DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

bãrnã1

bãrnã1 (bắr-nã) sf bãrni/bãrne (bắr-ni) – cumatã lungã di lemnu (di vãrã 2-3 metri), tãljatã shi ndreaptã dit truplu-a unui arburi, cu cari s-analtsã stizmi di-adãrãminti (binãi, casi, etc.); brãnã
{ro: bârnă}
{fr: poutre}
{en: beam}
ex: cu multi bãrni easti-adratã aestã casã

§ brãnã (brắ-nã) sf brãni/brãne (brắ-ni) – (unã cu bãrnã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

brãn1

brãn1 (brắnŭ) sn brãni/brãne (brắ-ni) – fashã di pãndzã (di sirmã, di cheali, etc.) tsi sh-u bagã omlu (muljarea) di mesi tra s-lji tsãnã mesea (s-nu-l/s-nu u doarã mesea, s-lji sta stranjlu ma ghini pri trup, trã mushiteatsã, etc.); bãrnu, zonã, zunã, curauã, tizgã (di lãnã), fochi (di cheali);
(expr:
1: easti cu brãnlu azvarna = easti un om tsi caftã cãvgãlu tut chirolu; cãvgãgi, zurbã;
2: s-featsi pãn di brãn = s-umplu tut ãntreg, priti tut;
3: a tsia ts-adarã brãnlu, sh-a nja-nj herbu grãnlu = zbor tsi s-dzãtsi a unui tsi sã ndreadzi trã numtã (cã a grambolui lj-si da brãnlu cu cari s-tsindzi, cãndu sã ndreadzi cu stranjili di gambro); earã trã mini easti chiro di jali (cã grãnlu tsi s-hearbi easti si sã mpartã trã mortsã, trã ljirtarea-a lor)
{ro: brâu, centură}
{fr: ceinture (de laine, de soie, de cuir)}
{en: girdle, belt}
ex: doi frats, cu-un brãn ligats (angucitoari: poarta cu losturlu); aushlji poartã brãni lundzi; poartã di mesi un brãn di lãnã; fãrnul, di-a tãu brãn ligat; tradzi brãnlu azvarna
(expr: caftã cãvgã); turcul sãrgljashti brãnlu si-lj lu caltsã
(expr: tra s-aflã itii di cãvgã)

§ bãrnu1 (bắr-nu) sn bãrni/bãrne (bắr-ni) – (unã cu brãn1)
ex: Mitrush, cãlãmarlu n bãrnu, ma si pari cal cu fãrnu; fur cu barba pãn’ di bãrnu; bãrnu nivishtescu di-asimi; vurgãrlji poartã bãrnu lungu; intrã tu apã pãnã la bãrnu

§ brãnishor (brã-ni-shĭórŭ) sn brãnishoari/brãnishoare (brã-ni-shĭŭá-ri) – brãn njic
{ro: brâu mic}
{fr: petite ceinture (de laine, de soie, de cuir)}
{en: small girdle, little belt}

§ bãrnishor (bãr-ni-shĭórŭ) sn bãrnishoa-ri/bãrnishoare (bãr-ni-shĭŭá-ri) – (unã cu brãnishor)

§ dizbrãnedz (diz-brã-nédzŭ) (mi) vb I dizbrãnai (diz-brã-náĭ), dizbrãnam (diz-brã-námŭ), dizbrãnatã (diz-brã-ná-tã), dizbrãna-ri/dizbrãnare (diz-brã-ná-ri) – (ãnj) disfac (scot) brãnlu di la mesi; dizbãrnedz, distsingu; (fig: dizbrãnedz = fac cariva s-ducã unã banã arushinoasã, multi ori banã di purnilji, curvãrilji shi pãnghii, etc.; dizmal, distorcu, dishuts, distsingu)
{ro: (se) descinge de brâu}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bran

bran (bránŭ) adg branã (brá-nã), branj (bránjĭ), brani/brane (brá-ni) – (stranj) tsi easti lungu pãnã di padi; (stranj) tsi s-tradzi azvarna pri loc, cã easti multu lungu
{ro: lung până la pământ; care se târăşte}
{fr: long jusqu’à la terre; qui se traîne}
{en: long to the ground; that is dragging along}
ex: moi, Pipã, cusitsã brani (lundzi pãn di padi); Leanã-m cusitsã di branã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

peaji/peaje

peaji/peaje (peá-ji) sf peji (péjĭ) – unã soi di cheali i coaji suptsãri tsi acoapirã lucri (yimishi, ca mer i purnã, bunãoarã); unã soi di cheali suptsãri tsi disparti un di-alantu mãdularli dit truplu-a omlui; peturlu tsi lu-acatsã laptili pisuprã dupã tsi hearbi sh-arãtseashti; peajã, peatsã, peazã, pijilinã
{ro: pieliţă, pojghiţă, membrană}
{fr: membrane, pellicule, pelure}
{en: membrane, pellicle, peel, thin skin (of apples, boiled milk, etc.)}
ex: lj-es peji di pri mãnã; carni slabã mplinã di peji; lo di mpadi pejili di meari sh-li mãcã

§ peajã (peá-jã) sf peji (péjĭ) – (unã cu peaji)
ex: curã prunili di peajã; cu tsi si zixeashti peaja di ou (pijilina, atsea tsi-acoapirã oulu nuntru, sum coaji)?

§ peatsã (peá-tsã) sf pets (pétsĭ) – (unã cu peaji)
ex: lapti fãrã peatsã (peaji); laptili scoalã peatsã (scoati, fatsi peaji)

§ peazã (peá-zã) sf pl(?) – (unã cu peaji)

§ pijilinã (pi-ji-lí-nã) sf pijilinj (pi-ji-línjĭ) – peaji multu suptsãri
{ro: pieliţă subţire, pojghiţă, membrană}
{fr: membrane, lange, pellicule}
{en: membrane, thin skin}
ex: carni slabã, mash pijilinj

§ pitishinã (pi-ti-shí-nã) sf pitishinj (pi-ti-shínjĭ) – cheali suptsãri sh-ca uscatã
{ro: pieliţă subţire, membrană}
{fr: lange, pellicule}
{en: membrane, thin skin}
ex: shi eu mi-aurlai la Bushlush-di-iu nj-aveam sinili gãleatã, nji s-uscarã sh-nj-armasirã pitishinj (mash cheali); cãprili nã featã cu-arushinã, udzirli padi, pitishinã curatã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

shuts1

shuts1 (shĭútsŭ) (mi) vb IV shutsãi (shĭu-tsắĭ), shutsam (shĭu-tsámŭ), shutsãtã (shĭu-tsắ-tã), shutsãri/shutsãre (shĭu-tsắ-ri) – anvãrtescu hiri ma suptsãri un deavãrliga di-alantu tra s-fac un hir ma gros shi ma vãrtos; lu-anvãrtescu un lucru avãrliga di el insush (sulã, aroatã, mustatsã, etc.); tornu un lucru di-alantã parti; fac unã voltã sh-mi duc deavãrliga di-un lucru (un loc, un munti, unã casã, etc.); alãxescu (abat) unã cali (mintea, etc.); shutsãscu, anvãrtescu, ãnvãrtescu, nvãrtescu;
(expr:
1: u shuts (tornu) frãndza = li-alãxescu lucrili, nj-alãxescu mintea;
2: nj-si shutsã = mi nãirescu, mi tornu nãirit, cãrtit)
{ro: suci, răsuci, (se) învârti, schimba (drumul sau ideia)}
{fr: contourner, faire le tour, tordre, changer d’idée}
{en: spin, twist, wring, turn, change one’s mind}
ex: shutsã (nvãrteashti) sula; shutsã-ti (toarnã-ti) di-alantã parti; mi shutsãi (mi-anvãrtii, alãgai tuti pãrtsãli) multu; shutsã mustãtsli; nãsh u shutsãrã frãndza
(expr: sh-alãxirã mintea)

§ shutsãscu1 (shĭú-tsắs-cu) (mi) vb IV shutsãi (shĭu-tsắĭ), shutsam (shĭu-tsámŭ), shutsãtã (shĭu-tsắ-tã), shutsãri/shutsãre (shĭu-tsắ-ri) – (unã cu shuts)

§ shutsãt1 (shĭu-tsắtŭ) adg shutsãtã (shĭu-tsắ-tã), shutsãts (shĭu-tsắtsĭ), shutsãti/shutsãte (shĭu-tsắ-ti) – (lucru) tsi easti anvãrtit avãrliga di altu lucru; tsi easti anvãrtit di el insush; anvãrtit; tsi ari faptã unã voltã shi ari alãgatã deavãrliga di-un loc; anvãrtit, ãnvãrtit, nvãrtit; (fig: (om) shutsãt = (om) anapud)
{ro: sucit, răsucit, învârtit, schimbat (drumul sau ideia)}
{fr: contourné, qui a fait le tour, tordu, changé d’idée}
{en: spinned, twisted, wrung, turned, changed mind}
ex: om shutsãt (fig: anapud), arushutsãt (fig: para anapud)

§ shutsãri1/shutsãre (shĭu-tsắ-ri) sf shutsãri (shĭu-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-shutsã tsiva; anvãrtiri, ãnvãrtiri, nvãrtiri, turnari, alãxiri (di minti, cali, etc.)
{ro: acţiunea de a suci, de a răsuci, de a (se) învârti, de a schimba (drumul sau ideia); sucire, răsucire, învârtire, schimbare}
{fr: action de contourner, de faire le tour, de tordre, de changer d’idée}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn