DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

cãtigurii/cãtigurie

cãtigurii/cãtigurie (cã-ti-gu-rí-i) sf cãtigurii (cã-ti-gu-ríĭ) – zboarãli greali tsi li-aruc a unui cãndu lu ncaci (lu-aurlu) tr-atseali tsi ari faptã; zboarãli slabi tsi li dzãc (li ngrãpsescu) trã un cari, dupã mintea-a mea, nu-ari faptã un lucru cum lipsea fãtseari; minciunã dzãsã maxus ca sã-lj s-aspargã numa-lj bunã a unui om tinjisit; zburãrea di-arãu tsi u fac trã cariva; cãtigurilji, ncãceari, vãryiri, efterii, muhtani, cacuzburãri, pãrãturã
{ro: reproş, acuzaţie, critică, calomnie}
{fr: reproche, accusation, blâme, critique}
{en: blame, accusation, critique}
ex: atumtsea aduchi cã ficiorlu nu-avea faptã cãtiguria tsi-lj fãtsea muljari-sa; afirea-mi, Doamne, di cãtigurii ghifteascã shi di uspitsãlji turtseascã

§ cãtigurilji/cãtigurilje (cã-ti-gu-rí-lji) sf cãtigurilj (cã-ti-gu-ríljĭ) – (unã cu cãtigurii)

§ cãtigursescu (cã-ti-gur-sés-cu) (mi) vb IV cãtigursii (cã-ti-gur-síĭ), cãtigurseam (cã-ti-gur-seámŭ), cãti-gursitã (cã-ti-gur-sí-tã), cãtigursiri/cãtigursire (cã-ti-gur-sí-ri) – lj-fac unã cãtigurii; lj-dzãc a unui cã el easti cu stepsu tu-atseali tsi ari faptã; cã nu hiu sinfuni trã un lucru tsi featsi, mi ncaci cu cariva shi, cu-unã boatsi apreasã lj-aruc zboarã greali, l-vãryescu; l-bag dinãpoi pri cariva tr-atseali tsi featsi; l-zburãscu pri cariva di-arãu; dzãc zboarã (di-aradã minciunoasi) a unui om tinjisit, maxus ca sã-lj s-aspargã numa-lj bunã; ncaci, lu-aurlu, cacuzburãscu, sãhunescu
{ro: reproşa, acuza, critica, defăima}
{fr: reprocher, accuser, blâmer, critiquer, calomnier}
{en: reproach, accuse, blame, criticize, slander}
ex: nãinti di mãrtari, sh-cãtigursi (lu zburã di-arãu) bãrbatlu; featili suntu buni, nu li cãtigursescu; tsi ma cãtigurseshti featili-a noastri? (li zburãshti di-arãu; lã dzãts cã eali au stepsu sh-nu featsirã ghini?); featili suntu buni, nu li cãtigursescu; cati dzuã ãl cãtigursea la bãrbat-su

§ cãtigursit (cã-ti-gur-sítŭ) adg cãtigursitã (cã-ti-gur-sí-tã), cãtigursits (cã-ti-gur-sítsĭ), cãtigursiti/cãtigursite (cã-ti-gur-sí-ti) – tsi easti ncãceat sh-aurlat ti-atseali tsi ari faptã; tsi-lj s-ari dzãsã cã ari faptã un lucru (tsi nu para-i bun) sh-cã stepsul easti a lui; tsi easti zburãt arãu; ncãceat, aurlat, cacuzburãt, sãhunit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sãhunj

sãhunj (sã-húnjĭ) sf pl – zboarã greali (uruti, minciunoasi) tsi li dzãtsi omlu cãndu sã ncaci cu cariva; zboarã dzãsi maxus ca si-lj s-aspargã numa bunã a unui om tinjisit; zboarã arali; muhtani, efterii
{ro: vorbe rele, calomnii}
{fr: vilaines paroles, calomnies}
{en: bad, nasty words, slander}
ex: nj-mãcai di la tata ahãti sãhunj (zboarã greali) tri nãs; avdi mash sãhunj (zboarã greali, muhtãnj) di la dushmanj

§ sãhunescu (sã-hu-nés-cu) vb IV sãhunii (sã-hu-níĭ), sãhuneam (sã-hu-neámŭ), sãhunitã (sã-hu-ní-tã), sãhuni-ri/sãhunire (sã-hu-ní-ri) – l-zburãscu pri cariva di-arãu; lj-aruc zboarã greali cãndu mi ncaci cu cariva; dzãc zboarã (di-aradã minciunoasi) maxus ca sã-lj s-aspargã numa bunã a unui om tinjisit; cacuzburãscu, cãtigursescu
{ro: ponegri}
{fr: décrier, diffamer}
{en: decry, discredit, slander}

§ sãhunit (sã-hu-nítŭ) adg sãhunitã (sã-hu-ní-tã), sãhunits (sã-hu-nítsĭ), sãhuni-ti/sãhunite (sã-hu-ní-ti) – tsi easti zburãt di-arãu; tsi-lj s-ari arcatã zboarã greali tu-unã ncãceari; trã cari s-au dzãsã zboarã tra sã-lj s-aspargã numa; cacuzburãt, cãtigursit
{ro: ponegrit}
{fr: décrié, diffamé}
{en: decried, discredited, slandered}

§ sãhuni-ri/sãhunire (sã-hu-ní-ri) sf sãhuniri (sã-hu-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sãhuneashti; cacuzburãri, cãtigursiri
{ro: acţiunea de a ponegri; ponegrire}
{fr: action de décrier, de diffamer}
{en: action of decrying, of discrediting, of slandering}
ex: sãhunirea (alumta cu zboarã greali) nu easti bunã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

zbor1

zbor1 (zborŭ) sn zboarã (zbŭá-rã) shi zboari/zboare (zbŭá-ri) – boatsea tsi u scoati omlu din gurã cãndu zburashti (icã aspu-nearea-a ljei tu scriari) sh-cari ari unã noimã trã lumea tsi u avdi (u veadi scriarea); cuvendã, grai, grair, greai, grei, grii;
(expr:
1: zboarã cu mãduã = zboarã mintimeni, cu noimã;
2: nu grescu zbor = tac, nu zburãscu;
3: bag zbor; tsãn zbor = zburãscu (dinintea-a oaminjlor) la unã adunari;
4: bag zbor (bun, arãu) trã cariva = lj-dzãc (lji zburãscu) a unui trã cariva (s-lji facã tsiva, bun i arãu, s-lu arugheadzã, etc.);
5: easi zborlu = s-avdi prit lumi;
4: dau zbor = tãxescu, zburãscu;
6: nu nj-es dit zbor; nj-tsãn zborlu (dat); nu-nj calcu zborlu = va fac atseali tsi-am tãxitã, tsi ts-am dzãsã;
7: nu shed pi zbor, nu-nj tsãn zborlu, nj-calcu zborlu = nu fac atsea tsi-am dzãsã, tsi-am tãxitã;
8: nu es dit zborlu-a tãu = va ti-ascultu, va s-fac ashi cum ãnj dzãts;
9: pi-iu lj-easi zborlu, lj-easi sh-suflitlu = nu sh-calcã zborlu;
10: nj-cadi zborlu mpadi = geaba ded zbor, cã nu hiu ascultat, nu-nj si fac atseali tsi caftu, tsi voi;
11: zborlu imnã, urdinã = grailu treatsi, s-arãspãndeashti, di la om la om;
12: fac zbor, hiu pi-un zbor (cu cariva) = apufãsescu, mi aduchescu, hiu sinfuni (cu cariva);
13: pitrec zbor = dzãc tsiva a unui om cu boatsea (i ngrãpsescu tsiva tu-unã carti tsi lj-u dau) shi-l pitrec si s-ducã s-lji spunã idyiul lucru a unui altu om (i s-lji da cartea ngrãpsitã);
14: lj-alas zbor = ãlj dzãc, ãlj dimãndu;
15: (alasã) zbor di moarti = dimãndarea tsi u fatsi (i vrearea tsi u-aspuni) omlu tu oara tsi easti s-moarã;
16: nigrit zborlu; niscos zborlu (din gurã) = cum easi grailu din gurã; cum bitiseashti zburãrea; unãshunã;
17: nu ncapi zbor, nu va zbor = sigura, fãrã di-altã;
18: zborlu dauã nu-nj si fatsi = atseali tsi dzãc suntu totna ascultati fãrã nitsiunã cãtigursiri di la vãr;
19: di zbor-zbor, agiundzi la fuljor = cu un zbor sh-cu altu s-agiundzi la nciupari, la ncãceari, la-acãtsari di per)
{ro: vorbă, cuvânt}
{fr: mot, parole, visite, réunion, discours, promesse, accord, rumeur}
{en: word, visit, reunion, speech, promise, accord, rumor}
ex: zborlu atsel urutlu ca cãmbana s-avdi; zboari multi, ftohi mari; zborlu arãu, ne cu cal, ne cu zãgar lu-acats; zborlu arãu, i ca gugoshlu; zborlu dultsi, mult adutsi; zborlu dultsi, oaspitslji adavgã; omlu cu minti, s-bati cu zborlu; zboarã cu mãduã
(expr: mintimeni); di zbor, zbor, easi cãvgãlu; dupã zbor (cum zburashti), dupã purtari; zborlu adutsi zbor; bãgã zbor
(expr: zburã dinintea-a oaminjlor) la bisearicã; s-hibã doilji pi un zbor

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn