)

§ nimãncari/nimãncare (ni-mãn-cá-ri) sf nimãncãri (ni-mãn-cắrĭ) – (unã cu nimãcari)

§ mãncãtor (mãn-cã-tórĭ) adg mãncãtoari/mãncãtoare (mãn-cã-tŭá-ri), mãn-cãtori (mãn-cã-tórĭ), mãncãtoari/mãncãtoare (mãn-cã-tŭá-ri) – (unã cu mãcãtor) tuts dit casã eara mãncãtori

§ mãncãturã (mãn-cã-tú-rã) sf mãncãturi (mãn-cã-túrĭ) – (unã cu mãcãturã)
ex: lja mãncãtura aestã, tsi tsã pitricu Dumnidzã; lj-adutsea mãncãturã (hranã) din tser

§ mãncãrimi/mãncãrime (mãn-cã-rí-mi) sf mãncãrinj (mãn-cã-rínjĭ) – (unã cu mãcãturã)

§ muscu-mãc (mús-cu-mắcŭ) vb I muscu-mãcai (mús-cu-mã-cáĭ), muscu-mãcam (mús-cu-mã-cámŭ), muscu-mãcatã (mús-cu-mã-cá-tã), muscu-mãcari/muscu-mãcare (mús-cu-mã-cá-ri) – mãc ghini
{ro: mânca bine}
{fr: manger bien}
{en: eat well}

§ muscu-mãcat (mús-cu-mã-cátŭ) adg muscu-mãcatã (mús-cu-mã-cá-tã), muscu-mãcats (mús-cu-mã-cátsĭ), muscu-mãcati/mãcate (mús-cu-mã-cá-ti) – tsi ari mãcatã ghini
{ro: mâncat bine}
{fr: bien mangé}
{en: eaten well} muscu-mãcari/muscu-mãcare (mús-cu-mã-cá-ri) sf muscu-mãcãri (mús-cu-mã-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva mãcã ghini
{ro: acţiunea de a mânca bine}
{fr: action de bien manger}
{en: action of eating well}

§ mulashcu (mu-lásh-cu) adg mulashcã (mu-lásh-cã), mulashchi (mu-lásh-chi), mulashchi/mulashche (mu-lásh-chi) – (unã cu molav)
ex: ari ficior mulashcu (moali, imir, dobru)

§ mulatic (mu-lá-ticŭ) adg mulaticã (mu-lá-ti-cã), mulatits (mu-lá-titsĭ), mulatitsi/mulatitse (mu-lá-ti-tsi) – (unã cu molav)
ex: easti mulatic (moali, molav), nu fatsi

§ molj1 (móljĭŭ) (mi) vb I muljai (mu-ljĭáĭ), muljam (mu-ljĭámŭ), muljatã (mu-ljĭá-tã), muljari/mu-ljare (mu-ljĭá-ri) –
1: fac un lucru s-hibã (cama) moali (cu udarea-a lui);
2: bag un lucru tu apã tra si s-facã moali; (stranjili) li bag tu apã ninti di-aspilarea-a lor; ud, crihtescu
(expr:
1: s-moalji (chirolu) = si ncãldzashti;
2: inima-nj si moalji = mi fac ma bun, mi ndultsescu;
3: l-molj tu 99 di buei = l-fac arizilji;
4: lj-molj oasili (di bãteari, di shcop, di chiutecã, etc.) = l-bat sãnãtos, lj-frãngu oasili di bãteari, di shcop, di chiutecã, etc.)
{ro: muia}
{fr: amollir, tremper; s’attendrir}
{en: wet, soak; soften (heart)}
ex: muljats-lji (bãgats-lji si s-udã) tu apã-aratsi; s-moalji carnea ma s-shadã tru apã; mi mulje (udã) pãnã la cheali; s-mulje loclu cu ploaea aestã; lji mulje oasili di chiutecã
(expr: l-bãtu vãrtos, lj-freadzi oasili di bãteari); tu noauãdzãtsinoauã di buei u mulje
(expr: u featsi tutã arizilji); tu bitisita-a Shcurtlui avea muljatã
(expr: chirolu s-avea ndultsitã, ncãldzãtã); mi muljai di apã (mi udai, mi feci moali); sh-mulje (sh-bãgã) coada tu untulemnu; lã si mulje
(expr: ndultsi) inima-a arachilor; easti cu inati, nu s-moalji
(expr: nu sã mbuneadzã, nu-lj treatsi inatea)

