DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

caselã

caselã (ca-sé-lã) sf caseli/casele (ca-sé-li) – cutii tu cari s-tsãn (s-poartã, s-vindu, etc.) lucri; cutii mari adratã ma multu di lemnu (metal, plasticã, carti groasã, etc.) tu cari s-tsãn (s-poartã, s-vindu, etc.) lucri mãri sh-greali; sfinduchi, sinduchi, haselã, casã, cãselã, casonã, mãlatã, sipeti, baulã, valitsã
{ro: cufăr, ladă}
{fr: coffre, malle, caisse de bois}
{en: chest, box, bin}
ex: caselã (sinduchi) mplinã di cãrtsã; s-lja paradz dit caselã (casã, cutii); dizvulusi casela shi lo cãts paradz vru

§ cãselã (cã-sé-lã) sf cãseli/cãsele (cã-sé-li) – (unã cu caselã)

§ casonã (ca-só-nã) sf casoni/casone (ca-só-ni) – (unã cu caselã)
ex: auãli li bagã tu casonã

§ casã2 (cá-sã) sf casi/case (cá-si) – (unã cu caselã)
(expr: casã di gaz = cutia tu cari s-bagã shi s-tsãni gazlu)

§ haselã (ha-sé-lã) sf haseli/hasele (ha-sé-li) – (unã cu caselã)
ex: haselã (sinduchea cu pai) di-al Moisi; va s-dishcljidã hasela (casona); bagã flurii tu haselã (sfinduchi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

baulã

baulã (ba-ú-lã) sf bauli/baule (ba-ú-li) – unã soi di sfinduchi di cheali, lemnu i tiniche tu cari omlu tsãni di-aradã stranji i lucri di casã; unã soi di cutii mari cu mãnushi (tra s-poatã s-hibã acãtsatã cu mãna cãndu s-poartã) tu cari omlu sh-bagã di-aradã stranjili, cãndu fatsi un cali ma lungã; sipeti, valitsã, caselã, cãselã, haselã
{ro: valiză, sipet, cufăr}
{fr: valise}
{en: suitcase, bag}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

mãlatã

mãlatã (mã-lá-thã) sf mãlãti (mã-lắthĭ) – cutii mari adratã ma multu di lemnu i metal, cu cãpachi shi cljai, tu cari s-tsãn icã s-poartã di-aradã stranji; sinduchi, sfinduchi, sfenduchi; haselã, casã, caselã, cãselã, casonã
{ro: cufăr}
{fr: coffre, malle}
{en: chest, trunk}
ex: stranji noauã tu mãlatã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

sipeti/sipete

sipeti/sipete (si-pé-ti) sf sipets (si-pétsĭ) – unã soi di sfinduchi di lemnu i tiniche tu cari omlu tsãni di-aradã stranji i lucri di casã; unã soi di cutii mari cu mãnushi (tra s-poatã s-hibã acãtsatã cu mãna cãndu s-poartã dit un loc tu altu) tu cari omlu sh-bagã di-aradã stranjili, cãndu fatsi un cali ma lungã; baulã, valitsã, caselã, cãselã, haselã
{ro: valiză, sipet, cufăr}
{fr: valise}
{en: suitcase, bag}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

valitsã

valitsã (va-lí-tsã) sf valitsã (va-lí-tsã) – unã soi di sfinduchi di lemnu i tiniche tu cari omlu tsãni di-aradã stranji i lucri di casã; unã soi di cutii mari (sfinduchitsã) cu mãnushi (tra s-poatã s-hibã acãtsatã cãndu s-poartã cu mãna) tu cari omlu sh-bagã di-aradã stranjili, cãndu fatsi un cali ma lungã; baulã, sipeti, caselã, cãselã, haselã
{ro: valiză, sipet, cufăr}
{fr: valise}
{en: suitcase, bag}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

vulã

vulã (vú-lã) sf vuli/vule (vú-li) – hãlati cari, cãndu easti cãlcatã pi unã acoalã, alasã un semnu tsi-aspuni cã cartea nu easti calpã icã minciunoasã; tsearã aroshi, pri cari s-ari bãgatã un semnu cu-unã hãlati, cu cari sã ncljidi un lucru (fachir, cutii, ushi, etc.) tra s-nu hibã disfaptu di un tsi nu-ari izini s-veadã tsi easti nuntru; simnãtor, miuri, muhuri, damcã, surhidã, sfãrhidã, turã; (fig: vulã = (i) paradz; (ii) urmã icã semnu (alãsat di-un lucru murdar, unã chicutã tsi cadi pri un lucru curat); semnu njic di-unã hromã tsi s-aspuni tu mesea-a unui lucru di-unã altã hromã; damcã, batã, liche, minghinadã)
{ro: sigiliu}
{fr: marque, empreinte, sceau, cachet}
{en: signet, seal}
ex: lj-bãgã vula; asparsi vula-a lui; lj-bagã vulã vãrtoasã, di u miuhiurlidiseashti; vru s-veadã vula-a vãsiljelui la cãpulja-a eapãljei; asparsi vula-a lui shi adrã altã carti; s-lja vula-a alãntui shi s-facã tsi va-lj va chefea; avutlu scoasi oara cu vula-a hilji-sai; s-vã bag vula, damca dinãpoi, tra s-nu-nj giucats vãrã murafeti; vulili arupti shi fluriili mintiti; cu vula, dizvulusi casela shi lo cãts paradz vru; si-lj dimãndã s-lja paradz dit caselã, fãrã s-dizvuluseascã vula; nu-am vulã (fig: nu-am paradz); s-nu-agãrsheshti s-lji badz vula; mizia u nviscush shi-lj fãtsesh dauã vuli (fig: dãmtsã)

§ vulutinã (vu-lu-tí-nã) sf vuluti-ni/vulutine (vu-lu-tí-ni) – cumatã njicã di carti tsi s-alicheashti di-aradã pri lucri (cutii, sinduchi, hãlati, etc.) tra s-aspunã tsiva (tsi easti, tsi ari nuntru, a cui easti, etc.)
{ro: mică etichetă}
{fr: petite etiquette à coller}
{en: small sticking label}

§ vulusescu (vu-lu-sés-cu) vb IV vulusii (vu-lu-síĭ), vuluseam (vu-lu-seámŭ), vulusitã (vu-lu-sí-tã), vulusiri/vulusire (vu-lu-sí-ri) – bag unã vulã pri unã carti (tra s-aspun cã nu easti calpã); bag unã vulã sã ncljid un lucru (fachir, plic); vulisescu, dãmcusescu, sfãrhidedz, miuhiurlidisescu
{ro: sigila}
{fr: sceller, cacheter}
{en: seal}
ex: vulusii fachirlu cu cartea tsi tsã u pitricui

§ vulusit (vu-lu-sítŭ) adg vulusitã (vu-lu-sí-tã), vulusits (vu-lu-sítsĭ), vulusiti/vulusite (vu-lu-sí-ti) – tsi ari unã vulã pri el; vulisit, dãmcusit, sfãrhidat, miuhiurlidisit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn