DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

borgi/borge

borgi/borge (bór-gi) sf borgi (bórgĭ) shi borgiuri (bór-gĭurĭ) – atsea tsi u-am cãndu-lj voi (hursescu) a unui tsiva (paradz i alti lucri tsi li am mprumutatã di la el, pricunushtearea cã nj-ari faptã un bun, etc.); lucru tsi lipseashti s-lu facã cariva (cã va i cã nu va, cã easti pimtu cu zorea s-lu facã, cã lu-ari tãxitã, cã s-ari ligatã, etc.); mprumut, hreu, hreus; hreusi, ipuhreusi, apuhreusi; sartsinã, dat;
(expr:
1: am borgi la Mihali = nu hiu cu mintea ntreagã;
2: shi perlji din cap lj-am borgi; hiu borgi vindut; am borgi pãnã di gushi = hiu mplin di borgi di nu shtiu tsi s-fac tra s-ascap di ea)
{ro: datorie}
{fr: dette; devoir}
{en: debt; duty}
ex: u plãtish borgea? (mprumutlu tsi-l featsish, atsea tsi-lj hurseai); am borgi (lucru tsi lipseashti s-lu fac tra) s-ti hrãnescu; am borgi cãtrã tini (tsã hursescu tsiva); di borgi-i pãn di gushi
(expr: easti mplin di borgi, di nu shtii tsi s-facã!); au borgi la Mihali (lj-hursescu paradz al Mihali, icã, expr: nu suntu cu mintea ntreagã); lj-hursescu, easti borgi greauã; sh-fatsi tuti borgiurli (sartsinjli, ipuhreusili tsi-avea)

§ burgilipsescu (bur-gi-lip-sés-cu) (mi) vb IV burgilipsii (bur-gi-lip-síĭ), burgilipseam (bur-gi-lip-seámŭ), burgilipsitã (bur-gi-lip-sí-tã), burgilipsiri/burgilipsire (bur-gi-lip-sí-ri) – am (fac) unã borgi; intru borgi; ãlj voi tsiva a unui; lj-voi, ndãturedz, hursescu, hriusescu
{ro: îndatori, face datorii}
{fr: avoir des dettes, contracter des obligations}
{en: have or acquire a debt or an obligation}

§ burgilipsit (bur-gi-lip-sítŭ) adg burgilipsitã (bur-gi-lip-sí-tã), burgilipsits (bur-gi-lip-sítsĭ), burgilipsiti/burgilipsite (bur-gi-lip-sí-ti) – (atsea, lucrul, parãlu) tsi easti borgi; (atsel) tsi intrã borgi la cariva; (atsel) tsi-lj hurseashti tsiva a unui; burgilắ, ndãturat, hursit, hriusit
{ro: (ceeace) este luat ca datorie, îndatorit, (acela) care a făcut datorii}
{fr: ce (l’argent) qui répresente la dette; (celui) qui a des dettes, qui a contracté des obligations}
{en: (that) which is owed; who has or has acquired a debt or an obligation}

§ burgilipsiri/burgilipsire (bur-gi-lip-sí-ri) sf burgilipsiri (bur-gi-lip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva burgilipseashti (intrã borgi); ndãturari, hursiri, hriusiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pãrinti1/pãrinte

pãrinti1/pãrinte (pã-rín-ti) sm pãrintsã (pã-rín-tsã) – bãrbat cari ari njits; numa tsi lj-u da a aishtui bãrbat njitslj-a lui; afendu, tatã, patera, baba, andic; (fig:
1: Pãrinti = Dumnidzãlu;
2: pãrintsã = (i) tatãl sh-dada deadun; (ii) strãpãrintsã, strãaushanj, aushanj, pachi; expr:
3: un sh-tut la pãrintsã = singurlu ficior a pãrintsãlor)
{ro: tată; părinţi}
{fr: père; parents}
{en: father; parents}
ex: pãrintili-a meu (tatã-nju) nj-alãsã cu limbã di moarti aesti; nu vru s-easã dit grailu a pãrintsãlor (fig: dada sh-tata); nj-murirã pãrintsãlj (fig: dada sh-tata); agiumsi sãnãtos si-sh veadã pãrintsãlj; cãndu va s-u-aduts nveasta-ts la pãrintsã?; pãrintsãlj a lui eara aush sh-nu putea s-lucreadzã; ãlj vinji dorlu sã-sh veadã pãrintsãlj; eara nãoarã un pãrinti tsi-avea 40 di hilj; pãrintsãlj ali featã nu vrea s-avdã trã dari; armasi un sh-tut la pãrintsã; s-ljirtã cu pãrintsãlj shi cu fratslj-a lui; s-nu v-agãrshits pãrintsãlj (tãtãnjlji); strigã-a noashtri bunj pãrintsã (fig: strãaushanj, tãtãnj); easti-alãsatã di pãrintsã (fig: strãaushanj, tãtãnj)

§ pãrintescu (pã-rin-tés-cu) adg pãrinteascã (pã-rin-teás-cã), pãrinteshtsã (pã-rin-tésh-tsã), pãrin-teshti (pã-rin-tésh-ti) – tsi ari s-facã cu un pãrinti; tsi tsãni di pãrinti; tsi easti ca un pãrinti; tsi dipuni (yini) di la pãrinti
{ro: părintesc}
{fr: paternel}
{en: paternal}
ex: dimãndarea pãrinteascã (tsi yini di la pãrintsã; fig: di la strãpãrintsã); casa pãrinteascã (a pãrintsãlor, iu bãnarã pãrintsãlj) lj-si ruzui, tutiputa lj-u zãptisirã burgiladzlji; neapiritã ninga s-aflarã la vatra pãrinteascã (di la pãrintsã; fig: di la strãpãrintsã); pãrinteshtili-nj zboarã (zboarã ca di la pãrintsã)

§ strãpãrinti/strãpãrinte (strã-pã-rín-ti) sm strãpãrintsã (strã-pã-rín-tsã) – pãrintili (ti multi bãrni cu-arada) a unui pãrinti, a unui pap; stripãrinti, strãpap, strãaush, strãush, straush, pap, pap-aush, propator
{ro: strămoş}
{fr: aïeul, ancêtre}
{en: ancestor, forefather}

§ stripãrinti/stripãrinte (stri-pã-rín-ti) sm stripãrintsã (stri-pã-rín-tsã) – (unã cu strãpãrinti)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã