|
|
chisãgi
chisãgi (chi-sã-gí) sm – vedz tu chishigi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: chishigichisãgilãchi/chisãgilãche
chisãgilãchi/chisãgilãche (chi-sã-gi-lắ-chi) sf – vedz tu chishigi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: chishigicaceac
caceac (ca-cĭácŭ) sm caceachi (ca-cĭáchĭ) shi caceats (ca-cĭátsĭ) shi caceacheanj (ca-cĭá-chĭanjĭ) – un tsi ari fudzitã dit ascheri fãrã izini; un tsi ari ishitã fur; fur, chisãgi; (fig: caceac adg = avinat, cãftat di-ascheri, di chivernisi)
{ro: dezertor; brigand, tâlhar}
{fr: déserteur, fugitif, brigand}
{en: deserter, fugitive, bandit}
ex: caceaclu si-aripidinã aspãreat tu-aumbrã; s-fugã caceac; yin caceachi di la Cãljarlu; lj-inshirã caceatslji n trap shi-l vãtãmarã; aushlu ishi (s-featsi) caceac; di trei dzãli imnã caceac (fig: avinat)
§ caceaclãchi/caceaclãche (ca-cĭa-clắ-chi) sf caceaclãchi (ca-cĭa-clắchĭ) – bana (tehnea, purtarea) di caceac; chisãgilãchi, furlichi
{ro: tâlhărie}
{fr: banditisme}
{en: banditism}
ex: bãneadzã cu caeaclãchi di cu njic
chishigi
chishigi (chi-shi-gí) sm chishigeadz (chi-shi-gĭádzĭ) – fur turcu tsi alagã ncãlar, chisigi, chisãgi
{ro: chesăgiu, hoţ turc}
{fr: brigand qui va à cheval, brigand turque}
{en: bandit on horse, turk bandit}
ex: ascundi-ti, cã yini un chishigi cu armatli s-ti vatãmã
§ chishigescu (chi-shi-gés-cu) adg chishigeascã (chi-shi-gĭás-cã), chishigeshtsã (chi-shi-gésh-tsã), chishigeshti (chi-shi-gésh-ti) – tsi ari s-facã cu chishigilu, di chishigi
{ro: de chesăgiu}
{fr: qui tient d’un “chishigi”}
{en: that has to do with a “chishigi”}
ex: cal chishigescu (di fur turcu); s-mi dai tu mãnj chishigeshti (di chisigi)
§ chisãgi (chi-sã-gí) sm chisãgeadz (chi-sã-gĭádzĭ) – (unã cu chishigi)
ex: doi chisãgeadz si zmulsirã ncãlar
§ chisigi (chi-si-gí) sm chisigeadz (chi-si-gĭádzĭ) – (unã cu chishigi)
ex: ishirã tu muntsã multsã chisãgeadz
§ chisigiu (chi-si-gí) sm chisigii (chi-si-gíĭ) – (unã cu chishigi)
§ chisãgilãchi/chisãgilãche (chi-sã-gi-lắ-chi) sf chisãgilãchi (chi-sã-gi-lắchĭ) – bana (tehnea, purtarea) di chisigi; caceaclãchi, furlichi
{ro: tâlhărie în drumul mare}
{fr: banditisme}
{en: banditism}
ex: di cãndu vinji n caplu-a vilaetiljei pãshelu-aestu, chisãgilãchi nu s-fac
fur1
fur1 (fúrŭ) sm furi (fúrĭ) shi fur2 (fúrŭ) adg furã (fú-rã), furi (fúrĭ), furi/fure (fú-ri) – atsel tsi lja peascumta, cu zorea shi fãrã volja-a nicuchirlui un lucru tsi nu easti a lui; afur, furcudar, haramiu, hãrãmit, chisãgi, caceac;
(expr:
1: dau pãni a furlor = (i) lj-aprochi furlji n casã, lj-agiut, lj-ascundu; (ii) om nitinjisit; muljari nitinjisitã, dosã, putanã; tsi da pãni a furlor peascumta;
2: es fur = mi (duc tu muntsã s-mi) fac fur)
{ro: hoţ}
{fr: voleur}
{en: thief, robber}
ex: furlu acatsã furlu; fure, fure, nu ts-u-arshini?; sotslj-a mei s-cunushtea cu furlji; l-dispuljarã furlji cãndu dipunea calea; a furlui, fã-ti fur shi giumitati; cãndu nu s-avdu furi, atumtsea s-ti-aveglji di nãsh; furlu, sh-furã sh-giurã; intrarã furlji la noi, nu him ghini; shi s-pãrea ca doauã furi; acãtsai un fur, lu-alas, nu mi-alasã; nãsã da pãni a furlor n hoarã
(expr: da agiutor, lj-aproachi n casã furlji); aidi s-ishim
(expr: s-nã fãtsem) furi
§ afur1 (a-fúrŭ) sm afuri (a-fúrĭ) shi afur2 (a-fúrŭ) adg afurã (a-fú-rã), afuri (a-fúrĭ), afuri/afure (a-fú-ri) – (unã cu fur1 shi fur2)
ex: s-featsi prot afur tru munti
§ furac (fu-rácŭ) sm furats (fu-rátsĭ) – fur njic
{ro: hoţ mic}
{fr: jeune voleur}
{en: young thief, young robber}
ex: un furac apala scoati
§ furcudar (fur-cu-dárŭ) sm furcudari (fur-cu-dárĭ) – (unã cu fur1)
ex: picurari, lai furcudari!
§ furami/furame (fu-rá-mi) sf furãnj (fu-rắnjĭ) – multimi di furi
{ro: număr mare de hoţi}
{fr: nombre de voleurs}
{en: number of thieves}
ex: armatili a furamiljei (a furlor); iu tut urdinã furãnj (ceti di furi); au tricutã ahãti furãnj (ceti di furi)
§ furtu (fúr-tu) sn furturi (fúr-turĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva lja peascumta i cu zorea un lucru tsi nu easti a lui; furari, afurari, furilji, furlichi, hãrãmitlãchi
noapti/noapte
noapti/noapte (nŭáp-ti) sf noptsã (nóp-tsã) – chirolu tsi fatsi scutidi nafoarã (dupã-ascãpitata-a soarilui, pãnã la data-a lui di-alantã dzuã tahina);
(expr:
1: noapti bunã = ghinuiri tsi sh-u fac oaminjlji cãndu s-dispartu seara;
2: om di-a noaptiljei; om ca noaptea = om arãu, fur, chisãgi, furcudar;
3: mi scol cu noaptea n cap = mi scol multu di tahina, dit hãryii, cãndu easti ninga noapti nafoarã;
4: noapti sh-dzuã = tut chirolu, nicurmat, fãrã astãmãtsiri;
5: noaptea, u fac dzuã; fac dzua, noapti = lucredz dipriunã, dip canda lucredz, noapti sh-dzuã)
{ro: noapte}
{fr: nuit}
{en: night}
ex: clocea albã cãndu yini, puljlji tuts lj-arãspãndeashti, clocea lai-lj lja la sini shi cu vreari lj-anvileashti (angucitoari: noaptea shi dzua); tsi-s dauã surãri tsi nu pot si s-veadã? (angucitoari: dzua shi noaptea); suntu dauã surãri dzeamini, una-i tut jilitã, alantã-i hãrsitã (angucitoari: dzua shi noaptea); noaptea-atsea, bãstisirã furlji casa-a lor; tu oara a noaptiljei (cãndu fãtsea ninga noapti); dzua fudzi di njelj sh-noaptea arãstoarnã boulu; easti om di-a noaptiljei
(expr: om arãu, furcudar); easti lai ca noaptea
(expr: om arãu)
§ astã-noapti (ás-tã-nŭáp-ti) sf fãrã pl – noaptea tsi yini tu dzua tsi zburãm; noaptea tu cari n-aflãm cãndu zburãm; aestã searã; aestã noapti
{ro: în noaptea aceasta}
{fr: cette nuit}
{en: this night, tonoght}
§ njadzã-noapti1/njadzã-noapte (njĭá-dzã-nŭáp-ti) sf, adv – tu mesea di noapti; oara 12 di noapti; njadzã-noptsã
{ro: miezul nopţii}
{fr: minuit}
{en: midnight}
ex: eara njadzã-noapti; oara njadzãnoapti; njadzã-noapti avea tricutã; vinj njadzã-noapti
§ Njadzãnoapti2/Njadzãnoapte (Njĭá-dzã-nŭáp-ti) sf, adv fãrã pl – partea tsi nu u veadi soarili vãrnãoarã; Nordu
{ro: Miazănoapte}
{fr: Nord}
{en: North}
ex: cãtrã Njadzãnoapti ascapirã