DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

aspargu

aspargu (as-pár-gu) (mi) vb III shi II asparshu (as-pár-shĭu), as-pãrdzeam (as-pãr-dzeámŭ), aspartã (as-pár-tã), aspardziri/as-pardzire (as-pár-dzi-ri) shi aspãrdzeari/aspãrdzeare (as-pãr-dzeá-ri) –
1: l-fac un lucru (stamnã, shishi, pheat, etc.) si s-adarã cumãts, si s-facã tsivali; l-fac un lucru s-creapã, s-plãscãneascã, si zdãngãneascã; lu stric, lu tãlãescu un lucru (sãhati, amaxi, etc.) di nu mata neadzi ghini (i nu neadzi dip);
2: bitisescu unã adunari (numtã, cor, bisearicã, etc.) sh-fac lumea s-fugã (si s-arãspãndeascã, s-arãeascã, si sã scrupseascã, etc.);
3: dau paradz tra s-acumpãr lucri; fac exudi cu pãradzlji tsi lj-am (xudipsescu, hãrgiuescu, etc.);
4: l-fac un lucru (casã, hoarã, grãdinã, etc.) tra s-nu mata armãnã mari lucru di el (surpu, azvãrnuescu, bãstisescu, prãpãdescu, cãtãstrãpsescu, afãnisescu);
5: u fac unã hiintsã (yeatsã, pravdã, om, etc.) s-moarã; vatãm, talj, spãstrescu, surpu mpadi, lj-mãc caplu, lj-aprindu tseara, etc.;
6: alãxescu paradz cu tinjii mari (liri) trã paradz cu tinjii ma njicã (piastri, aslanj, etc.);
7: alas un lucru tsi easti bun trã mãcari (lapti, carni, ghelã, etc.) si s-facã nibun (si s-astalj, s-aludzascã, etc.);
8: alãxescu purtarea-a unui om sh-lu fac (di bun tsi eara) s-ducã unã banã arushinoasã (di purnilji, etc.);
9: nj-cher mintea, glãrescu;
10: mi-alãxescu la fatsã (di lãngoari, nidurnjiri, etc.), ãnj cher hroma, fac sufri, aushescu, vishtidzãscu, mãrãnghisescu, etc.
{ro: sparge, strica, termina, dispersa, cheltui, distruge, omorî, schimba, corupe, înnebuni, ofili}
{fr: casser, briser, disperser, achever, dépenser, détruire, tuer, échanger, corrompre, se toquer, se faner}
{en: break, finish, end, disperse, spend, distroy, kill, exchange, corrupt, lose one’s mind, fade, wither}
ex: asparshu (surpai) casa; s-asparsi Muscopulea; asparshu brava ca s-pot s-dishcljid sinduchea; nj-asparsish oara (nj-u featsish sãhatea s-astãmãtseascã shi nu mata nj-aspuni oara cum lipseashti); lj-u-asparshu (lj-u alãxii chefea shi-l feci s-lji parã arãu); s-asparsi numta (bitisi ziafetea sh-lumea fudzi cãtrã casili-a lor); corlu s-asparsi (gioclu bitisi sh-giucãtorlji s-arãspãndirã); carnea s-asparsi (s-aludzã); pãradzlji lj-aspãrdzea (fãtsea exudi, acumpãra lucri) curundu; asparsirã (afãnisirã, azvãrnuirã) tsintsi, shasi hori; s-aspargã (s-u surpã, s-u cãtãstrãpseascã) Gramostea; pri Dina sh-pri tatãl a featãljei lj-asparshu (ãlj vãtãmai); s-nidzem tu muntsã shi s-lji aspãrdzem (sã-lj vãtãmãm, s-lji spãstrim, s-lji tãljem); aspardzi-nj unã lirã (alãxea-nj lira shi dã-nj, trã cãt fatsi lira, paradz ma minuts, cu tinjii ma njicã); asparshu nã migidii albã cã nu-aveam minuts; asparsi (li-alãxi, li featsi pradz) shi fluriili di la veri; asãndzã ficiorlji s-aspargu (sh-alãxescu purtarea shi n-arushineadzã) lishor; s-asparsi di minti (glãri, sh-chiru mintea); cara-lj murirã ficiorlji, s-asparsi niheamã la minti; cãt s-asparsi (s-alãxi, mãrãnghisi) la fatsã!; furã unãoarã cu mari aveari, tora s-asparsirã; li-asparsim doili (chicusim, nã ncãcem); nu puteam s-lj-u-aspargu (chefea) al Tanasi; nu putui cama s-aravdu shi lj-u-asparshu (asparshu chefea)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bãstisescu

bãstisescu (bãs-ti-sés-cu) vb IV bãstisii (bãs-ti-síĭ), bãstiseam (bãs-ti-seámŭ), bãstisitã (bãs-ti-sí-tã), bãstisiri/bãstisire (bãs-ti-sí-ri) – li-aspargu (locuri avuti cu biricheti multã shi mplini di lumi) sh-li fac s-hibã ca pundiili; pundescu, punduxescu, pundixescu, pustixescu, pustuxescu, pustuescu, irmuxescu, rimuxescu, ermuxescu, shcrituescu, afãnsescu
{ro: pustii, devasta, distruge}
{fr: rendre désert, dévaster, détruire}
{en: devastate, destroy}
ex: horili-a noastri nã li bãstisirã (asparsirã, irmuxirã); lj-bãstisescu (lj-afãnsescu) avearea; lj-avea bãstisitã (aspartã) casa; bãstisescu (aspargu) poarta shi intru n casã; dushmanjlji bãstisirã (irmuxirã) hoara

§ bãstisit (bãs-ti-sítŭ) adg bãstisitã (bãs-ti-sí-tã), bãstisits (bãs-ti-sítsĭ), bãstisiti/bãstisite (bãs-ti-sí-ti) – tsi s-ari aspartã (icã fu aspartu) shi s-featsi irnjii; pundit, punduxit, pundixit, pustixit, pustuxit, pustuit, irmuxit, rimuxit, ermuxit, shcrituit, afãnsit
{ro: pustiit, devastat}
{fr: rendu désert, dévasté, détruit}
{en: devastated, destroyed}

§ bãstisiri/bãstisire (bãs-ti-sí-ri) sf bãstisiri (bãs-ti-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva bãstiseashti un loc; pundiri, punduxiri, pundixiri, pustixiri, pustuxiri, pustuiri, irmuxiri, rimuxiri, ermuxiri, shcrituiri, afãnsiri
{ro: acţiunea de a pustii, de a devasta; de a distruge}
{fr: action de rendre désert, de dévaster, de détruire; dévastation}
{en: action of laying waste, of devastating, of destroying; distruction}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ermu

ermu (ér-mu) adg ermã (ér-mã), ernji (ér-nji), ermi/erme (ér-mi) – tsi ari tuti hãrili a unei pundii (pustilii, irnjii, etc.); cu locuri goali iu nu creashti mari lucru; erim, pondu, pustu, irnjit, axolit, singur, shuncru, cob, manoleac, munolcu; (fig: ermu = (i) tsi bãneadzã singur sh-diparti di lumi; aschitiu, schitiu; (ii) tsi nu-avu tihi shi ari traptã multi tu banã; mãrat, corbu, shcret, scurpisit, uryisit, etc.)
{ro: pustiu; pustnic, sihastru; dezolat, nenorocit}
{fr: désert, inhabité; anachorète, ermite, solitaire; désolé, infortuné}
{en: solitary, desert}
ex: loc ermu (pondu, irnjiu); u-alãsã tu pãdurea fricoasã sh-ermã; earã muntsãlj va s-armãnã ernji (singuri, pondzã); apãrghisit tu un cãmpu ermu, iu nu s-videa cipit di om; om ermu (singur, manoleac); bãneadzã singuri ca ernjilj (aschitiilji); armasi muma singurã, ca ermã (ca un aschitiu) ncljisã n casã; ermã (singurã) s-u ved; si-lj da sh-a ljei un ficior i nã featã, s-nu hibã ca ermili sh-ca corbili tu lumi; cavai di ernjilj (mãratslji, tsi bãneadzã singuri) picurari; plãndzi, ermã (corbã, scurpisitã), plãndzi; lu-agudi erma (blãstimata) di eapã; nu-avea ermu biutura; mor singuri sh-ernji (axolits), tu ermi (pondi) locuri, di un ascumtu di ermu (pustu) dor

§ erim (é-rim) adg erimã (é-ri-mã), erinj (é-rinjĭ), erimi/erime (é-ri-mi) – (unã cu ermu)
ex: tu-aestu erim (pondu) di loc

§ irnjii/irnjie (ir-njí-i) sf irnjii (ir-njíi) – locuri goali (multi ori acupiriti mash cu-arinã) pri cari nu creashti tsiva (icã aproapea tsiva) di itia cã da putsãnã ploai; cãmpuri goali iu nu bãneadzã multã dunjai; urnjii, irnjiu, pustilii, pustiliu, erimii, pundii, chiritã; singureatsã, singurami, singuritati;
(expr: mutrea-ts di irnjii = mutrea-ts di lucrul a tãu shi nu ti-ameasticã tu lucrili-a altor, lucri cu cari nu-ai s-fats tsiva; mutrea-ts urfanja)
{ro: pustiu, stepă; singurătate}
{fr: désert, lande, steppe; solitude}
{en: desert, steppe; solitude}
ex: s-dusi s-bãneadzã tu irnjii (pustilii, singureatsã) shi s-facã schitiu; cum treatsi vimtul tu irnjii (pustilii); irnjiili s-fricueshti; ishirã tu irnjii, tu mesea di pãduri; trapsirã dit irnjia-atsea di pãduri; ishirã tu irnjii, iu nitsi puljlju nu bãtea; nãs armasi pali singur tu irnjii, di nu shtea cãtrã iu s-facã

§ irnjiu1 (ir-njíŭ) sn irnjii (ir-njíi) – (unã cu irnjii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pundii/pundie

pundii/pundie (pun-dí-i) sf pundii (pun-díĭ) – locuri goali iu nu creashti aproapea tsiva (icã dip tsiva, multi ori acupiriti mash cu-arinã) di itia cã nu da ploai; singuramea tu cari s-aflã atsel tsi caftã s-bãneadzã singur, diparti sh-ahoryea di-alantã lumi; irnjii, urnjii, irnjiu, erimii, pustilii, pustiliu, chiritã; singureatsã, singurami, singuritati;
(expr: du-ti tu pundii! =du-ti la drats!)
{ro: pustiu}
{fr: désert}
{en: desert}
ex: tu pundii (irnjii, singureatsã) s-ti ved; va s-mi duc tru pundii (irnjii); s-ducã tu pundii
(expr: s-ducã la drats), s-nu-l ved tru oclji; aclo i mash noapti sh-pundii (pustilii); pitrundi noaptea tu pundii; ngrupat ca tru pundii

§ pondu (pón-du) adg pondã (pón-dã), pondzã (pón-dzã), pondi/ponde (pón-di) – tsi ari tuti hãrili a unei pundii (pustilii, irnjii, etc.); tsi easti singur sh-caftã s-bãneadzã diparti di lumi; pundiu, ermu, erim, pustu, axolit, singur, shuncru, cob, manoleac, munolcu; (fig: pondu = nvirinat, blãstimat, etc.)
{ro: solitar}
{fr: solitaire, désert, triste, maudit}
{en: solitary, desert, sad, damned, cursed}
ex: armash pondu (singur); casili n hoarã armasirã pondi (singuri, apãrãtsiti) sh-ermi; s-mi vedz cum armash ermã, cum armash pondã (singurã, apãrãtsitã di lumi); lj-armasirã pondi (ca tu irnjii) pãputsãli tsi tsã li-acumpãrai ti Crãciun; tãsh tu ponda di nã vali; nj-easti dultsi laea pondã (erma) di banã; cãsherli plãngu pondi (singuri, ermi) cã fug tu-arniu cupiili; aurlã pondul (pustul) di cãni; nu-avdzã pondzãlj di cucots?; tu pondili (irnjitili) ljanuri; pondi suntu xeanili; tsi s-caftsã shi tsi s-adari tu pondili di xeani?; cãnticlu atsel pondul (fig: jilos, nvirinat); scoasi un pondu (fig: blãstimat) cutsut; ponda-lj (fig: blãstimata-lj) di tihi lu-avina shi nu-lj dãdea banã; pri-iu va s-intrã ponda di moarti, tra s-lu-aflã?; ditu ponda (fig: blãstimata) di zundani, scoati-nj om, tsi-i ca fidani; lj-astalji calea un pondu (fig: blãstimat) di-arap; cu aestã ascãpã vulpea di pondul (fig: blãstimatlu) di lup; ea sh-ea tsi pat di un pondu di pulj; nu hãrsii nits di ponda (fig: blãstimata) di nipãrtica aestã; ponda (fig: blãstimata) di neaveari u featsi s-lu lja di bãrbat; iu-lj mãcã pondzãlj yernji; iu tu pondu
(expr: iu la drats) ti duts?

§ pundiu (pun-díŭ) adg pundii/pundie (pun-dí-i), pundii (pun-díĭ), pundii (pun-díĭ) – (unã cu pondu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pustu

pustu (pús-tu) adg pustã (pús-tã), pushtsã (púsh-tsã), pusti/puste (pús-ti) – tsi ari tuti hãrili a unei pundii (pustilii, irnjii, etc.); tsi easti singur; ermu, erim, pondu, axolit, singur, shuncru, cob, manoleac, munolcu; (fig: tsi s-aflã tu-unã halã urutã; cari nu-ari tihi tu banã; tsi ari mash cripãri shi taxirãts; mãrat, corbu, curbisit, blãstimat, scurpisit, buisit, vãpsit, etc.)
{ro: pustiu, solitar, blestemat}
{fr: solitaire, désert, maudit, infortuné}
{en: solitary, desert, damned, cursed, unfortunate}
ex: hoara armasi pustã (ca unã pundii); o, lai munts, armasit pushtsã (singuri, pondzã) tuts; pusti astãdz suntu-armasi; bãna nã pustã (corbã) moashi, singurã ca cuclu; xeani pusti (pondi, blãstimati), xeani greali; tra sã-nj plãngu pustul (pondul) dor; ditru pusta (blãstimata) di ncljisoari; pusta di cãtushi

§ pustilii/pustilie (pus-ti-lí-i) sf pustilii (pus-ti-líĭ) – locuri goali iu nu creashti tsiva (icã aproapea tsiva, multi ori acupiriti mash cu-arinã) di itia cã nu cadi ploai; locuri goali sh-fãrã dunjai; starea tu cari s-aflã omlu tsi bãneadzã singur; pustiliu, irnjii, urnjii, irnjiu, erimii, pundii, chiritã; singureatsã, singurami, singuritati
{ro: pustiu, singurătate}
{fr: désert, solitude}
{en: desert, solitude}
ex: ãn casa ntunicoasã ca tu muntsã-i pustilii

§ pustiliu (pus-ti-líŭ) sn pustiliuri (pus-ti-lí-urĭ) – (unã cu pustilii)
ex: io mi aflai tru-un pustiliu (irnjiu)

§ pustixescu (pus-tic-sés-cu) (mi) vb IV pustixii (pus-tic-síĭ), pustixeam (pus-tic-seámŭ), pustixitã (pus-tic-sí-tã), pustixiri/pustixire (pus-tic-sí-ri) – li-aspargu locurli avuti cu biricheti multã shi mplini di lumi sh-li fac s-hibã ca pundiili; pundescu, punduxescu, pundixescu, pustuxescu, pustuescu, ermuxescu, irmuxescu, rimuxescu, shcrituescu, bãstisescu, afãnsescu
{ro: pustii, devasta}
{fr: rendre désert, transformer en désert, dévaster, ravager}
{en: lay waste, make it like a desert}
ex: s-pustixirã (s-asparsirã, s-afãnsirã) ahãti mãnãstiri

§ pustixit (pus-tic-sítŭ) adg pustixitã (pus-tic-sí-tã), pustixits (pus-tic-sítsĭ), pustixiti/pustixite (pus-tic-sí-ti) – tsi s-ari aspartã shi agiumsi s-hibã ca unã pustilii; pundit, punduxit, pundi-xit, pustuxit, pustuit, ermuxit, irmuxit, rimuxit, shcrituit, bãstisit, afãnsit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

shcret

shcret (shcrétŭ) adg shcretã (shcré-tã), shcrets (shcrétsĭ), shcre-ti/shcrete (shcré-ti) – tsi ari tuti hãrili a unei pundii (pustilii, irnjii, etc.); ermu, erim, pondu, pustu, axolit, singur, shuncru, cob, manoleac, munolcu, blãstimat; (fig: shcret = (i) vrut, dash, etc.; (ii) mãrat, corbu, curbisit, lupusit, etc.; (iii) glar, tivichel, hazo, etc.)
{ro: solitar, blestemat, nenorocit}
{fr: solitaire; malheureux, infortuné, maudit; niais}
{en: solitary; cursed, unfortunate; fool}
ex: nj-eara shcreta (fig: pusta di minti) la pradz; cu mushatili a lor shcreti (fig: vruti); shcrets (fig: vruts) suntu muntsãlj; ca shcretlu (coblu, axolitlu, ermul) atsel di cuc; tsi s-adarã shcretslji (fig: mãratslji, curbisitslji) di elj; pampore, s-armãnj shcretã (ermã); nune shcret (pustu; fig: corbu) shi alãvdos; cap shcret (fig: anapud, glar) tsi ai!

§ shcrituescu (shcri-tu-ĭés-cu) vb IV shcrituii (shcri-tu-íĭ), shcritueam (shcri-tu-ĭámŭ), shcrituitã (shcri-tu-í-tã), shcrituiri/shcrituire (shcri-tu-í-ri) – li-aspargu (locuri avuti cu biricheti multã shi mplini di lumi) sh-li fac s-hibã ca pundiili; apãrãtsescu locuri, sh-li-alas fãrã lumi shi lucri, tra si s-aspargã; shcretuescu, shcrãtuescu, pundescu, punduxescu, pundixescu, pustuxescu, pustuescu, ermuxescu, irmuxescu, rimuxescu, bãsti-sescu, afãnsescu, apãrãtsescu, apãryisescu
{ro: pustii, devasta, abandona}
{fr: rendre désert, transformer en désert, abandonner}
{en: lay waste, make it like a desert, abandon}
ex: nã shcrituirã (apãrãtsirã, pundixirã) hoara

§ shcrituit (shcri-tu-ítŭ) adg shcrituitã (shcri-tu-í-tã), shcrituits (shcri-tu-ítsĭ), shcrituiti/shcri-tuite (shcri-tu-í-ti) – tsi s-ari aspartã (icã fu aspartu) shi s-featsi ermu ca pustilia; tsi fu apãrãtsit sh-agiumsi ermu; shcretuit, shcrã-tuit, pundit, punduxit, pundixit, pustuxit, pustuit, ermuxit, irmuxit, rimuxit, bãstisit, afãnsit; apãrãtsit, apãryisit
{ro: pustiit, devastat, abandonat, nenorocit}
{fr: rendu désert, transformé en désert, abandonné, malheureux}
{en: made it like a desert, abandoned, unfortunate}
ex: popul shcrituit (curbisit)

§ shcritui-ri/shcrituire (shcri-tu-í-ri) sf shcrituiri (shcri-tu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un loc shcritueashti; pundiri, punduxiri, pundixiri, pustuxiri, pustuiri, ermuxiri, irmuxiri, rimuxiri, shcretuiri, shcrãtuiri, bãstisiri, afãnsiri, apãrãtsiri, apãryisiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn