§ cãpãchisit (cã-pã-chi-sítŭ) adg cãpãchisitã (cã-pã-chi-sí-tã), cãpãchisits (cã-pã-chi-sítsĭ), cãpãchisiti/cãpãchisite (cã-pã-chi-sí-ti) – (lucrul) tsi-lj s-ari bãgatã cãpachea
{ro: căruia i s-a pus capacul; muşamalizat}
{fr: couvert avec un couvercle; étouffée (une affaire)}
{en: with the cover put on; (a matter) covered up (hushed up)}
ex: cãpãchisitã
(expr: ndreaptã sh-ascumtã) luguria

§ cãpãchisiri/cãpãchisire (cã-pã-chi-sí-ri) sf cãpãchisiri (cã-pã-chi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-cãpãchiseashti tsiva
{ro: acţiunea de a pune capac; de a muşamaliza}
{fr: action de couvrir avec un couvercle; d’étouffer une affaire}
{en: action of putting a cover on; of covering up (of hushing) a matter}

(expr: cicãrdisi di minti), cãndu vidzu tsi s-featsi; s-cheari
(expr: cicãrdiseashti), sh-deapoea nãpoi cadi pri mintsã (sh-yini tu-aeari); preftul sh-avea chirutã mintea trã nãsã; mash gionili nu u chiru mintea, ma s-turnã sh-lã dzãsi; armas fãrã di pãputsã, u chiru pusula dip
(expr: nu shtiu dip cãtã iu s-dusi); tra s-lã chearã torlu
(expr: tra s-nu shtibã cãtã iu s-dusirã); aclo s-li-acatsã, li chiru dintr-oclji
(expr: nu-lj mata veadi); feata, chirutã tu somnu
(expr: tsi-sh trãdzea un somnu greu), necã shtea tsi-lj si fatsi

§ chirut (chi-rútŭ) adg chirutã (chi-rú-tã), chiruts (chi-rútsĭ), chiruti/chirute (chi-rú-ti) – tsi ari moartã; (lucru) tsi lu-am bãgatã iuva (tsi-nj s-ari loatã) sh-am agãrshitã (nu shtiu) iu s-mata aflã; chirdut, schirdut, cãipusit, faptu cãipi (afan); mãrãnghisit, uscat; vãshtidzãt, dzãgãdit, zãgãdit; glar, glãrit di minti, zurlu di minti, cicãrdãsit, cihtisit, cirtãshit, etc.; geaba, ncot
{ro: pierit; pierdut; rătăcit; dispărut, ruinat; dezorientat, înnebunit, vanitos, etc.}
{fr: péri; perdu; égaré; disparu; ruiné, qui a éprouvé une perte; désorienté, qui a perdu la tête, hagard, frivole, niais, vain, etc.}
{en: perished; lost; who has lost his way; disappeared; ruined; confused, disoriented, dumbfounded, vain, etc.}
ex: alãgarã ca chirutslji pãnã seara; s-aducheascã cã-i chirut; chirut nu eara, c-avea tsi s-furã di-aclo; li-ari chiruti (li-ari alãsatã iuva sh-nu mata shtii iu suntu; icã expr: ari glãritã, ari cihtisitã); lucru di chirut
(expr: di om glar, cicãrdãsit); nveatsã chirute
(expr: glare) cum s-fatsi; chirutlu
(expr: glarlu) zburashti shi nu mindueashti; tsi un chirut
(expr: un glar) leagã, dzatsi mintiosh nu pot s-dizleagã; chiruti li ari
(expr: nu fac ni doi paradz) tuti; tsi fats chirutã
(expr: glarã) di-ts ardzã perlji; chiruta
(expr: glara) nu inshi s-mãcã tsiva, ta si-sh curmã foamea; ahãt lj-agiundzea mintea-a chirutlui (a glarlui); armasi cu mintea ca chirutslji (ca glarlji); un chirut, un inimã lai, arsari shi greashti; ahãt chiruts eara tuts aclotsi; nu vedz, tatã, cum sh-arãdi chirutlu di noi?; feata-aistã sh-eara nã glarã, nã chirutã sh-nishtiutã; tsi sã shtibã chirutlu
(expr: glarlu) aestu di la oi!; va-ts hibã chirutã
(expr: va-ts hibã ncot) duca; tuti chiruti
(expr: ncot), cã cu-aesti nu lu-arãdeai tini; easti chirut tu somnu
(expr: doarmi multu-ahãndos); itsi featsi, fu chirutã
(expr: ncot, cã s-featsi cãipi); cãti s-dzãtsem, suntu chiruti
(expr: ncot); pri chiruti
(expr: geaba) suntu tuti

