|
|
capsã
capsã (cáp-sã) sf capsi/capse (cáp-si) – unã lugurii (ca unã cutii, fachir njic) cari fatsi ca s-plãscãneascã bãrutea (di la tufechi, di la mademi, etc.) atumtsea cãndu u va omlu; shpirtu di tufechi, shpirtu
{ro: capsă}
{fr: amorce, capsule}
{en: firing cap, fuse, detonator}
ex: nj-adusi di mpãzari unã cutii cu capsi
cãpsalã
cãpsalã (cãp-sá-lã) sf – vedz tu cãpsãlsescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cãpsãlsescucãpsãlsescu
cãpsãlsescu (cãp-sãl-sés-cu) (mi) vb IV cãpsãlsii (cãp-sãl-síĭ), cãpsãlseam (cãp-sãl-seámŭ), cãpsãlsitã (cãp-sãl-sí-tã), cãpsãlsi-ri/cãpsãlsire (cãp-sãl-sí-ri) – ardu lishor (cãt dau di ea, multi ori cu pira mash), fatsa-a unui lucru (chealea, perlji, stranjlu, etc.); pãlescu, pãrjescu, ghimtuescu, dugurescu; (fig: (lu, u, lji, li, etc.) cãpsãlsescu = (i) fur tsiva, ciulescu, ciunescu, ciuplescu, lu-arãd, lu-aplãnãsescu, lu-ancaltsu, lj-bag cãlupea, lj-bag cuvata, lj-trec tastrul di gushi, bag tu mãnica di la tãmbari; etc.; (ii) mi duc, fug (peascumta); (u, li) deapin, ciulescu, scarmin, spãstrescu, shpirtu-escu, cãrtsãnescu; nj-ljau cicioarli dinanumirea; li tindu ciunili (cicioarili); nj-ljau pãrtãljli; u-angan cãtsaua; nj-frãngu (nj-arup) gusha (zverca); nj-ljau perlu, (ocljilj, zverca); etc.)
{ro: pârli}
{fr: flamber}
{en: singe}
ex: sh-cãpsãlsi (sh-arsi) lãpudzli; ts-cãpsãlsish (tsã lu-arsish) perlu; ãlj lu cãpsãlsi (fig: lji-l furã, lji lu-anvãrti, lji lu-agudi, lji lu-ahuli) gumarlu-a aushlui; sh-adunã cu-mãtsli tu tastru sh-li cãpsãlsi (fig: fudzi); cãpsãlsea-li (fig: fudz, aspealã-u, astindzi-u, deapinã-u) di-aoa
§ cãpsãlsit (cãp-sãl-sítŭ) adg cãpsãlsitã (cãp-sãl-sí-tã), cãpsãlsits (cãp-sãl-sítsĭ), cãpsãlsi-ti/cãpsãlsite (cãp-sãl-sí-ti) – tsi sh-ari arsã lishor fatsa (chealea, perlji, stranjlu, etc.); pãlit, pãrjit, ghimtuit, dugurit
{ro: pârlit}
{fr: flambé}
{en: singed}
§ cãpsãlsiri/cãpsãlsire (cãp-sãl-sí-ri) sf cãpsãlsiri (cãp-sãl-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva (cariva) easti cãpsãlsit; pãliri, pãrjiri, ghimtuiri, duguriri; cãpsalã
{ro: acţiunea de a pârli; pârlire}
{fr: action de flamber}
{en: action of singeing}
ex: unã cãpsãlsiri (fig: vdzeari) tsi lã featsi oaspili
§ cãpsalã (cãp-sá-lã) sf cãpsãlj (cãp-sắljĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-cãpsãlseashti tsiva (cariva); urma (arana) tsi-armãni dupã tsi s-cãpsãlseashti (s-ardi lishor) tsiva; loc arsu; pãduri arsã; ardiri, ardeari; (fig: cãpsalã = arãdeari, minciunari, aplãnãsiri)
{ro: arsură, pârleală}
{fr: brûlure}
{en: burn, scald}
cãpsãlsiri/cãpsãlsire
cãpsãlsiri/cãpsãlsire (cãp-sãl-sí-ri) sf – vedz tu cãpsãlsescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cãpsãlsescucãpsãlsit
cãpsãlsit (cãp-sãl-sítŭ) adg – vedz tu cãpsãlsescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cãpsãlsescucãlescu
cãlescu (cã-lés-cu) (mi) vb IV cãlii (cã-líĭ), cãleam (cã-leámŭ), cãlitã (cã-lí-tã), cãliri/cãlire (cã-lí-ri) – lu nvãrtushedz herlu cu bãgarea-a lui tu foc prota, sh-deapoea, cu-arãtsirea-a lui, unãshu-nã;
(expr:
1: (mi) cãlescu = mi nvãrtushedz cu-atseali tuti prit cari trec tora, tra s-pot s-aravdu ghini trãninti, cãndu va trec prit alti lucri ma greali;
2: li cãlescu = (i) mãc multu; u ndes; mi nãfãtescu; mi satur di mãcari; mi-adar fushechi (ciuflecã; tsai, etc.); agãlisescu, agãlescu, isihãsescu; ljau puteari; etc.; (ii) beau multu (yin, arãchii, etc.) sh-mi mbet; mi fac dzadã (cãndilã, hrup, crup, cucutã, ciurlã, tsai, etc.); etc.; (iii) fur, ljau peascumta; li ciulescu (spãstrescu, ciunescu, ciuplescu, cãpsãlsescu, etc.); bag tu mãnica di la tãmbari; etc.; (iv) mi duc, fug peascumta; li deapin (ciulescu; scarmin; spãstrescu; shpirtuescu, cãrtsãnescu, etc.); nj-ljau cicioarli dinanumirea; li tindu ciunili (cicioarili); nj-ljau pãrtãljli; u fac (acats cãtrã) naparti; u-angan cãtsaua; nj-frãngu (nj-arup) gusha (zverca); nj-ljau perlji (ocljilj, zverca); etc.)
{ro: căli (fierul)}
{fr: tremper de l’acier}
{en: harden (steel), cast (iron)}
ex: l-cãlish (l-tricush prit foc) herlu?; ursea, cãlea-ti niheamã; l-vidzui cã li cãleashti
(expr: mãcã) vãrtos; cãlea tini
(expr: mãcã) sh-tats; sh-mãcarã di s-cãlirã
(expr: di loarã puteari, di s-sãturarã, nãfãtirã); dusirã la hani shi s-cãlirã
(expr: biurã multu, sã mbitarã); cu yinlu tsi-l biui mi cãlii
(expr: mi mbitai) ghini; multu yin s-cãli
(expr: s-biu) seara-atsea; cara s-cãleashti
(expr: bea yin, sã mbeatã), lj-yini limba; li cãleashti
(expr: li furã) tuti penurili; li cãli
(expr: li lo, li furã) matsãli di la njelu tsi-l tãljem; pita cum va lj-u cãlescu
(expr: va lj-u fur); lj-furã nelu shi li cãleashti
(expr: fudzi) di-aclo; li cãlii
(expr: fudzii peascumta) cã nu vream s-mi veadã vãrnu; s-li cãlim
(expr: s-fudzim) di-aoa cãt ma-agonja; cãlea-li
(expr: fudz) di-aoa cã nu voi s-ti ved
§ cãlit (cã-lítŭ) adg cãlitã (cã-lí-tã), cãlits (cã-lítsĭ), cãliti/cãlite (cã-lí-ti) – tsi easti nvãrtushat (herlu)
capsi*/capse
capsi*/capse (cáp-si) – pluralu di la numa fimininã (sf) “capsã”; vedz capsã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãciulescu2
ciulescu2 (cĭu-lés-cu) (mi) vb IV ciulii (cĭu-líĭ), ciuleam (cĭu-leámŭ), ciulitã (cĭu-lí-tã), ciuliri/ciulire (cĭu-lí-ri) – lj-talj lumãchili-a unui arburi; nciulescu, cãlãrsescu, scrishtescu, scrãshtescu; (fig: ciulescu = (i) bat, frãngu, astingu di bãteari; lj-dau un shcop sãnãtos; lj-umplu sãmarlu (chealea) di bãteari; lj-frãngu oasili di bãteari; pãlescu; zãpãlescu; etc.; (ii) fur, spãstrescu, ciun, agudescu, ciuplescu, etc.; (iii) fug, cãpsãlsescu, li deapin, li spãstrescu, li cãlescu, u-angan cãtsaua, etc.)
{ro: tăia ramuri, elaga (un arbore)}
{fr: émonder, élaguer, couper les branches d’un arbre}
{en: prune, trim, branch (a tree)}
ex: ciulim faglu (lj-tãljem alumãchili, l-cãlãrsim); n-avea ciulitã di bãteari (fig: n-avea datã un shcop bun); vimtul aratsi nã ciulea (fig: pãlea, zãpãlea) urecljili; nã dusim s-ciulim (fig: s-furãm, si spãstrim) vãrnã stearpã; mi ciulii (fig: mi furai, fudzii) fãrã s-mi-aducheascã nitsi cãnjlji; Yeani di-aclo li-avea ciulitã (fig: avea vdzitã, li-avea cãlitã)
§ ciulit2 (cĭu-lítŭ) adg ciulitã (cĭu-lí-tã), ciulits (cĭu-lítsĭ), ciuli-ti/ciulite (cĭu-lí-ti) – (arburi) tsi-lj s-ari tãljatã alumãchili; nciulit, cãlãrsit, scrishtit, scrãshtit
{ro: cu ramurile tăiate, elagat}
{fr: émondé, élagué, avec les branches coupées}
{en: pruned, trimmed, branched (a tree)}
§ ciuliri2/ciulire (cĭu-lí-ri) sf ciuliri (cĭu-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ciuleashti un arburi; nciuliri, cãlãrsiri, scrishtiri, scrãshtiri
{ro: acţiunea de a tăia ramuri, de a elaga (un arbore)}
{fr: action d’émonder, d’élaguer, de couper les branches d’un arbre}
{en: action of pruning, of trimming, of branching (a tree)}
§ ciul2 (cĭúlŭ) adg ciuli/ciule (cĭú-li), ciulj (cĭúljĭ), ciuli/ciule (cĭú-li) – (pom, arburi) tsi nu-ari alumãchi; (pom, arburi) cu alumãchili tãljati)
{ro: (arbore) fără ramuri}
{fr: (arbre) sans branches}
{en: (tree) without branches}
ex: arburi ciul (fãrã alumãchi)
§ nciulescu2 (ncĭu-lés-cu) (mi) vb IV nciulii (ncĭu-líĭ), nciuleam (ncĭu-leámŭ), nciulitã (ncĭu-lí-tã), nciuliri/nciulire (ncĭu-lí-ri) – (unã cu ciulescu2)
deapin
deapin (deá-pinŭ) (mi) vb I dipinai (di-pi-náĭ), dipinam (di-pi-námŭ), dipinatã (di-pi-ná-tã), dipinari/dipinare (di-pi-ná-ri) – scot hiri (ciori, etc.) di lãnã (bumbac, etc.) di pi-un fus sh-li-anvãrtescu pi-unã camatã, di pi-unã camatã tu-un cãrulj, etc.; (fig:
1: deapin = (i) nj-aduc aminti shi zburãscu di lucri tricuti; mbair adutseri aminti, pãrãvulsescu unã aradã di isturii; (ii) (cripãri, dzãli, etc.) si mbairã (trec) unã dupã-alantã; expr:
2: u (li) deapin = u (li) mãc cu limãryii, u (li) ngljit, li-ascapit, etc.;
3: li deapin = fug di-aoa, u-angan cãtsaua, li ciulescu, li cãpsãlsescu, li scarmin, lj-u cãrtsãnescu, etc.)
{ro: depăna}
{fr: dévider}
{en: reel off (thread)}
ex: deapinã hirlu; ma dipina ustura; tra s-deapinã fusili tuti; cripãrli multi s-dipina (fig: tritsea, si mbãira unã dupã-alantã), ca niorlji, tu inima-a ljei; dzãlili s-dipinarã (fig: tricurã, curarã, si mbãirarã); deapinã multã pãni
(expr: mãcã multu di multu); va s-u deapinj
(expr: va s-u mãts) pita ntreagã?; u dipinã
(expr: u ngljitã) sh-pãnea, sh-carnea sh-apa; li dipinã di-aoa
(expr: fudzi, s-furã, li cãrtsãni)
§ dipinat (di-pi-nátŭ) adg dipinatã (di-pi-ná-tã), dipinats (di-pi-nátsĭ), dipinati/dipinate (di-pi-ná-ti) – (hirlu) tsi easti tricut dit un fus tu camata (cãrulj, etc.)
{ro: depănat}
{fr: dévidé}
{en: reeled off (thread)}
§ dipinari/dipinare (di-pi-ná-ri) sf dipinãri (di-pi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-deapinã un hir, dipinãturã
{ro: acţiunea de a depăna; depănare}
{fr: action de dévider; dévidage}
{en: action of reeling off (thread)}
ex: fusili vor dipinari; ahtari dipinari
(expr: mãcari) lj-au faptã a friptaljlui!
§ dipinãturã (di-pi-nã-tú-rã) sf dipinãturi (di-pi-nã-túrĭ) – atsea tsi easi dupã unã dipinari; dipinari; crunã, jireaglji, jurebi, gãrchinã
{ro: depănătură}
{fr: dévidage, écheveau}
{en: reeling off, skein (yarn)}
ghimtuescu
ghimtuescu (ghim-tu-ĭés-cu) (mi) vb IV ghimtuii (ghim-tu-íĭ), ghimtueam (ghim-tu-ĭámŭ), ghimtuitã (ghim-tu-í-tã), ghimtui-ri/ghimtuire (ghim-tu-í-ri) – ardu lishor, di-aradã cu pira-a foclui, fatsa-a unui lucru (chealea, perlji, peanili di oclji, etc.); cãpsãlsescu, pãlescu, pãrjescu
{ro: pârli}
{fr: flamber, passer à la flamme}
{en: singe, burn (superficially)}
ex: nu s-ghimtuirã (s-arsirã) nitsi peanili di oclji
§ ghimtuit (ghim-tu-ítŭ) adg ghimtuitã (ghim-tu-í-tã), ghimtuits (ghim-tu-ítsĭ), ghimtuiti/ghimtuite (ghim-tu-í-ti) – (lucru) tsi-lj s-ari arsã ljishor fatsa cu tritsearea-a pirãljei pristi ea; cãpsãlsit, pãlit, pãrjit
{ro: pârlit}
{fr: flambé, passé à la flamme}
{en: singed, burned (superficially)}
§ ghimtui-ri/ghimtuire (ghim-tu-í-ri) sf ghimtuiri (ghim-tu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ghimtueashti un lucru
{ro: acţiunea de a pârli; pârlire}
{fr: action de flamber, de passer à la flamme}
{en: action of singeing, of burning (superficially)}
pãrjalã
pãrjalã (pãr-jĭá-lã) sf pãrjelj (pãr-jĭéljĭ) –
1: urma tsi-armãni pri (atsea tsi ari) un lucru (carni, cheali, per, etc.) dupã tsi s-ari arsã niheamã (pisuprã), di-aradã pri pirã;
2: cãldurã mari, dugoari, dã-goari, flogã, cãroari, curoari; (fig: pãrjalã = loc multu caldu cã-l veadi (ardi) soarili tut chirolu)
{ro: căldură, arşiţă; pârlire, arsură la soare}
{fr: chaleur vive; arsure légère, hâle, coup de soleil}
{en: intense heat; light burn, sunburn}
ex: si s-tucheascã tu pãrjalã (cãroari); lilicili vãtãmati di pãrjalã; am pãrjalã mari n cap-nji; ayinja tu pãrjalã (fig: u ardi soarili multi oari di chiro n dzuã)
§ pãrjescu (pãr-jĭés-cu) (mi) vb IV pãrjii (pãr-jíĭ), pãrjam (pãr-jĭámŭ), pãrjitã (pãr-jí-tã), pãrjiri/pãrjire (pãr-jí-ri) – fac si s-ardã lishor fatsa-a unui lucru; nj-ardu (fatsa i truplu) cãndu stau dizvilit multu chiro tu soari; ardu lishor perlji di pi un trup (unã fatsã); pãrlescu, pãrjilescu, cãpsãlsescu, ghimtuescu
{ro: pârli, arde la soare}
{fr: hâler; raréfier (en parlant des poils)}
{en: singe, burn lightly, sunburn}
§ pãrjit (pãr-jítŭ) adg pãrjitã (pãr-jí-tã), pãrjits (pãr-jítsĭ), pãrjiti/pãrjite (pãr-jí-ti) – arsu lishor prisuprã; (cu chealea) arsã di soari, cu perlji di pi trup arshi niheamã; pãrlit, pãrjilit, cãpsãlsit, ghimtuit
{ro: pârlit, ars la soare}
{fr: hâlé; raréfié (en parlant des poils)}
{en: burned slightly, sunburned}
ex: caprã pãrjitã (arsã di/la soari, la foc)
§ pãrjiri/pãrjire (pãr-jí-ri) sf pãrjiri (pãr-jírĭ) – ardeari prisuprã a unui lucru; ardeari la soari, pãrliri, pãrjiliri, cãpsãlsiri, ghimtuiri
{ro: acţiunea de a pârli, de a rarefia părul, de a bronza la soare; pârlire, rarefiere a părului, bronzare la soare}
{fr: action de faire hâler (raréfier les poils)}
{en: action of burning slightly, of sunburning}
§ pãrlescu2 (pãr-lés-cu) vb IV pãrlii (pãr-líĭ), pãrleam (pãr-leámŭ), pãrlitã (pãr-lí-tã), pãrliri/pãrlire (pãr-lí-ri) – (unã cu pãrjescu)
shpirtu2
shpirtu2 (shpír-tu) sn shpirti/shpirte (shpír-ti) shi shpirturi (shpír-turĭ) – cumãtici di lemnu suptsãri shi shcurtu (di vãrã 3-4 cm.) cari ari la un capit unã umflãturã adratã di unã lugurii tsi lja foc cãndu s-freacã di tsiva; cutia (shpirtara) tu cari s-vindu (shi s-tsãn) aesti limnici; spirtu, chibrit, chibritã
{ro: chibrit, cutie de chibrite}
{fr: allumette, porte-allumettes}
{en: match, match box}
ex: shpirtul (chibritlu) s-asteasi; acumpãrã-nj un shpirtu (unã cutii di chibriti)
§ shpirtarã (shpir-tá-rã) sf shpirtãri (shpir-tắrĭ) – cutii tu cari s-tsãni chibritlu
{ro: chibritelniţă, cutie de chibrite}
{fr: porte-allumettes}
{en: match box}
§ shpirtu3 (shpír-tu) sn shpirturi (shpír-turĭ) – (unã cu shpirtarã)
ex: acumpãrai shpirtu (cutii cu) shpirti
§ spirtu2 (spír-tu) sn spirturi (spír-turĭ) – (unã cu shpirtu2)
§ shpirtuescu (shpir-tu-ĭés-cu) vb IV shpirtuii (shpir-tu-íĭ), shpirtueam (shpir-tu-ĭámŭ), shpirtuitã (shpir-tu-í-tã), shpirtuiri/shpirtuire (shpir-tu-í-ri) – aprindu un shpirtu;
(expr: u shpirtuescu = fug, mi fur di iuva peascumta, ashi ca s-nu mi-aducheascã vãrnu; bizgulescu, cãpsãlsescu, spel, angan cãtsaua, etc.)
{ro: aprinde un chibrit}
{fr: allumer l’allumette}
{en: light a match}
ex: shpirtuea chibritlu sh-aprindi lampa; shpirtuits-li
(expr: fudzits, aspilats-li di-aoa)!; inima li shpirtui di la nãs
(expr: lj-fudzi)
§ shpirtuit (shpir-tu-ítŭ) adg shpirtuitã (shpir-tu-í-tã), shpirtuits (shpir-tu-ítsĭ), shpirtuiti/shpirtuite (shpir-tu-í-ti) – (shpirtu) tsi s-ari apreasã
{ro: aprins}
{fr: allumé}
{en: lighted}
§ shpirtuiri/shpirtuire (shpir-tu-í-ri) sf shpirtuiri (shpir-tu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva shpirtueashti
shpirtu4
shpirtu4 (shpír-tu) sn shpirturi (shpír-turĭ) – unã lugurii (ca unã cutii, fachir njic) cari fatsi ca s-plãscãneascã bãrutea (di la tufechi, di la mademi, etc.) atumtsea cãndu u va omlu; shpirtu di tufechi; capsã
{ro: capsă}
{fr: amorce, capsule}
{en: firing cap, fuse, detonator}
ex: tufechi cu shpirtu (capsã)
tsãtsã
tsãtsã (tsắ-tsã) sf tsãtsã (tsắ-tsã) – partea (ca un njic ohtu di carni) tsi easi dininti dit cheptul a muljariljei, cari da laptili cu cari sh-hrãneashti natlu dupã tsi s-amintã; sin, cheptu, udzir (la prãvdzã);
(expr:
1: tsãtsa di tufechi = partea di la tufechi iu s-bagã capsa;
2: lj-dau tsãtsã (a njiclui); lj-dau s-bea tsãtsã = lj-dau a njiclui s-sugã lapti di la tsãtsã;
3: tsãtsã n gurã = etimã, ai un lucru fãrã s-lucredz tri el;
4: escu pi tsãtsã = escu ninga njic;
5: aflu nã tsãtsã s-sug = aflu tsiva di iu (cariva di la cari) pot s-amintu tsiva fãrã ca s-am ananghi s-lucredz;
6: ninga sudzi tsãtsã = easti ninga ageamit, easti ninga cu mintea nicoaptã, easti hazo;
7: canda-aeri ti curmash di tsãtsã = ti portsã ca un cilimean ageamit)
{ro: sân, ţâţă, mamelă}
{fr: sein, mamelle}
{en: breast}
ex: njic ãnj escu, shi nj-ahãrdzescu, suflit di om hrãnescu (angucitoari: tsãtsãli di muljari); dauã cãciubi tu-unã aripã (angucitoari: tsãtsãli di muljari); dzatsi stringu, patru plãngu (angucitoari: tsãtsãli di vacã); patru cãtruvi cu gura nghios shi nu s-vearsã (angucitoari: tsãtsãli di vacã); di tsãtsã sh-lu sãturã; ninga sudzi tsãtsã (sinlu); ficiorlu, cari s-nu plãngã, nu-lj da mã-sa tsãtsã; mutrea-nj tsãtsãli! mutrea-nj cusitsãli!; crutsi cãt nã prunã sum tsãtsa ndreaptã, sumsoarã; s-bãnedz ca vãrã cãtsel orbu, tsãtsã n gurã
(expr: s-ashteptsã s-tsã si da mãcarea etimã); aflarã sh-nãsh aestã tsãtsã shi u sug
(expr: aflarã iu s-ducã tra s-arãdã pri cariva shi s-poatã s-amintã tsiva lishor, fãrã multu lucru); li va tsãtsã n gurã
(expr: li va etimi, fãrã s-facã tsiva ti eali)
§ tsãtsos (tsã-tsósŭ) adg tsãtsoasã (tsã-tsŭá-sã), tsãtsosh (tsã-tsóshĭ), tsãtsoasi/tsãtsoase (tsã-tsŭá-si) – tsi ari tsãtsi mãri
{ro: ţâţos}
{fr: mamelu, qui a de grosses mamelle}
{en: with large breasts}
ex: vaca tsi-aveam eara tsãtsoasã (cu tsãtsã mãri)
§ tsãtsuescu (tsã-tsu-ĭés-cu) vb IV tsãtsuii (tsã-tsu-íĭ), tsãtsueam (tsã-tsu-ĭámŭ), tsãtsuitã (tsã-tsu-í-tã), tsãtsuiri/tsãtsuire (tsã-tsu-í-ri) – ãlj dau a njiclui s-sugã lapti di la tsãtsã; alãptedz (cu tsãtsa)
{ro: alăpta cu ţâţa}
tufechi/tufeche
tufechi/tufeche (tu-fé-chi) sf tufechi (tu-féchĭ) – armã di foc di multi turlii (tsi omlu poati s-u poartã cu el), cari ari un pat (cundachi) di lemnu sh-un glup (sulinar) lungu prit cari treatsi curshumea cãndu omlu u-aminã (u tradzi, u-arucã) tra si s-apãrã di dushmanj i s-lji vatãmã; tufechi, dugrã, grã, martinã, sinauer, carofilã, carupilã, cifte, manliherã;
(expr:
1: tsãtsa di tufechi = partea di la tufechi iu s-bagã capsa;
2: u sãndzinedz tufechea = ahiursescu ghini;
3: u-aruc tufechea = mi isusescu; cã la isozmati s-aminã tufechili;
4: alas s-greascã tufechea = ti fac cu zorea, ti sãlnãescu cu tufechea s-lu fats un lucru;
5: lu-avinã parãlu cu tufechea = l-va parãlu multu, caftã s-adunã cu itsi trop cãt ma multsã paradz, easti multu scljinciu;
6: nu s-dutsi la avinari cu tufechea goalã = nu ti-acats di-un lucru cãndu nu ai tuti hãlãtsli tsi tsã lipsescu)
{ro: puşcă}
{fr: fusil}
{en: rifle}
ex: boatsea njicã sh-gura mari (angucitoari: tufechea); suflit nu-ari, suflit lja (angucitoari: tufechea); boatsi leanga nu-ari, sh-bumbuneadzã di strigari (angucitoari: tufechea); nã featã cãnd tushadzã, tut loclu bumbuneadzã (angucitoari: tufechea); muljarea, calu sh-tufechea nu si mprumutã; avea cãdzutã el tu tufechi; nu ti-agioacã cu tufechea; sh-lo tufechea nanumirea shi s-dusi avinatic; s-loarã avinãtorlji cu tufechili mplini dupã avinatic; cãdea tufechili ca grindinea; trag elj cu tufechili, ma nu u-agudirã; la tufechi, la-apãlj sh-la cutsuti trãdzea; sh-lo nã tufechi, nã turtã caldã shi nã ploscã cu yin; u sãndzinã tufechea
(expr: nchisi ghini); u-arcã tufechea
(expr: s-isusi); cara s-nu vrei ashi, a s-greascã tufechea
(expr: va ti sãlnãescu s-u fats cu tufechea, cu zorea)
§ tufichisescu (tu-fi-chi-sés-cu) vb IV tufichisii (tu-fi-chi-síĭ), tufichiseam (tu-fi-chi-seámŭ), tufichisitã (tu-fi-chi-sí-tã), tufichisi-ri/tufichisire (tu-fi-chi-sí-ri) – amin tufechea (tra s-agudescu tsiva i pri cariva); agudescu (pliguescu, vatãm) cu tufechea; fac vrondu cu aminarea di tufechi; curshumedz
{ro: trage cu puşca, împuşca}
{fr: tirer un coup de fusil; fusiller (blesser ou tuer) par des balles de fusil}
{en: shoot a rifle; shoot someone (wound or kill) with a rifle}
ex: lj-tufichisirã (lj-vãtãmarã cu tufechea) tuts cãts lj-aflarã cã ascundu armi
§ tufichisit (tu-fi-chi-sítŭ) adg tufichisitã (tu-fi-chi-sí-tã), tufichisits (tu-fi-chi-sítsĭ), tufichisiti/tufichisite (tu-fi-chi-sí-ti) – tsi easti agudit (pliguit, vãtãmat) cu tufechea; (tufechi) tsi easti aminatã; curshumat
cãpsalã
RO:rezultatul carbonizării; loc ars, acolo unde a fost pădure
EN:burned land, forest
FR:brûlure; lieu où il y a eu une forêt brûlée
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015