§ muljat (mu-ljĭátŭ) adg muljatã (mu-ljĭá-tã), muljats (mu-ljĭátsĭ), muljati/muljate (mu-ljĭá-ti) – tsi s-ari faptã ma moali (di udari, di bãgari tu apã, etc.); tsi-i faptu muceali; udat
{ro: muiat}
{fr: amolli, trempé; radouci, attendri}
{en: wet, soaked; softened (heart)}
ex: stranjili-lj suntu muljati (udi); di-l fatsi drac muljat; tuti lj-eara muljati (udati) di ploai

§ muljari2/muljare (mu-ljĭá-ri) sf muljeri (mu-ljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-moalji un lucru; udari
{ro: acţiunea de a muia; (în)muiere}
{fr: action d’amollir, de tremper; de radoucir, de s’attendrir}
{en: wet, soak; soften (heart)}
ex: lãna va muljari; fui ti pãtigiuni la muljarea (arcarea tu apã) a crutsiljei

§ molj2 (móljĭŭ) invar – ud multu di multu; amolj, muceali, muclishti, lercã, pãpulj, pupulj, bljondã, saragarã
{ro: ud leoarcă}
{fr: mouillé, trempé jusqu’au os}
{en: wet, soaked}
ex: hii udã molj (muceali); vinjim udz molj (muceali) di ploi

§ amolj (a-móljĭŭ) invar – (unã cu molj2)
(expr: bag pãputsãli amolj = mi ndreg s-fug, s-u-angan cãtsaua lishor);
ex: cãpitãnjlu ud amolj (muceali) di lãcrinj; bag stranjili amolj (si s-moalji tra s-easã ma lishor murdãria tu-aspilari); tu tsintsili di Yinar, noaptea, carcandzalji bagã tsãruhili amolj
(expr: sã ndreg s-fugã-alantã dzuã, si s-facã afanj); amoljlu (atsel tsi easti ud) di ploai nu s-aspari

§ muljiturã (mu-lji-tú-rã) sf muljituri (mu-lji-túrĭ) –
1: lugurii (ca apa, ceaea, supa, sãndzili, dzama di limonji, etc.) tsi nu poati si sta fãrã-andoapir, singurã tu-un loc, ma curã cãtã nghios; lugurii cari nu ari unã formã maxutarcã a ljei ma lja forma-a vaslui iu s-aflã bãgatã; mãcari tsi easti moali, cu multã dzamã;
2: chiro moali, nutios, cu pluinj; muinã, muhladã, udalj
{ro: lichid; vreme moale}
{fr: liquid (thé, soupe, jus, bouillon, etc.); mouillure, temps humide}
{en: liquid; wet weather}
ex: ceai icã itsido muljiturã; afoarã easti muljiturã (nutii, chiro nutios, udalj)

§ dizmolj (diz-móljĭŭ) (mi) vb I dizmuljai (diz-mu-ljĭáĭ), dizmuljam (diz-mu-ljĭámŭ), dizmuljatã (diz-mu-ljĭá-tã), dizmulja-ri/dizmuljare (diz-mu-ljĭá-ri) – bag un lucru tu-unã muljiturã (apã) tra si s-moalji; bag un lucru tu-unã muljiturã tra si s-tucheascã, si s-facã unã cu ea
{ro: înmuia; dizolva}
{fr: mouiller, tremper; dissoudre}
{en: immerse (in to a liquid); dissolve}
ex: dizmoalji boea tu apã; s-dizmuljarã ghini curãili cã shidzurã tutã noaptea tu puscã

§ dizmuljat (diz-mu-ljĭátŭ) adg dizmuljatã (diz-mu-ljĭá-tã), dizmuljats (diz-mu-ljĭátsĭ), dizmuljati/dizmuljate (diz-mu-ljĭá-ti) – tsi easti bãgat tu-unã muljiturã tra si s-moalji icã si s-tucheascã
{ro: înmuiat; dizolvat}
{fr: mouillé, trempé; dissous}
{en: immersed (in to a liquid); dissolved}

§ dizmuljari/dizmuljare (diz-mu-ljĭá-ri) sf dizmuljeri (diz-mu-ljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti dizmuljat
{ro: acţiunea de a înmuia; de a dizolva}
{fr: action de mouiller, de tremper; de dissoudre}
{en: action of immersing (in to a liquid); of dissolving}

(expr: vãtãmarã); atsia s-moarã
(expr: s-chearã) zborlu; nunlu u muri lafea
(expr: astãmãtsi lafea); a ta boatsi cã-nj mi moari
(expr: vatãmã); cã mushatlu-ts oclju moari
(expr: vatãmã) tiniri gionj dit shapti hoari; l-moari cãnticlu
(expr: l-cheari, l-cãntã lungu sh-chirut); l-durea mãseaua ahãt multu cã-l murea di dor
(expr: l-durea ahãt multu mãseaua cã nu shtea tsi s-facã di dor); mi murish
(expr: vãtãmash), bre, s-ti lja harlu; murii
(expr: mi lãhtãrsii multu) unã noapti ntreagã; vrea s-moarã di foami
(expr: vrea s-agiuneadzã multu); nu-nj dai niheamã apã, cã murii di seati? (cã crep, cã nj-easti multã seati?); moari sh-cheari trã tini
(expr: ti va multu); si shteari omlu cãndu va s-moarã, singur groapa va sh-u-adarã
(expr: ma sã shtii tsi ts-adutsi trãnintili, va ti ndredz dininti); muri nveasta, dusi cuscrilja; muri hinjlu (cumbarlu), dusi cumbãrilja

§ murit (mu-rítŭ) adg muritã (mu-rí-tã), murits (mu-rítsĭ), muriti/murite (mu-rí-ti) – cari sh-chiru bana, vãtãmat, uscat, vishtidzãt, etc.
{ro: mort; omorât; leşi-nat}
{fr: mort; tué; évanoui}
{en: dead; killed; fainted}

§ mortu1 (mór-tu) adg moartã (mŭár-tã), mortsã (mór-tsã), moarti/moarte (mŭár-ti) – (unã cu murit)

§ muriri/murire (mu-rí-ri) sf muriri (mu-rírĭ) – atsea tsi pati un cãndu omlu lji ncljidi ocljilj sh-moari icã easti vãtãmat
{ro: acţiunea de a muri, de a omorî, de a leşina; murire; omorâre; leşinare}
{fr: action de mourir (de tuer; de s’évanouir)}
{en: action of dying; of killing; of fainting}

§ nimortu (ni-mór-tu) adg nimoartã (ni-mŭár-tã), nimortsã (ni-mór-tsã), nimoarti/nimoarte (ni-mŭár-ti) – tsi nu easti mortu; tsi easti fãrã moarti; tsi nu moari vãrãoarã; nimuritor
{ro: viu; nemuritor}
{fr: vivant; immortel}
{en: alive; immortal}
ex: eshti nimortu (fãrã moarti)

§ nimuritor (ni-mu-ri-tórŭ) adg nimuritoari/nimuritoare (ni-mu-ri-tŭá-ri), nimuritori (ni-mu-ri-tórĭ), nimuritoari/nimuritoare (ni-mu-ri-tŭá-ri) – tsi easti fãrã moarti; tsi nu-ari moarti; nimortu
{ro: nemuritor}
{fr: immortel}
{en: immortal}
ex: nimuritoari (fãrã moarti, fãrã agãrshiri) lã armasi numa

§ nimuriri/nimurire (ni-mu-rí-ri) sf nimuriri (ni-mu-rírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu moari, cãndu easti fãrã moarti
{ro: nemurire}
{fr: immortalité}
{en: immortality}
ex: cari bea apã di la fãntãna di la muntsãlj tsi s-bãtea, amintã nimurirea

§ moarti/moarte (mŭár-ti) sf mortsã (mór-tsã) – catastasea (starea) tu cari s-aflã un tsi easti mortu;
(expr:
1: tsi nu-ari moarti; tsi nu cunoashti (shtii) moartea = tsi dãnãseashti multu, tutã eta, trã eta-a etilor;
2: s-aflã pri patlu di moarti = easti etim (tradzi) s-moarã;
3: treatsi moartea piningã mini = mi-aflu tu-un mari chindin, un chindin di moarti sh-nu shtiu ma s-pot s-ascap;
4: moarti bunã = moarti tsi yini di-unã lãngoari datã di Dumnidzã, nu yini cã-l vãtãmã cariva;
5: moarti di om = multu di multu;
6: fac moarti di om = vatãm, utsid;
7: tsarã di moarti = loc loat di pi mirminti; moarti di om;
8: somnu di moarti = somnu ahãndos;
9: nj-easti moarti = canda-nj yini s-mor, di urut tsi-nj yini;
10: grai di moarti; limbã di moarti = grailu tsi lu-alasã omlu nãinti di moarti tu cari-sh spuni vrearea (mirachea, dimãndarea) a lui dit soni;
11: easti moarti = (i) nu s-avdi tsiva dip; (ii) s-vatãmã lumi, s-fatsi moarti di om;
12: (aush, cã) lu-agãrshi moartea = easti multu di multu aush;
13: nu-ari moarti = s-dzãtsi tri un lucru tsi dãnãseashti multu;
14: moarti di cãni = s-dzãtsi tr-atsel tsi moari singur, apãrãtsit di tuts)
{ro: moarte}
{fr: mort, ruine, désastre}
{en: death}
ex: di tru soarti pãn tru moarti; s-vã plãngã dupã moarti; dadã nu-am shi n lumi escu, a cui voi bana-arãchescu (angucitoari: moartea); tu moartea a tatã-sui nu avea axitã un an; arucarã pri nãsã tsarã di moarti
(expr: vrurã s-u facã s-moarã); arcoari mari, moarti di om
(expr: eara ahãntã arcoari, di-l fãtsea omlu s-moarã); s-moarã di moarti bunã
(expr: di la Dumnidzã); tuts durnja, canda tu somnu di moarti
(expr: durnja multu-ahãndos, canda eara mortsã); l-alãsã cu grailu di moarti
(expr: lã dimãndã tu oara tsi eara s-moarã); cãndu-l ved dininti, nj-easti moarti
(expr: nj-yini zori, urut, canda-nj yini s-mor); moarti easti
(expr: easti isihii, tãtseari) nafoarã, nu s-avdi tsiva; easti moarti
(expr: s-fatsi moarti di om) tu emboriu; de cãndu bãneadzã sh-itsi lãngoari nu-adutsi moarti; di moarti vãrã nu-ascapã; moartea nu yini cãndu u cljenj
(expr: nu mori cãndu vrei); moartea yini sh-neacljimatã
(expr: moartea yini cãndu nu ti-ashteptsã); cãndu u caftsã moartea, fudzi, sh-cãndu nu mindueshti, yini; moartea ti-aflã sh-tu fundul a loclui
(expr: nu pots s-ascachi, s-ti-ascundzi di moarti); moartea sh-tu yilii ti-aflã; agãrsha-nj-lu moarte!; fãrã itii vãrã nu moari; moartea lã bagã cãpachi la tuti
(expr: tuti bitisescu cu moarea); moartea nu-aleadzi; omlu ari sh-banã sh-moarti; somnul i giumitati di moarti

§ mortu2 (mór-tu) sm, sf moartã (mŭár-tã), mortsã (mór-tsã), moarti/moarte (mŭár-ti) – un cari nu mata easti yiu; om tsi-ari moartã, etc.; (fig:
1: mortu = ca mortu, multu di multu; expr:
2: mortu di seati (foami, arcoari, fricã, etc.) = multu nsitat (multu-agiunat, ngljitsat di-arcoari, multu lãhtãrsit, etc.);
3: mortu ningrupat = aproapea mortu, namisa di banã shi moarti;
4: mortu sh-ningrupat mi feci = lãhtãrsii multu, aproapea cã murii di lãhtarã;
5: ca di pri mortu = canda lã muri cariva di-aproapea, dit fumealji, ca di jali, multu ndurirats;
6: soarili a mortsãlor = (i) ascãpitata-a soarilui [adutsem aminti cã laolu pistipseashti cã suflitli a mortsãlor s-duc tu loclu iu ascapitã soarili];
7: mortsãlj cu mortsãlj sh-yiilji cu yiilji = zbor tsi s-dzãtsi dupã moarti, la soea-a mortului, tra sã-sh bãneadzã bana trãninti cã mortul dusi, nu s-mata toarnã;
8: nu s-toarnã mortul di la groapã = lucrul tsi s-featsi, s-featsi, bitisi, nu-ari turnari)
{ro: mort}
{fr: mort, ruiné}
{en: dead man, ruined}
ex: trec tsintsi oaminj cu patru sufliti sh-cu-unã sutã di dzeadziti (angucitoari: mortul); lu scularã mortul di cu seara; ca mortu s-featsi di fricã tu fatsã; ma ghini moartã; mortsãlj imnã cu yiilji; tri mortsã (suflitlu-a atsilor tsi murirã); feata, curmatã-moartã, nu dzãsi nu (fig: curmatã multu di multu, ca moartã di-avursitã tsi eara); eara oaminjlji ca di pri mortu
(expr: multu ndurirats, ca di jali, ca di la mortu); li-alãsã mortsãli cu orixea; easti mortu ningrupat
(expr: easti aproapea mortu); lj-coapsi un somnu, di dzãtseai, cã-lj bãgarã tsarã di mortu
(expr: durnji multu-ahãndos, durnji ca un mortu)

§ amortului (a-mór-tu-luĭ) adv – tsi sã ngreacã multu; tsi caftã multu tra si s-facã un lucru; tsi va si s-facã fãr di altã
{ro: morţiş}
{fr: à tout prix}
{en: with tooth and nail}
ex: l-va amortului (ãl va multu, moari sh-cheari trã el; s-arcarã amortului (sã ngricarã) s-dãm Pirushana; mi bãgai amortului la (mi ngricai multu s-lu fac) aestu lucru

§ murtami/murtame (mur-tá-mi) sf fãrã pl – multimi di mortsã; lumea-a mortsãlor
{ro: cei morţi, lumea morţilor}
{fr: nombre des morts; l’ensemble des morts}
{en: number of dead; world of the dead}
ex: sh-murtamea (sh-mortsãlj, lumea-a mortsãlor) canda si scula

§ murtãciuni/murtãciune (mur-tã-cĭú-ni) sf murtãciunj (mur-tã-cĭúnjĭ) – truplu a omlui (i a pravdãljei) dupã tsi moari; murtutsinã, murtsinã, mãrshi, cufumã, cuhmã, lesh, leshi, psutimi; (fig: murtãciuni = un tsi easti moali shi nu para dishteptu)
{ro: cadavru, hoit}
{fr: cadavre; charogne}
{en: cadaver; decaying carcass}
ex: shed murtãciunjli (trupurli di mortsã, oaminj i prãvdzã) arucati n calea mari

§ murtutsinã (mur-tu-tsí-nã) sf murtutsinj (mur-tu-tsínjĭ) – (unã cu murtãciuni)
ex: nu eara vãrã murtutsinã, ma gioni shi dishteptu foc

§ murtsinã (mur-tsí-nã) sf murtsinj (mur-tsínjĭ) – (unã cu murtãciuni)
ex: nu tutã zulapea s-hrãneashti cu murtsinã (cuhmi); dizgljatsã-ti niheamã, nu hii murtsinã!

§ rizmor (riz-morŭ) vb IV rizmurii (riz-mu-ríĭ), rizmuream (riz-mu-reámŭ), rizmuritã (riz-mu-rí-tã) shi rizmoartã (rizmŭár-tã), rizmuriri/rizmurire (riz-mu-rí-ri) – mor diznou
{ro: muri din nou}
{fr: mourir de nouveau}
{en: die again}

§ rizmurit (riz-mu-rítŭ) adg rizmuritã (riz-mu-rí-tã), rizmurits (riz-mu-rítsĭ), rizmuri-ti/rizmurite (riz-mu-rí-ti) – tsi ari moartã diznou
{ro: mort din nou}
{fr: mort de nouveau}
{en: who died again}

§ rizmortu (riz-mór-tu) adg rizmoartã (riz-mŭár-tã), rizmortsã (riz-mór-tsã), rizmoar-ti/rizmoarte (riz-mŭár-ti) – (unã cu rizmurit)

§ rizmuriri/rizmurire (riz-mu-rí-ri) sf rizmuriri (riz-mu-rírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva moari diznou
{ro: acţiunea de a muri din nou}
{fr: action de mourir de nouveau}
{en: action of dying again}