§ chirit (chi-rítŭ) adg chiritã (chi-rí-tã), chirits (chi-rítsĭ), chiriti/chirite (chi-rí-ti) – (unã cu chirut)

§ chireari/chireare (chi-reá-ri) sf chireri (chi-rérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-cheari i cheari tsiva; chiriri, cãipusiri, mãrãn-ghisiri, vãshtidzãri, uscari; chirdeari, schirdeari, dzãgãdiri, zãgãdi-ri; chiriciuni, chirãciuni, chirdãciuni; zãrari, znjii
{ro: acţiunea de a pieri; de a pierde; de a rătăci; de a dispare; pierire; pierdere; rătăcire; dispariţie, ruină, moarte}
{fr: action de périr; de perdre; de s’égarer; de disparaître; perte, dommage, disparition, ruine, mort}
{en: action of perishing; of losing; of losing one’s way; of disappearing; loss, damage, disappearance, ruin, death}

§ chiri-ri/chirire (chi-rí-ri) sf chiriri (chi-rírĭ) – (unã cu chireari)
ex: tsi mi loash fãrã s-mi giudits shi mi adusish la chiriri? (moarti); escu hiljlu a tãu, tsi vreai s-mi cheri sh-mi pitritseai la chiriri (moarti); chiriri-ashteaptã un popul; s-aflã acshitsi, di la chiriri (di la moarti); sh-cacum tut fudzea cãtrã la chiriri, ca chirutã di mintsã

§ cherdu (chĭér-du) (mi) vb III shi II chirdui (chir-dúĭ), chirdeam (chir-deámŭ), chirdutã (chir-dú-tã), cheardiri/cheardire (chĭár-di-ri) shi chirdeari/chirdeare (chir-deá-ri) – (unã cu cher)
ex: shi-nj mi chirdui tu yisi; sh-u chirdu mintea
(expr: glãri); s-nu cherdzi calea (s-nu dzãgãdeshti; mi chirdui
(expr: cishiii, cicãrdisii) la zburãri; oarfãnlu pistipsea cu-aestã s-lu cheardã (s-lu vatãmã)

§ chirdut (chir-dútŭ) adg chirdutã (chir-dú-tã), chirduts (chir-dútsĭ), chirduti/chirdute (chir-dú-ti) – (unã cu chirut)
ex: shidea cu ocljilj chirduts (cihtisits); zburashti pri chirduti (geaba, ncot); trã surdu, macã-asunj, trã orbu, macã thimnjitseshti shi trã mbitat macã vai meshti, chirdutã va s-ducã

§ cheardi-ri/cheardire (chĭár-di-ri) sf cheardiri (chĭár-dirĭ) – (unã cu chiriri)
ex: tutã cheardirea (znjia) tsi featsish

§ chirdeari/chir-deare (chir-deá-ri) sf chirderi (chir-dérĭ) – (unã cu chiriri)
ex: vrei chirdearea-nj (vãtãmarea-nj, afãnsirea-nj)?

§ scherdu (schĭér-du) (mi) vb III shi II schirdui (schir-dúĭ), schirdeam (schir-deámŭ), schirdutã (schir-dú-tã), scheardiri/scheardire (schĭár-di-ri) shi schirdeari/schirdeare (schir-deá-ri) – (unã cu cher)
ex: schirdui (chirui) calea; si schirdu (s-chiru) prit pãduri; cara schirdu tutã-lj avearea, dzãsi; va si s-cheardã
(expr: va s-facã afan) prit xinitii; si schirdu
(expr: cihtãsi, glãri) di harauã

§ schirdut (schir-dútŭ) adg schirdutã (schir-dú-tã), schirduts (schir-dútsĭ), schirduti/schirdute (schir-dú-ti) – (unã cu chirut)
ex: ficiorlu armasi ca schirdut; feata-lj gri s-nu u vatãmã, cã easti om schirdut tu irnjii; eara schirdut tu somnu
(expr: durnja multu ahãndos)

§ scheardiri/scheardire (schĭár-di-ri) sf scheardiri (schĭár-dirĭ) – (unã cu chiriri)
ex: cu untulemnul aestu easti scheardiri (chirdãciuni)

§ schirdeari/schirdeare (schir-deá-ri) sf schirderi (schir-dérĭ) – (unã cu chiriri)

§ chirãciuni/chirãciune (chi-rã-cĭú-ni) sf chirãciunj (chi-rã-cĭúnjĭ) – atsea tsi pati omlu cãndu cheari; atsea tsi cheari (ari chirutã) omlu; moarti, fãtseari cãipi (afan), afãnsiri, cãipusiri, stifusiri; chirdãciuni, chiriciuni; chiriri, chireari, cheardiri, chirdeari, scheardiri, schirdeari, asperdiciuni; znjii, zãrari, etc.
{ro: pieire, pagubă, dispariţie, ruină, moarte, etc.}
{fr: perte, dommage, perdition, ruine, mort, etc.}
{en: loss, damage, ruin, death, etc.}
ex: shi multsã au chirãciuni (znjii, moarti)

§ chiriciuni/chiriciune (chi-ri-cĭú-ni) sf chiriciunj (chi-ri-cĭúnjĭ) – (unã cu chirãciuni)

§ chirdãciuni/chirdãciune (chir-dã-cĭú-ni) sf chirdãciunj (chir-dã-cĭúnjĭ) – (unã cu chirãciuni)
ex: vinji oara-a chirdãciuniljei (chireariljei, moartiljei); avum multã chirdãciuni la duganea-aestã

§ asperdiciuni/asperdiciune (as-per-di-cĭú-ni) sf asperdiciunj (as-per-di-cĭúnjĭ) – atsea tsi pati omlu cãndu cheari; atsea cu tsi armãni omlu dupã tsi cheari tsiva; moarti, fãtseari cãipi (afan), afãnsiri, cãipusiri, stifusiri; chirãciuni, chirdãciuni, chiriciuni; chiriri, chireari, cheardiri, chirdeari, scheardiri, schirdeari; znjii, zãrari, etc.
{ro: pieire, pagubă, dispariţie, ruină, moarte, etc.}
{fr: perte, dommage, perdition, ruine, mort, etc.}
{en: loss, damage, ruin, death, etc.}
ex: nicã asperdiciuni (chirdãciuni) nicã zilj, nicã cachi

§ chirturã (chir-tú-rã) sf chirturi (chir-túrĭ) – lucruri di njicã simasii (tsi nu ts-aduc znjii, sh-atumtsea cãndu li cheri); lu-cruri di njicã tinjii tsi (shi s-li cheri) nu ahãrzescu multu; chiruti lucri; zboarã goali; bãrcudii, curcufeli, curcufexali, curnufexali, cãpachi, hãbãri, lãpãrdii, lishinãturã, mandzali, palavrã, pãlavrã, papardeli, pufchi, bufchi, shahlamarã, zacatã, zãcãturã, curcubeti hearti, burlidz ãmbãirati, mãnits di tãmbari, bishinj di cuc, colja-mbolja, etc.
{ro: bagatelă, fleac, prostie}
{fr: bagatelle, vétille, babiole, sottise}
{en: bagatelle, trifle, silliness}
ex: zburãshti chirturi (glãrinj)

§ chirãturã (chi-rã-tú-rã) sf chirãturi (chi-rã-túrĭ) – (unã cu chirturã)

§ chiritã1 (chi-rí-tã) sf fãrã pl –
1: chirearea (ascãpitarea, apunearea) a soarilui cãndu s-alasã seara; partea cãtrã cari ascapitã (cheari) soarili; ascapitã, ascãpitat, ascãpitatã, scapit, scapitã, scãpitat, scãpitatã;
2: loc gol pri cari nu creashti tsiva (icã aproapea tsiva) di itia cã da dip putsãnã ploai (multi ori acupirit mash cu-arinã); cãmpuri goali sh-iu nu bãneadzã multã dunjai; irnjii, urnjii, irnjiu, pustilii, pustiliu, erimii, pundii;
3: loc (dit muntsã) multu-arãpos shi ahãndos tsi s-dipuni multu greu sh-cu mari piriclju di cãdeari sh-di moarti; hau, hãu, hauã, areapit, areapid, arepit, grem, gremur, greb, greblu, grimurã, grimelj, rãpã, arãpã
{ro: apus, apus de soare, pustiu, abis}
{fr: tombée du jour, ponant, soleil couchant; désert, à l’abandon, abîme}
{en: setting sun, deserted, wilderness, chasm, abyss}
ex: vinj tu chirita (ascãpitata) a soarilui; tru apreasã sh-tru chiritã (as-cãpitatã); ditu-chiritã (ascãpitatã) yin shi ditu-apreasã; gri ca din chiritã (irnjii); ãlj dutsi tu chisa sh-tru chirita-a a etãljei (haua-a lumiljei, a etãljei); s-cilistisim tru-aestã chiritã (hauã, grimurã, arãpã)

§ glãrush (glã-rúshĭŭ) sm, sf, adg glãru-shi/glãrushe (glã-rú-shi), glãrush (glã-rúshĭ), glãrushi/glãrushe (glã-rú-shi) – (unã cu glar)
ex: tra s-urgheascã ficiuritslji, ca glãrushili mãmii

§ glãrimi/glãrime (glã-rí-mi) sf glãrinj (glã-rínjĭ) – harea tsi u-ari un glar di easti fãrã minti shi fãrã giudicatã; glãreatsã, glãrilji, glarumarã, hazumarã, hutsami, ahmãclichi, anoisii, chirturã
{ro: prostie; nebunie}
{fr: niaiserie, bêtisse, sotise; folie}
{en: foolishness; madness, insanity}
ex: mari glãrimi featsi cã s-dusi la el; featsish nã mari glãrimi cãndu ti minash dit loclu-a tãu; loclu nu u-acãtsa di glãrimea tsi featsi; s-avdzã unã altã glãrimi a lui; cãndu avdzã glãrimea-a hilj-sui, sã-lj fugã mintea din cap!

§ glãrilji/glãrilje (glã-ríljĭ) sf glãrilj (glã-ríljĭ) – (unã cu glãrimi)

§ glãreatsã (glã-reá-tsã) sf glãrets (glã-rétsĭ) – (unã cu glãrimi)
ex: iu-i multã minti, i sh-multã glãreatsã; spuni-nj nica unã glãreatsã; lj-vinji glãreatsã; feci unã glãreatsã mari cãndu mi uidisii cu minciunjli-a lui; ca di ghineatsã, ca di glãreatsã, va s-vã bagã fãrmac tu dultsi

§ glarumarã (gla-ru-má-rã) sf glarumãri (gla-ru-mắrĭ) – (unã cu glãrimi)

§ glãrescu1 (glã-rés-cu) (mi) vb IV glãrii (glã-ríĭ), glãream (glã-reámŭ), glãritã (glã-rí-tã), glãriri/glãrire (glã-rí-ri) – ãnj cher putearea di bunã minduiri sh-giudicatã; ãnj cher mintea; hãzusescu, hutsãscu, lishuredz
{ro: se prosti}
{fr: devenir stupide}
{en: becoming stupid}
ex: nã-lj glãrirã ficiorlji; va glãreascã di-ahãnti dureri; s-glãri dip di minti; tini glãrish cã nu-ai mãcatã shuplets di unã stãmãnã; glãri di multu chiro; plãmsi tatã-su, zghili, di vrea glãreascã di dureari

§ glãrit (glã-rítŭ) adg glãritã (glã-rí-tã), glãrits (glã-rítsĭ), glãriti/glãrite (glã-rí-ti) – cari sh-chiru putearea di bunã minduiri; cari glãri; cari s-featsi hazo; hãzusit, hutsãt
{ro: prostit}
{fr: devenu stupide}
{en: who became stupid}

§ glãriri/glãrire (glã-rí-ri) sf glãriri (glã-rírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un om glãreashti; hãzusiri, lishurari, hutsãri
{ro: acţiunea de a (se) prosti; prostire}
{fr: action de devenir stupide}
{en: action of becoming stupid}

§ glãrescu2 (glã-rés-cu) adg glãreascã (glã-reás-cã), glãreshtsã (glã-résh-tsã), glãreshti/glãreshte (glã-résh-ti) – tsi s-aspuni ca un glar (cã easti adrat fãrã minti sh-bunã giudicatã); (lucru) adrat ca di-un glar, ca di-un om fãrã minti
{ro: prostesc}
{fr: bête, stupide}
{en: stupid}
ex: glãreshti suntu lucrili aesti; tsi faptã glãreascã! (ca adratã di-un glar)

§ nglãrescu (nglã-rés-cu) vb IV nglãrii (nglã-ríĭ), nglãream (nglã-reámŭ), nglãritã (nglã-rí-tã), nglãriri/nglãrire (nglã-rí-ri) – (unã cu glãrescu1)
ex: mi nglãri cu grairli

§ nglãrit (nglã-rítŭ) adg nglãritã (nglã-rí-tã), nglãrits (nglã-rítsĭ), nglãriti/nglãrite (nglã-rí-ti) – (unã cu glãrit)

§ nglãriri/nglãrire (nglã-rí-ri) sf nglãriri (nglã-rírĭ) – (unã cu glãriri)

{ro: prostire}
{fr: action de devenir stupide}
{en: action of becoming stupid}

{en: gone stupid}

§ hutsãri/hutsãre (hu-tsắ-ri) sf hutsãri (hu-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un om glãreashti; glãriri, hãzusiri, lishurari
{ro: prostire}
{fr: action de devenir stupide}
{en: action of becoming stupid}

§ hutsãscu2 (hu-tsắs-cu) adg hutsascã (hu-tsás-cã), hutsãshtsã (hu-tsắsh-tsã), hutsãshti/hutsãshte (hu-tsắsh-ti) – lipsit di minti, fãrã giudicatã; glãrescu
{ro: prost}
{fr: stupide}
{en: stupid}
ex: chefi hutsascã (glãreascã)

{ro: uşura}
{fr: alléger, soulager, faciliter}
{en: lighten the burden, facilitate, ease, make easier}
ex: lji lishurã (lj-u featsi ma lishoarã) fitarea, ashi cum shtea el di la eapi; chirolu lishureadzã cãt cama multi; s-lji lishureadzã durearea (s-lji si facã ma lishoarã, s-lji scadã); lishurai (sufliteashti), Pirushanã; lishurã di minti
(expr: glãri); lishurã
(expr: glãri), nu-i tu minti-lj

§ lishurat (li-shĭu-rátŭ) adg lishuratã (li-shĭu-rá-tã), lishurats (li-shĭu-rátsĭ), lishurati/lishurate (li-shĭu-rá-ti) – tsi s-featsi ma lishor, tsi ngreacã ma putsãn; ljishurat, nishurat, njishurat, efculipsit, ifculipsit
{ro: uşurat}
{fr: allégé, soulagé, facilité}
{en: facilitated, made easier}

§ lishurari/lishurare (li-shĭu-rá-ri) sf lishurãri (li-shĭu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru lishureadzã; ljishurari, nishurari, njishurari, efculipsiri, ifculipsiri
{ro: acţiunea de a uşura; uşurare, prostire}
{fr: action de soulager, de faciliter}
{en: action of easing, of facilitating}

§ lishurami/lishurame (li-shĭu-rá-mi) sf lishurãnj (li-shĭu-rắnjĭ) – harea tsi-l fatsi un lucru tra s-hibã lishor; nishurami, njishurami, lishureatsã, ljishureatsã, nishureatsã, njishureatsã, ifculii; (fig: lishurami = lipsã di minti sh-di giudicatã; zbor i faptu cari aspuni starea tu cari s-aflã un om lipsit di minti sh-di giudicatã; glãrimi, glãreatsã, glãrilji, glarumarã, hazumarã, ahmãclichi, anoisii, chirturã)
{ro: uşurinţă, uşurătate}
{fr: légèreté, facilité, frivolité}
{en: lightness, facility, ease, easiness}

§ lishureatsã (li-shĭu-reá-tsã) sf lishurets (li-shĭu-rétsĭ) – (unã cu lishurami)
ex: ari mari lishureatsã (ifculii; icã fig: glãrimi); acãtsã s-li ngljitã cu cama mari lishureatsã (ifculii); sula ahurhi s-shutsã cu atsea cama mari lishureatsã; iu s-nã scutem caplu di lishuretsli
(expr: glãrinjli) tsi fatsi

§ lishurac (li-shĭu-rácŭ) adg lishuracã (li-shĭu-rá-cã), lishurats (li-shĭu-rátsĭ), lishuratsi/lishuratse (li-shĭu-rá-tsi) – tsi s-agunjiseashti s-adarã un lucru fãrã si s-mindueascã multu sh-ghini; tsi mindueashti lishor shi neahãndos un lucru; lishor, lishuratic, lishurashcu, flituratic
{ro: uşuratic, frivol, superficial}
{fr: frivole, superficiel}
{en: frivo-lous, shallow}
ex: doi ficiori eara mintiosh shi alantu tritsea di lishurac; nu eara vãrã di lishuratslji; lishuraclu, ca lishor di minti tsi eara, scoasi cãciula s-lji tragã unã

§ lishuratic (li-shĭu-rá-ticŭ) adg lishuraticã (li-shĭu-rá-ti-cã), lishuratits (li-shĭu-rá-titsĭ), lishu-ratitsi/lishuratitse (li-shĭu-rá-ti-tsi) – (unã cu lishurac)

§ lishu-rashcu (li-shĭu-rásh-cu) adg lishurashcã (li-shĭu-rásh-cã), lishurashtsi (li-shĭu-rásh-tsi), lishurashtsi/lishurashtse (li-shĭu-rásh-tsi) – (unã cu lishurac)
ex: eara niheamã ca lishurashcu (fig: ca glarecicu)

§ ljishor (lji-shĭórŭ) adg ljishoarã (lji-shĭŭá-rã), ljishori (lji-shĭórĭ), ljishoari/ljishoare (lji-shĭŭá-ri) – (unã cu lishor1)
ex: ljishoarã easti sartsina; easti ljishor (ca glar) la minti

§ ljicshor (ljic-shĭórŭ) adg ljicshoarã (ljic-shĭŭá-rã), ljicshori (ljic-shĭórĭ), ljicshoari/ljicshoare (ljic-shĭŭá-ri) – (unã cu lishor1)

§ ljishuredz (lji-shĭu-rédzŭ) vb I ljishurai (lji-shĭu-ráĭ), ljishuram (lji-shĭu-rámŭ), ljishuratã (lji-shĭu-rá-tã), ljishurari/ljishurare (lji-shĭu-rá-ri) – (unã cu lishuredz)

§ ljishurat (lji-shĭu-rátŭ) adg ljishuratã (lji-shĭu-rá-tã), ljishurats (lji-shĭu-rátsĭ), ljishurati/lji-shurate (lji-shĭu-rá-ti) – (unã cu lishurat)

§ ljishurari/ljishu-rare (lji-shĭu-rá-ri) sf ljishurãri (lji-shĭu-rắrĭ) – (unã cu lishura-ri)

§ ljishurami/ljishurame (lji-shĭu-rá-mi) sf ljishurãnj (lji-shĭu-rắnjĭ) – (unã cu lishurami)

§ ljishureatsã (lji-shĭu-reá-tsã) sf ljishurets (lji-shĭu-rétsĭ) – (unã cu lishurami)

§ ljishu-rac (lji-shĭu-rácŭ) adg ljishuracã (lji-shĭu-rá-cã), ljishurats (lji-shĭu-rátsĭ), ljishuratsi/ljishuratse (lji-shĭu-rá-tsi) – (unã cu lishurac)

§ ljishuratic (lji-shĭu-rá-ticŭ) adg ljishuraticã (lji-shĭu-rá-ti-cã), ljishuratits (lji-shĭu-rá-titsĭ), ljishuratitsi/ljishuratitse (lji-shĭu-rá-ti-tsi) – (unã cu lishurac)

§ ljishurashcu (lji-shĭu-rásh-cu) adg ljishurashcã (lji-shĭu-rásh-cã), ljishurashtsi (lji-shĭu-rásh-tsi), ljishurashtsi/ljishurashtse (lji-shĭu-rásh-tsi) – (unã cu lishurac)

§ ljushor (ljĭu-shĭórŭ) adg ljushoarã (ljĭu-shĭŭá-rã), ljushori (ljĭu-shĭórĭ), ljushoari/ljushoare (ljĭu-shĭŭá-ri) – (unã cu lishor1)

§ ljushuredz (ljĭu-shĭu-rédzŭ) vb I ljushurai (ljĭu-shĭu-ráĭ), ljushuram (ljĭu-shĭu-rámŭ), ljushuratã (ljĭu-shĭu-rá-tã), ljushurari/ljushurare (ljĭu-shĭu-rá-ri) – (unã cu lishuredz)
ex: nji si ljushurã sartsina, cara-lj si-adapsi un agiutor

§ ljushurat (ljĭu-shĭu-rátŭ) adg ljushuratã (ljĭu-shĭu-rá-tã), ljushurats (ljĭu-shĭu-rátsĭ), ljushurati/ljushurate (ljĭu-shĭu-rá-ti) – (unã cu lishurat)

§ ljushurari/ljushurare (ljĭu-shĭu-rá-ri) sf ljushurãri (ljĭu-shĭu-rắrĭ) – (unã cu lishurari)

§ ljushurami/ljushurame (ljĭu-shĭu-rá-mi) sf ljushurãnj (ljĭu-shĭu-rắnjĭ) – (unã cu lishurami)
ex: ahtari ljushurami nu-am vidzutã; easti nica ljushurami (njic la minti, ageamit)

§ ljushureatsã (ljĭu-shĭu-reá-tsã) sf ljushurets (ljĭu-shĭu-rétsĭ) – (unã cu lishurami)

§ nishor (ni-shĭórŭ) adg nishoarã (ni-shĭŭá-rã), nishori (ni-shĭórĭ), nishoari/nishoare (ni-shĭŭá-ri) – (unã cu lishor1)
ex: dzãnili nishoari (lishoari) ca piturniclji; nishor (lishor) easti s-aflji casa

§ nicshor (nic-shĭórŭ) adg nicshoarã (nic-shĭŭá-rã), nicshori (nic-shĭórĭ), nicshoari/nic-shoare (nic-shĭŭá-ri) – (unã cu lishor1)

§ nishuredz (ni-shĭu-rédzŭ) vb I nishurai (ni-shĭu-ráĭ), nishuram (ni-shĭu-rámŭ), nishuratã (ni-shĭu-rá-tã), nishurari/nishurare (ni-shĭu-rá-ri) – (unã cu lishuredz)

§ nishurat (ni-shĭu-rátŭ) adg nishuratã (ni-shĭu-rá-tã), nishurats (ni-shĭu-rátsĭ), nishurati/nishurate (ni-shĭu-rá-ti) – (unã cu lishurat)

§ nishurari/nishurare (ni-shĭu-rá-ri) sf nishurãri (ni-shĭu-rắrĭ) – (unã cu lishurari)

§ nishurami/ni-shurame (ni-shĭu-rá-mi) sf nishurãnj (ni-shĭu-rắnjĭ) – (unã cu lishurami)

§ nishureatsã (ni-shĭu-reá-tsã) sf nishurets (ni-shĭu-rétsĭ) – (unã cu lishurami)

§ nishurac (ni-shĭu-rácŭ) adg nishuracã (ni-shĭu-rá-cã), nishurats (ni-shĭu-rátsĭ), nishuratsi/ni-shuratse (ni-shĭu-rá-tsi) – (unã cu lishurac)

§ nishuratic (ni-shĭu-rá-ticŭ) adg nishuraticã (ni-shĭu-rá-ti-cã), nishuratits (ni-shĭu-rá-titsĭ), nishuratitsi/nishuratitse (ni-shĭu-rá-ti-tsi) – (unã cu lishurac)

§ nishurashcu (ni-shĭu-rásh-cu) adg nishurashcã (ni-shĭu-rásh-cã), nishurashtsi (ni-shĭu-rásh-tsi), nishurashtsi/ni-shurashtse (ni-shĭu-rásh-tsi) – (unã cu lishurac)

§ njishor (nji-shĭórŭ) adg njishoarã (nji-shĭŭá-rã), njishori (nji-shĭórĭ), njishoa-ri/njishoare (nji-shĭŭá-ri) – (unã cu lishor1) lucrul aestu easti njishor (lishor)

§ njicshor2 (nji-shĭórŭ) adg njishoarã (nji-shĭŭá-rã), njishori (nji-shĭórĭ), njishoari/njishoare (nji-shĭŭá-ri) – (unã cu lishor1)

§ njishuredz (nji-shĭu-rédzŭ) vb I njishurai (nji-shĭu-ráĭ), njishuram (nji-shĭu-rámŭ), njishuratã (nji-shĭu-rá-tã), njishurari/njishurare (nji-shĭu-rá-ri) – (unã cu lishuredz)
ex: cu-atseali tsi featsim, nã njishurãm (lishurãm)

§ njishurat (nji-shĭu-rátŭ) adg njishuratã (nji-shĭu-rá-tã), njishurats (nji-shĭu-rátsĭ), nji-shurati/njishurate (nji-shĭu-rá-ti) – (unã cu lishurat)
ex: njishurat va s-hibã pãrintili di trã tirbietea tsi-lj da a ficiorlui

§ njishura-ri/njishurare (nji-shĭu-rá-ri) sf njishurãri (nji-shĭu-rắrĭ) – (unã cu lishurari)
ex: s-lj-axeascã la cali njishurari (ljishurari) axitã

§ njishurami/njishurame (nji-shĭu-rá-mi) sf njishurãnj (nji-shĭu-rắnjĭ) – (unã cu lishurami)
ex: cu njishuramea-a lui (glãrimea-a lui) multsã va s-lu mãcã

§ njishureatsã (nji-shĭu-reá-tsã) sf njishurets (nji-shĭu-rétsĭ) – (unã cu lishurami)

§ njishurac (nji-shĭu-rácŭ) adg njishuracã (nji-shĭu-rá-cã), njishurats (nji-shĭu-rátsĭ), njishuratsi/njishuratse (nji-shĭu-rá-tsi) – (unã cu lishurac)

§ njishuratic (nji-shĭu-rá-ticŭ) adg njishu-raticã (nji-shĭu-rá-ti-cã), njishuratits (nji-shĭu-rá-titsĭ), njishurati-tsi/njishuratitse (nji-shĭu-rá-ti-tsi) – (unã cu lishurac)

§ njishu-rashcu (nji-shĭu-rásh-cu) adg njishurashcã (nji-shĭu-rásh-cã), njishurashtsi (nji-shĭu-rásh-tsi), njishurashtsi/njishurashtse (nji-shĭu-rásh-tsi) – (unã cu lishurac)