|
|
cadãr
cadãr (ca-dắrŭ) adg cadãrã (ca-dắ-rã), cadãri (ca-dắrĭ), cadãri/ca-dãre (ca-dắ-ri) – tsi easti vãrtos; tsi ari puteari (dinami); cãdãr, cadãri, catãrã, vãrtos, putut, ndrumin, silnãos, silnãvos, sãluios
{ro: puternic}
{fr: fort, puissant}
{en: strong}
ex: nu earam cadãr (vãrtos)?; alantã-i ma cadãrã (ma sãnãtoasã, vãrtoasã); sãnãtoasã (tsi-i cu sãnãtati), cadãrã (sãnãtoasã, vãrtoasã) muljari, analtã
§ cãdãr (cã-dắrŭ) adg cãdãrã (cã-dắ-rã), cãdãri (cã-dắrĭ), cãdãri/cãdãre (cã-dắ-ri) – (unã cu cadãr)
§ catãrã (ca-tắ-rã) adg invar – (unã cu cadãr)
ex: vã fatsits catãrã (vãrtos)
§ cadã-ri/cadãre (ca-dắ-ri) adg invar – (unã cu cadãr)
cadãri/cadãre
cadãri/cadãre (ca-dắ-ri) adg – vedz tu cadãr
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cadãrbabagean
babagean (ba-ba-gĭánŭ) adg babageanã (ba-ba-gĭá-nã), babageanj (ba-ba-gĭánjĭ), babageani/babageane (ba-ba-gĭá-ni) – tsi easti mari sh-gioni; babashcu, babashcan, gioni, giunar, giunac, inimos, inimarcu, putut, vãrtos, curagios, cuduman, zot, dãldãsit
{ro: brav, viteaz, curajos}
{fr: vaillant, courageux}
{en: brave, courageous}
ex: cã-i ma babagean (curagios, gioni)
§ babashcu (ba-básh-cu) adg babashcã (ba-básh-cã), babashtsã (ba-básh-tsã), babashti/ba-bashte (ba-básh-ti) – tsi ari puteari (dinami) sh-poati s-lu facã un lucru; tsi poati s-dãnãseascã multi; babashcan, putut, vãrtos, sãnãtos, cadãr, cãdãr, cãdãri, catãrã, ndrumin, sãlnios, sãluios, silnãos, silnivos, babagean, gioni, palicar, etc.
{ro: puternic, tare, viteaz}
{fr: fort, puissant, vaillant}
{en: strong, vigorous, brave, valiant}
§ babashcan (ba-básh-canŭ) adg babashcanã (ba-básh-ca-nã), babashcanj (ba-básh-canjĭ), babashcani/babashcane (ba-básh-ca-ni) – (unã cu babashcu)
ciupernic
ciupernic (cĭu-pér-nicŭ) adg ciupernicã (cĭu-pér-ni-cã), ciupernits (cĭu-pér-nitsĭ), ciupernitsi/ciupernitse (cĭu-pér-ni-tsi) – (om) vãrtos, curagios sh-cutidzãtor, tsi nu s-aspari di-alumtã; tsi easti cu dinami, cu puteari sh-poati s-facã lucri greali; gioni, babagean, babashcu, putut, vãrtos, sãnãtos, cadãr, inimarcu, palicar, zot, cuduman, etc.
{ro: voinic, puternic}
{fr: vaillant, fort}
{en: valiant, strong}
culeash
culeash (cu-leáshĭŭ) sn culeashuri (cu-leá-shĭúrĭ) – fãrinã di misur heartã ndisat, cari s-mãcã di-aradã cu furculitsa, icã, tãljatã filii dupã tsi-arãtseashti, s-mãcã tu loc di filii di pãni; bãrgãdan adrat cu umtu i unturã; fãrinã di misur i di grãn heartã tu apã sh-alãsatã ca unã dzamã groasã i mãcari suptsãri; culesh, culeaci, mumulic, mumulig, mãmulig, cãcimac, cãciumac, bãrcãdan, bãrgãdan, bãcãrdan, mãlcãdarã, mãclãdarã, tarapash;
(expr:
1: (u) li adrash culeash (lucrili) = (i) adrash un lucru glãrescu, lucru tsi nu s-uidiseashti dip, (u) li-adrash dhalã (bozã, ghesã); (ii) bãgash lucrili fãrã nitsiunã aradã, mintiti, ca naljurea, alandala, cioarã-boarã, ciora-bora;
2: limbã di culeash = limbã tsi bãbãleashti zboarãli; un tsi zburashti peltec;
3: easti culeash = (i) easti om moali, mulash-cu; (ii) numã datã di-armãnjlji dit Rumãnii a rumãnjlor cã mãcã multu cãcimac;
4: cari s-upãreashti tu culeash suflã sh-tu mãrcat = cari u pãtsã aclo iu eara ananghi s-afireascã, s-afireashti tora sh-aclo iu nu easti ananghi)
{ro: terci; sos}
{fr: bouillie; de la farine de maïs (ou blé) bouillie dans l’eau formant une sorte de sauce bonne à assaisonner certains mets}
{en: corn (or wheat) flour boiled in water; sauce}
ex: adrãm culeash di fãrinã; earna easti adetea s-facã culeash (bãrgãdan cu umtu i unturã) dimneatsa
§ culeaci (cu-leácĭŭ) sn culeaciuri (cu-leá-cĭúrĭ) – (unã cu culeash)
ex: li-amisticã tuti, li featsi culeaci
(expr: alandala, cioarã-boarã)
§ culesh (cu-léshĭŭ) sn culeshuri (cu-lé-shĭúrĭ) – (unã cu culeash)
ex: hearsi culeshlu
ndrumin
ndrumin (ndrú-minŭ) adg ndruminã (ndrú-mi-nã), ndruminj (ndrú-minjĭ) adg ndrumini/ndrumine (ndrú-mi-ni) – tsi easti vãrtos; tsi ari puteari (dinami); cãdãr, cadãri, catãrã, sãnãtos, vãrtos, putut, gioni, silnãos, silnãvos, sãluios
{ro: puternic}
{fr: vaillant, fort}
{en: strong}
ex: ndrumin (sãnãtos, gioni) cu cãciula albã
pot
pot (pótŭ) vb II putui (pu-túĭ), puteam (pu-teámŭ), pututã (pu-tú-tã), puteari/puteare (pu-teá-ri) – escu izoti (hiu acshu, am vãrtushamea, etc.) s-lu fac un lucru; am tut tsi-nj lipseashti tra s-lu fac un lucru; hiu acshu (icano, izoti, etc.); am puteari; nj-poati bratslu (ciciorlu); ampot, mpot, etc.
(expr:
1: s-poati = easti cu puteari (posibil);
2: nu pot = nu hiu sãnãtos, hiu lãndzit, niputut;
3: lj-u pot a…= lu-azvingu (tu-alumtã) pri…, amintu (cãndu mi-alumtu i mi-astrec) cu…;
4: acats-lu ma s-pots = alagã-ahãntu-agonja cã nu pots s-lu-acats;
5: nj-poati chealea = hiu acshu, am putearea, pot s-dãnãsescu, pot s-trag, etc.;
6: nj-poati caplu, mintea = pot s-aduchescu)
{ro: putea, (nu) fi sănătos, învinge}
{fr: pouvoir; (ne pas) être sain, vaincre}
{en: be able, can, may; (not) be healthy, win (fight, contest)}
ex: nu cum vrei, ma cum pots; nu putearit ma multu s-mi pindzets; nu poati si s-tsãnã di-apurii; moartea nu poati s-li dizleagã; cã nu putea (nu-avea putearea s-aravdã) di dor; putea s-mi-aibã sh-vãtãmatã; putu s-facã; pot (escu acshu) s-fac luguria aestã; nu pot tsiva (nu-am putearea s-fac tsiva dip, nu hiu acshu s-fac tsiva); canda sh-io nu va s-pot s-u fac; c-aestã nu poati s-hibã sh-altã; pot tora
(expr: hiu ghini, sãnãtos, tora), aeri nu puteam
(expr: earam lãndzit); mumã-mea nu poati
(expr: easti lãndzitã); s-nu-lj puteari calu
(expr: s-fure lãndzit calu, ma s-hibã di easti lãndzit calu), nu mãcã; nu poati a gumarlui, poati a sãmarlui (zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel cari, atumtsea cãndu nu poati s-da pri-atsel tsi lipseashti, da pri un altu tsi nu-ari vãrnã stepsu); lj-u pot mini a oastiljei
(expr: u-azvingu mini oastea); nj-u putu
(expr: mi-azvimsi), nu lj-u putui (nu lu-azvimshu); a tutljei io lj-u putui
(expr: u-azvimshu); lj-u putu a sharpilui
(expr: lu-azvimsi sharpili) dushman; amirãlu lj-u putu a dushmanlui
(expr: lu-azvimsi dushmanlu); da arãulu s-lj-u poatã
(expr: s-lu-azvingã); uryia lj-u putu
(expr: lu-azvimsi); s-ts-u poatã
(expr: s-ti-azvingã) pãshelu atsel?; va s-alumtã cu-a meu shi va lj-u poatã
(expr: va lu-azvingã); cari s-aspãrearã cãprili nãoarã, di fac naparti, acatsã-li ma s-pots
pravatos
pravatos (pra-va-tósŭ) adv – zbor cari-agiutã tu zburãri cãndu un va s-aspunã cã un lucru s-aflã tu-unã scarã multu ma-analtã di-atsea tu cari s-aflã lucrili di-aradã; privatos, prãvatos, provatos, cu puteari, cu dinami, multu, vãrtos, sãnãtos, cadãr, etc.
{ro: tare, viguros}
{fr: fort, vigoureusement}
{en: strong, vigorously}
ex: bãgã s-aurlã pravatos (cu-unã boatsi sãnãtoasã, vãrtoasã), cã s-trundui tutã pãlatea di boatsea-a ljei; cari aurlã pravatos (multu, vãrtos), gura a lui va-l doarã; aurlã nãoarã pravatos pãnã la Dumnidzã; ãl ligã pravatos (vãrtos, sãnãtos) di un cutsur shi arcã prisuprã tãmbarea; ãlj ligã di cãti nã sulã catiun, ama pravatos; pindzi nãoarã pravatos cu lupata di mardzini
§ prãvatos (prã-va-tósŭ) adv – (unã cu pravatos)
ex: grea prãvatos (cu boatsi sculatã, analtã, sãnãtoasã)
§ provatos (pro-va-tósŭ) adv – (unã cu pravatos)
ex: li-asunã lirili provatos (sãnãtos, cu vrondu)
§ privatos (pri-va-tósŭ) adv – (unã cu pravatos)
preshcav
preshcav (présh-cavŭ) adg preshcavã (présh-ca-vã), preshcayi (présh-cayĭ), preshcavi/preshcave (présh-ca-vi) – cari fatsi lucrili cu multã fortsã; vãrtos, sãluios, silnãos, sãlnios, silnãvos, ndrumin, cadãr, cãdãr, putut
{ro: violent}
{fr: violent, déconcerté}
{en: violent, disconcerted}
ex: eara preshcav shi arãchit; hiljlu easti preshcav (sãluios) shi datu-n cap; ahtari preshcavã, ahtari zãpãlitã escu
sãnãtati/sãnãtate
sãnãtati/sãnãtate (sã-nã-tá-ti) sf sãnãtãts (sã-nã-tắtsĭ) – harea tsi u-ari omlu cari nu easti lãndzit (tuti urganili, mãdularli, hãlãtsli a truplui di om lucreadzã cum lipseashti);
(expr:
1: nj-ljau sãnãtati di la cariva; lj-alas sãnãtati a unui = mi dispartu di cariva cãndu fug diparti; lj-or ca, trãninti, cãt va him diparti un di-alantu, s-nu lãndzidzascã, s-nu lu-alasã sãnãtatea;
2: sãnãtati bunã! = zbor cu cari-lj dzãts a unui tra s-fugã, cã nu mata ari cãtse s-armãnã aclo, etc.; fudz! du-ti cu Dumnidzã;
3: crep di sãnãtati = (i) am sãnãtatea multu bunã; hiu multu sãnãtos; (ii) sh-atuntsea cãndu tuti-nj njergu-ambar, nu escu ninga ifhãrãstisit;
4: ãntreabã lãndzitlu: “vrei sãnãtati?” = zbor tsi s-dzãtsi a atsilui tsi aspuni unã mari mirachi (ananghi) tri un lucru, nu shtii cum s-facã tra s-lu aibã, sh-tini lu ntreghi ma s-va s-lu-agiuts; vrei cal ordzu?)
{ro: sănătate}
{fr: santé}
{en: health}
ex: nu-nj dzãts, cum suntu pãrintsãlj a tãi cu sãnãtatea?; ai sãnãtati, tsi-ananghi ai?; lãn-goarea-a lui, sãnãtatea-a noastrã; sãnãtati au shi ghiftsãlj, ma imnã cu pãntica goalã; sãnãtati a noauã shi heavrã a uvreilor!; sãnãtatea nu s-acumpãrã cu grosh; ma bunã di sãnãtati, tsiva nu-i; ma bunã di sãnãtati: sãnãtati (bunã); shedz cu sãnãtati
(expr: urari di dispãrtsãri: armãnj sãnãtos); ãsh lo sãnãtati
(expr: fudzi, s-dispãrtsã), di la featã, di la mumã shi tuts cãts inshirã s-lu pitreacã; s-armãnã sh-trã noi, va u ljai, cari nu, sãnãtati bunã!
(expr: du-ti cu Dumnidzã!); l-alãsã sãnãtati sh-lã urã cãti buni suntu pri loc; du-ti cu sãnãtati, lj-urã sh-aistu; fudzi fãrã sã-sh lja sãnãtati di la featã (fãrã si s-adunã cu feata nãinti di dispãrtsãri); sh-lo sãnãtati di la
(expr: s-dispãrtsã di) muljari-sa; sãnãtati!
(expr: urari di dispãrtsãri: s-armãnj sãnãtos), munte frate!; tindi mãna sh-acatsã un pulj shi sãnãtati bunã
(expr: fudzi, li cãleashti, u-anganã cãtsaua); ts-u dau feata, cara nu, sãnãtati bunã
(expr: fudz! du-ti cu Dumnidzã)
§ sãnãtos (sã-nã-tósŭ) adg sãnãtoasã (sã-nã-tŭá-sã), sãnãtosh (sã-nã-tóshĭ), sãnãtoa-si/sãnãtoase (sã-nã-tŭá-si) – tsi easti mplin di sãnãtati; tsi nu tradzi di vãrã lãngoari; sãn, san;
(expr:
sãrcas
sãrcas (sãr-cásŭ) adg sãrcasã (sãr-cá-sã), sãrcash (sãr-cáshĭ), sãr-casi/sãrcase (sãr-cá-si) – tsi dãnãseashti sh-u-aravdã ghini arcoarea; sãrchiros
{ro: rezistent la frig}
{fr: qui résiste au froid}
{en: resistent to cold}
§ sãrchiros (sãr-chi-rósŭ) adg sãrchiroasã (sãr-chi-rŭá-sã), sãrchirosh (sãr-chi-róshĭ), sãrchiroasi/sãr-chiroase (sãr-chi-rŭá-si) – tsi easti vãrtos, cu puteari sh-dãnãseashti ghini; tsi easti cu dinami; putut, vãrtos, sãnãtos, silnãos, cadãr, ndrumin, etc.
{ro: vârtos, tare, robust}
{fr: fort, puissant}
{en: strong, robust}
ex: easti om sãrchiros (vãrtos, tsi dãnãseashti ghini)
§ sãrcusescu (sãr-cu-sés-cu) vb IV sãrcusii (sãr-cu-síĭ), sãrcuseam (sãr-cu-seámŭ), sãrcusitã (sãr-cu-sí-tã), sãrcusiri/sãrcusire (sãr-cu-sí-ri) – acats puteari sh-pot s-dãnãsescu ma ghini; bag carni pri mini; mi ngrash
{ro: îngrăşa}
{fr: prendre chair}
{en: put on weight}
§ sãrcusit (sãr-cu-sítŭ) adg sãrcusitã (sãr-cu-sí-tã), sãrcusits (sãr-cu-sítsĭ), sãrcusiti/sãr-cusite (sãr-cu-sí-ti) – tsi ari bãgatã carni pri el; ngrãshat
{ro: îngră-şat}
{fr: qui a pris chair}
{en: who has put on weight}
§ sãrcusi-ri/sãrcusire (sãr-cu-sí-ri) sf sãrcusiri (sãr-cu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sãrcuseashti
{ro: acţiunea de a (se) îngrăşa}
{fr: action de prendre chair}
{en: action of putting on weight}