DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

cãmarã1

cãmarã1 (cã-má-rã) sf cãmãri (cã-mắrĭ) – harea (purtarea) tsi u-ari omlu cari s-mãreashti, cari va s-aspunã a dunjailjei cari easti el (cãt bun easti, tsi lucri ari, tsi poartã, etc.); fuduleatsã, fudulii, fudulichi, fudulãchi, pirifanji, mãreatsã, dãilãchi, dãilichi
{ro: mândrie, poză; ţinută; îngâmfare}
{fr: fierté, gloire; pose; rengorgement}
{en: pride, glory; pose, posture; strut}
ex: ari cãmarã (easti fudul) pri nãs; hii ca pãshe, cãmara (pirifanja) ali giunami; mi tsãneam pi cãmãri (pirifãnj, fudulets); cãmara s-nu lã tradzits (s-nu vã mãrits, fudulits cu eali); di cãmarã (pirifanji, fudulii), agãrshirã di sutsatã; cãmara (fudulichea) nu vã mãcã bana; tsã-nj-ti vrutã pi cãmãri (mãrets, pirifãnj); nu u-avea loclu di harauã, shi di cãmarã tsi-lj yinea

§ cãmãrusescu (cã-mã-ru-sés-cu) (mi) vb IV cãmãrusii (cã-mã-ru-síĭ), cãmãruseam (cã-mã-ru-seámŭ), cãmãrusitã (cã-mã-ru-sí-tã), cãmãrusiri/cãmãrusire (cã-mã-ru-sí-ri) – (mi) mãrescu cu hãrli a meali (icã hãrli-a altui, a unri soi tsi nj-easti aproapea di mini); aspun cu pirifanji hãrli tsi am (icã hãrli tsi ari cariva aproapea); cãrmãsescu, mãrescu, alavdu, fãlescu, pinjisescu, fudulescu, fãndãxescu, nshirbizescu
{ro: mândri; (se) etala cu mândrie sau îngâmfare}
{fr: être fier de quelqu’un ou de quelque chose; se pavaner, se donner des airs}
{en: be proud of somebody or something; strut}
ex: va si s-cãmãruseascã (si s-mãreascã) cu stranjili tsi poartã; gionili tsi-ahãt s-cãmãruseashti (s-alavdã); va si s-cãmãruseascã (s-mãreascã) cu dzinirli tsi lu-aleapsi; ca multu vã cãmãrusits (fãlits, fudulits); s-u veadã la bisearicã nãsã cu ahtãri nurãri, iu sã s-cãmãruseascã

§ cãmãrusit (cã-mã-ru-sítŭ) adg cãmãrusitã (cã-mã-ru-sí-tã), cãmãrusits (cã-mã-ru-sítsĭ), cãmãrusiti/cãmãrusite (cã-mã-ru-sí-ti) – tsi easti mãrit shi alãvdat; tsi s-aspuni cu multã pirifanji (cãmarã); cãrmãsit, alãvdat, mãrit, fãlit, pinjisit, fudulit, fãndãxit, nshirbizit
{ro: înmândrit, glorificat}
{fr: fier; pavané; rengorgé}
{en: made proud of something; strutted}
ex: oili mproasti ca nishti niveasti cãmãrusiti (alãvdati)

§ cãmãrusiri/cãmãrusire (cã-mã-ru-sí-ri) sf cãmãrusiri (cã-mã-ru-sírĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi s-cãmãruseashti; cãrmãsiri, alãvdari, mãriri, fãliri, pinjisiri, fuduliri, fãndãxiri, nshirbiziri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãmarã2

cãmarã2 (cã-má-rã) sf cãmari/cãmare (cã-má-ri) shi cãmãri (cã-mắrĭ) – udã (di-aradã i ca unã cubei) dit casa-a omlui (icã adratã nafoarã di casã), tu cari s-tsãn lucri (mãcari, leamni, etc.); cubei, cube;
(expr: di-a cãmara = agioc di ficiurits)
{ro: cămară; boltă}
{fr: chambre; voûte}
{en: room; vault}
ex: adrãm tu uborlu a shcoalãljei unã cãmarã di leamni; bãnam tu-unã casã cu cãmarã (cubei)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

anghinari/anghinare

anghinari/anghinare (an-ghi-ná-ri) sf anghinãri (an-ghi-nắrĭ) – plantã cu truplu suptsãri shi ndreptu, cu frãndzãli ca verdzã-albi pi partea di dinãpoi, cu mardzina dintsatã ca di prioni, cu lãludzli aroshi-viniti nviliti cu-unã ca soi di ljushpi cãrnoasi tsi s-mãcã; chinarã
{ro: anghinară}
{fr: artichaut}
{en: artichoke}

§ chinarã (chi-ná-rã) sf chinãri (chi-nắrĭ) – (unã cu anghinari)
ex: un ficior di pi cãmarã, cu cãmeasha di chinarã (anghinarã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cushuri

cushuri (cu-shĭu-rí) sm, sf cushuroanji/cushuroanje (cu-shĭu-rŭá-nji), cushuradz (su-shĭu-rádzĭ), cushuroanji/cushuroanje (cu-shĭu-rŭá-nji) – cusurin, oaspi, sots, etc.
{ro: văr, prieten}
{fr: cousin, camarade, compagnon}
{en: cousin, companion, friend}

§ cushari2 (cu-shĭa-rí) sm, sf cusharoanji/cusharoanje (cu-shĭa-rŭá-nji), cusharadz (su-shĭa-rádzĭ), cusharoanji/cusharoanje (cu-shĭa-rŭá-nji) – (unã cu cushuri)
ex: lja yin, cushari, sh-bea

§ cushiri (cu-shi-rí) sm, sf cushiroanji/cushiroanje (cu-shi-rŭá-nji), cushiradz (su-shi-rádzĭ), cushiroanji/cushiroanje (cu-shi-rŭá-nji) – (unã cu cushuri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

farã

farã (fá-rã) sf fari/fare (fá-ri) shi fãri (fắrĭ) – multimi di oaminj cari, multi ori, suntu di idyea soi (ratsã, dãmarã), zburãscu idyea limbã, au idyea pisti sh-cari s-aduchescu cã fac parti dit idyiul popul, cã au i cã nu au un stat di-a lor; popul, poplu, mileti, ghimtã, gintã, ginti, ginsã, yenos, ratsã, zintunji, lao
{ro: neam, trib}
{fr: race, tribu, engeance}
{en: race, tribe}
ex: him di-unã farã (di idyea soi, mileti); easti di mari farã; lj-vinjirã tutã fara (soea) dit hoarã; n-aflãm farã (soi) doilji; trã fara a lui, aoaltari muri; tutã fara-atsea di celnits; de, bre, de! tsi farã-aleaptã!; fara a Hristolui; furã a fãrlor cãmarã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã