DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

cutsachi/cutsache

cutsachi/cutsache (cu-tsá-chi) sf cutsãchi (cu-tsắchĭ) – unã soi di cãrlidzi di la sãmar di cari s-acatsã furtiili; partea di dininti di la shaua-a calui; dauã cumãts di lemnu tsi s-aflã tu partea di nãpoi a shauãljei; ublãncu, oblãncu, blãncu, mbrustar, pistar, pestãr, opistar
{ro: ciochină; oblânc}
{fr: arçon du bât; deux pièces de bois cintrées qui sont disposées à l’arrière et en haut du bât}
{en: saddle bow; pommel; cantle}
ex: lj-chicã di cutsachea di sãmar tastrul cu flurii; acatsã funjli di cutsãchili a sãmarlui

§ cãtsachi/cãtsache (cã-tsá-chi) sf cãtsãchi (cã-tsắchĭ) – (unã cu cutsachi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

disagã

disagã (di-sá-gã) sf disãdz (di-sắdzĭ) – tastru tsi ari dauã pãrtsã (oclji, ureclji di disagã), trã bãgari lucri, sh-tra si s-poartã ma lishor dinanumirea (pri shaua di pri cal); tisagã, bisagã; multimea di lucri tsi intrã tu-unã disagã mplinã;
(expr:
1: oclju (ureaclji) di disagã = unã di dauãli pãrtsã a disagãljei iu s-bagã lucri;
2: om cu disaga di gushi = tsiritor, tsiritonj, tsãrãpãn, tsãrãpãni, dicunjar, proseac, pitaci, zicljar;
3: yini cu disaga mplinã = adutsi multi sh-di tuti)
{ro: desagă}
{fr: besace}
{en: double bag}
ex: tu un oclju di disagã am ordzu; disãdz greali di flurii; yinea cu disãdzli nanumirea

§ tisagã (ti-sá-gã) sf tisãdz (ti-sắdzĭ) – (unã cu disagã)
ex: nj-deadi nã tisagã; cicioarili, tu-unã tisagã di cinushi li tsãnea, s-nu lji ngljatsã; dupã tsi lo nã tisagã cu pãni, lj-u deadi cãtrã la mandrã; cicioarili, un tr-un oclju di tisagã, alantu tu-alantu oclju di tisagã; vinji cu tisaga di gushi
(expr: ca un tsiritor)

§ bisagã (bi-sá-gã) sf bisãdz (bi-sắdzĭ) – (unã cu disagã)
ex: arucã bisãdzli pi blãncul a calui

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

mbrustar1

mbrustar1 (mbrus-tárŭ) sf mbrustari/mbrustare (mbrus-tá-ri) –
1: cumata (mari di lemnu) tsi s-aflã di partea di nãinti a sãmarlui; partea (di lemnu) tsi s-aflã di partea di nãinti (ma-analtã shi ncusuratã) di la shaua-a calui; ublãncu, oblãncu, blãncu, cutsachi, pistar, pestãr, opistar;
2: scãndurã pri cari s-talji carnea shi s-fatsi njits cumãts; dacã
{ro: oblânc; scândura de tocat carnea}
{fr: la grande pièce de bois qui forme la partie antérieure du bât; arçon du bât ou de la selle; planche pour hacher la viande}
{en: the piece of wood that makes the anterior part of the pack-saddle; saddle bow, pommel, cantle, board for hashing meat}

§ mbrustar2 (mbrus-tárŭ) adg mbrustarã (mbrus-tá-rã), mbrustari (mbrus-tárĭ), mbrustari/mbrustare (mbrus-tá-ri) – atsel (omlu, pravda) tsi neadzi n fatsã (frunti)
{ro: înaintaş, care merge în frunte}
{fr: celui qui va devant; cheval de flèche}
{en: the one who walks in front}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

opistar

opistar (o-pis-tárŭ) sn opistari/opistare (o-pis-tá-ri) – cumata (di lemnu) tsi s-aflã tu partea di nãpoi (i di nãinti) a shauãljei i a sãmarlui; pistar, pestãr, ublãncu, oblãncu, blãncu, mbrustar, cutsachi
{ro: oblânc}
{fr: arçon de la selle}
{en: saddle bow, pommel, cantle}
ex: opistar di gushi s-tsã ved

§ pistar (pis-tárŭ) sn pistari/pistare (pis-tá-ri) – (unã cu opistar)

§ pestãr (pes-tắrŭ shi pés-tãrŭ) sn pl(?) – (unã cu opistar)

§ pistari/pistare (pis-tá-ri) sf pistãri (pis-tắrĭ) – scãndurã bãgatã di-unã parti sh-di-alantã a sãmarlui; pãyidã
{ro: traversă de samar}
{fr: traverse d’un bât}
{en: traverse (cross-piece) of a pack saddle}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ublãncu

ublãncu (u-blắn-cu) sn ublãntsi (u-blắn-tsi) –
1: partea di lemnu tsi s-aflã di partea di nãinti (ma-analtã shi ncusuratã) di la shaua-a calui;
2: partea di dinãpoi a sãmarlui i a shauãljei; oblãncu, blãncu, mbrustar, cutsachi, pestãr, pistar, opistar
{ro: oblânc}
{fr: arçon de la selle}
{en: saddle bow, pommel, cantle}
ex: lj-lu alãchi pri ublãncu

§ oblãncu (o-blắn-cu) sn oblãntsi (o-blắn-tsi) – (unã cu ublãncu)

§ blãncu (blắn-cu) sn blãntsi (blắn-tsi) – (unã cu ublãncu)
ex: u acãtsã di blãncul (partea di nãpoi) a sãmarlui

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã