Dictsiunar

DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

bâclă

RO:bacă … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:29904>2014-05-14 22:31:01.222348 »

bâclâvă

RO:baclava … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:29905>2014-05-14 22:31:01.223 »

baclã

baclã (bá-clã) sf bacli/bacle (bá-cli) – soi di fructu cu chealea suptsãri sh-njedzlu dzãmos tu cari s-aflã simintsãli
{ro: bacă (fruct)}
{fr: baie (fruit)}
{en: bacca (berry)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

bãclãvã (bã-clã-vắ) sm bãclãvadz (bã-clã-vádzĭ) – dultseami (tsi sh-u-adutsi tu mãcari cu cãtãifea) faptã cu peturi ca di pitã, cu zahari shi nuts tu mesi, tãljatã tu cumãts njits dupã tsi s-coatsi tu cireap, sh-cari easti bãgatã si s-moalji tu siropi caldã tsi, dupã niheamã chiro, u pitrundi ghini; bãclãvai, burechi, burecã
{ro: baclava}
{fr: gâteau feuilleté aux noix et sucre}
{en: baklava; dessert made of paper-thin layers, nuts and sugar}
ex: mi-arãseashti bãclãvãlu

§ bãclãvai/bãclãvae (bã-clã-vá-i) sf bãclãvãi (bã-clã-vắĭ) – (unã cu bãclãvã)
ex: dada featsi bãclãvai cã ashteaptã nunlu

§ burechi/bureche (bu-ré-chi) sf burechi (bu-réchĭ) – dultseami, tsi sh-u-adutsi multu cu bãclãvãlu, faptã cu peturi ca di pitã; burecã, bãclãvã
{ro: prăjitură răsfoiată}
{fr: gâteau feuilletée; petit pâté}
{en: dessert made of paper-thin layers; baklava}

§ burecã (bu-ré-cã) sf bureatsi/bureatse (bu-reá-tsi)
ex: mãcãm la tsinã burecã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

bãclãvai/bãclãvae

bãclãvai/bãclãvae (bã-clã-vá-i) sf – vedz tu bãclãvã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: bãclãvã

bãclãvãu

bãclãvãu (bã-clã-vắŭ) sm bãclãvadz (bã-clã-vádzĭ) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz bãclãvã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

astalj

astalj (as-táljĭŭ) (mi) vb I astãljai (as-tã-ljĭáĭ), astãljam (as-tã-ljĭámŭ), astãljatã (as-tã-ljĭá-tã), astãljari/astãljare (as-tã-ljĭá-ri) – stalj;
1: mi-adun (mi aflu) cu cariva (acasã, n cali, etc.); dau di cariva; talj calea-a unui; andãmusescu, alãhãescu, astãhisescu, tihisescu, cunushtusescu, stãvrusescu, mi-adun cu, mi aflu cu, mpichi, etc.;
2: trec naparti di cariva i di tsiva; trec nintea-a unui; lu-astrec pri cariva; ascapit dupã dzeanã; am ma nsus di…; nj-u njicshuredz (talj) calea; nãstrec, artisescu, shcurtedz, njicshuredz, etc.;
3: fac pri cariva si s-nãireascã, s-chicuseascã, sã-lj parã-arãu di tsi lj-am dzãsã, etc.; cãrtescu, chicusescu, etc.;
4: l-fac si s-aspargã laptili cãndu-l herbu (s-fatsi ca cashlu), supa (cãtivãrãoarã) cãndu-lj bag limonji, etc.; frimintu aloatlu cu umtu tra s-fac peturi trã pitã; etc.;
(expr:
1: astalj bãclãvãlu = talj bãclãvãlu tu cumãts (tra s-pot s-chirnisescu oaspitslji);
2: om s-nu lu-astalj ãn cali = om anapud, arãu, cu cari nu vrei s-ai vãrã huzmeti, etc.)
{ro: întâlni, încrucişa; depăşi, scurta; supăra, certa; strica}
{fr: rencontrer, entrecroiser; dépasser, passer au delà, se raccourcir; se fâcher; gâter, cailler}
{en: meet, intersect, cross; pass beyond, shorten; get angry; spoil, curdle}
ex: u-astãlje (u-astãhisi) ãn cali; lj-astalji calea (lj-inshi ninti) un pondu di-arap; s-astãlje (s-andãmusi) cu-un aush; preftul, preftu macã astalji, un alantu vai arãdã; lj-astãlje calea (lj-inshi nãinti) a featãljei; s-lu-astãljari n cali, s-fudz, hilje, shi cu gura s-nu-lj greshti dip; lu-astãljai (lu-astricui) la imnari; oi, cãpri, astalji di (ari ma nsus, tricu di) shasi suti; cãrvãnjli astãljarã la (tricurã naparti di) munti; astãlje (shcurtã) ma multu calea; pri-aclo ma astalji (s-ma shcurteadzã) calea; s-astãlje (chicusi) multu sh-nu mi zburashti dip; el easti om tsi s-astalji (fig: chicuseashti, s-cãrteashti) di-aclo iu sta; aestã eara muljari s-nu u-astalj ãn cali
(expr: arauã, anapudã); laptsili nji s-astãlje (s-featsi ca cashlu)

§ astãljat (as-tã-ljĭátŭ) adg astãljatã (as-tã-ljĭá-tã), astãljats (as-tã-ljĭátsĭ), astãljati/astãljate (as-tã-ljĭá-ti) – stãljat;
1: tsi s-ari aflatã (adunatã) cu cariva; alãhãit, astãhisit, andãmusit, cunushtusit, tihisit, stãvrusit, mpicheat, etc.;
2: tsi ari tricutã naparti di tsiva i cariva; tsi ari shcurtatã (calea); nãstricut, artisit, shcurtat, njicshurat, etc.;
3: tsi s-ari nãiritã; tsi-lj pari-arãu di tsi-lj s-ari dzãsã; chicusit, cãrtit, etc.;

4: (lapti, supã, etc.) tsi s-ari aspartã, acãtsatã, etc.
{ro: întâlnit, încrucişat; depăşit, scurtat; supărat, certat; stricat}
{fr: rencontré, entrecroisé; dépassé, passé au delà, raccourci; fâché; gâté, caillé}
{en: met, intersected, crossed; passed beyond, shortened; angry; spoiled, curdled}
ex: tu-astãljati (ncrutsiljati) cãljuri; aflu sotslji astãljats (cãrtits, chicusits); supa eara astãljatã (aspartã)

§ astãljari/astãljare (as-tã-ljĭá-ri) sf astãljeri (as-tã-ljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva s-astalji; andãmusiri, alãhãiri, astãhisiri, stãvrusiri, cunushtusiri, tihisiri, mpicheari; tritseari di, nãstritseari, stãljari, shcurtari (calea); artisiri, njicshurari; cãrtiri, chicusiri, etc. etc. etc.
{ro: acţiunea de a întâlni, de a încrucişa; de a depăşi, de a scurta; de a supăra, de a se certa; de a strica}
{fr: action de rencontrer, de entrecroiser; de dépasser, de passer au delà, de raccourcir; de se fâcher; de gâter, de cailler}
{en: action of meeting, of intersecting, of crossing; of passing beyond, of shortening; of getting angry; of spoiling, of curdling}
ex: lu-aflai la astãljarea (stãvrusirea) a cãljurlor

§ neastãljat (neas-tã-ljĭátŭ) adg neastãljatã (neas-tã-ljĭá-tã), neastãljats (neas-tã-ljĭátsĭ), neastãljati/neastãljate (neas-tã-ljĭá-ti) – tsi nu easti astãljat
{ro: întâlnit, încrucişat, stricat, etc.}
{fr: qui n’est pas rencontré, entrecroisé, dépassé, caillé, etc.}
{en: who is not met, not intersected, not spoiled, etc.}
ex: calu-aesti neastãljat (nintricut) di vãrnu dit cãrvani

§ neastãljari/neastãljare (neas-tã-ljĭá-ri) sf neastãljeri (neas-tã-ljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva nu s-astalji
{ro: acţiunea de a nu întâlni, de a nu încrucişa; de a nu se strica, etc.}
{fr: action de ne pas rencontrer, de ne pas entrecroiser; de ne pas dépasser, de ne pas se cailler, etc.}
{en: action of not meeting, of not intersecting, of not spoiling, etc.}

§ astãljiturã (as-tã-lji-tú-rã) sf astãljituri (as-tã-lji-túrĭ) – atsea tsi au atselj tsi s-adunã; andamusi, adunari, ncrutsiljari; chicusiri, etc.
{ro: întâlnire, încrucişare, supărare}
{fr: rencontre, carrefour, entrecroisement}
{en: meeting, intersection, crossing}

§ stalj (stáljĭŭ) vb I stãljai (stã-ljĭáĭ), stãljam (stã-ljĭámŭ), stãljatã (stã-ljĭá-tã), stãljari/stãljare (stã-ljĭá-ri) – (unã cu astalj)
ex: lji stãlje calea (lj-inshi ninti) a featãljei

§ stãljat (stã-ljĭátŭ) adg stãljatã (stã-ljĭá-tã), stãljats (stã-ljĭátsĭ), stãljati/stãljate (stã-ljĭá-ti) – (unã cu astãljat)
ex: avem mash lapti stãljat; pita stãljatã (cu peturli frimintati cu umtu) tsi-u mãcai aseara mi-arisi

§ stãljari/stãljare (stã-ljĭá-ri) sf stãljeri (stã-ljĭérĭ) – (unã cu astãljari)

§ stãljiturã (stã-lji-tú-rã) sf stãljituri (stã-lji-túrĭ) – (unã cu astãljiturã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

burecã

burecã (bu-ré-cã) sf – vedz tu bãclãvã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: bãclãvã

burechi/bureche

burechi/bureche (bu-ré-chi) sf – vedz tu bãclãvã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: bãclãvã

cãtãifi/cãtãife

cãtãifi/cãtãife (cã-tã-í-fi) sf cãtãihi (cã-tã-íhĭ) – dultseami (tsi sh-u-adutsi tu mãcari cu bãclãvãlu) faptã di hiri multu suptsãri di aloat uscat (fapti nafoarã tu fabricã), tsi s-coc tu umtu, cu zahari sh-cu multi nutsi, dupã cari lji s-arucã pisuprã unã siropi caldã cari, dupã niheamã chiro, u pitrundi ghini; cãdãifi, cadaif
{ro: cataif}
{fr: gâteau fait de vermicelle, trés fin doré dans le beurre et sur lequel on verse un sirop chaud et vanillé}
{en: Middle East type of pastry}

§ cãdãifi/cãdãife (cã-dã-í-fi) sf cãdãihi (cã-dã-íhĭ) – (unã cu cãtãifi)

§ cadaif (ca-da-ífŭ) sn pl(?) – (unã cu cãtãifi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

culac

culac (cu-lácŭ) sn culatsi/culatse (cu-lá-tsi) – unã soi di pãni faptã ca un nel, tsi s-mãcã icã s-fatsi doarã la oaspits shi soi, tu dzãli pisimi (numtsã, sãrbãtori, etc.); clurã, cãniscu, cuniscu, culãcush; (fig:
1: culac = (i) ca un culac, nel, diplã; (ii) loc tsi ari forma di nel; expr:
2: mi fac (mi-adar, mi-adun) culac = mi nguzmuledz ca un nel, ca un culac; mi-adar guzmolj; mi-adun stog; mi fac gljem; etc.)
{ro: colac, covrig}
{fr: pain spécial ayant la forme d’un anneau et qu’on mange ou qu’on offre à l’occasion de grands jours (fêtes, noces, etc.)}
{en: loaf of bread made in the form of a ring, that people eat or bring it as a present to friends or relatives, during holidays or special occasions (weddings, baptisms, etc.)}
ex: adar un culac trã ficiori shi un culac (cuniscu) trã numtã, cama bun; coatsi-nj dauã culatsi tu tãpsii i tu vatrã; lu-adunã n gepi culac
(expr: lu-adunã stog n gepi); fã-ti culac!
(expr: adunã-ti stog!); featsim culats (culãcush) trã culindi; acumpãrai un culac (clurã, colindu); tricurã cu culaclu (cuniscul) la numtã; s-featsi tu cohi culac
(expr: s-adunã stog ca un culac); cãndu ea culac s-adarã expr: s-adunã stog), ngljatsã inima-nj truoarã

§ culãcush (cu-lã-cúshĭŭ) sn culãcushi/culãcushe (cu-lã-cú-shi) – culac njic; culucush
{ro: colac mic, covrig}
{fr: petit “culac”}
{en: small “culac”}
ex: nipãrticã, nipãrticush, fã-ti culãcush

§ culucush (cu-lu-cúshĭŭ) sn culucushi/culucushe (cu-lu-cú-shi) – (unã cu culãcush)

§ cuniscu (cu-nís-cu) sn cuniscuri (cu-nís-curĭ) – culac adrat maxus tra si s-ducã la unã numtã, prota i andaua searã dupã ncurunari; culac adus la oaspits i soi la numtã, pãtedz, fudzirea tu xeani, etc. (multi ori deadun cu-un tãvã di pescu, di bãclãvã, i cu-unã botsã di yin); cãniscu
{ro: colac de nuntă}
{fr: don (anneau, galette, pain d’épices) de noce}
{en: “culac” brought as a wedding (baptism, etc.) present}
ex: va s-yinim cu cuniscu (culac)

§ cãniscu (cã-nís-cu) sn cãniscuri (cã-nís-curĭ) – (unã cu cuniscu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

dultsi1

dultsi1 (dúl-tsi) adg dultsi/dultse (dúl-tsi), dultsi (dúl-tsi), dul-tsi/dultse (dúl-tsi) – tsi ari un gustu ca-atsel dat di njari i zahari; (fig:
1: dultsi = tsi ti-ariseashti cã sh-u-adutsi la videari (avdzãri, vreari, zburãri, etc.) cu dultseamea shi nustimada di njari; expr:
2: Dultsea-a Loclui = featã multu mushatã dit pirmithili armãneshti, multi ori hilji di-amirã tsi s-va cu ficiorlu (gionili) aleptu; Fatsa-a Loclui; Mushata-a Loclui; Mushata-a Mushatilor, etc.)
{ro: dulce}
{fr: doux}
{en: sweet}
ex: multu dultsi easti aua aestu an cã nu deadi ploai multã; mi-ariseashti laptili dultsi; nj-zburã dultsi (fig: cu zboarã di vreari, diznjirdãtoari); bana-i dultsi (fig: ca njarea), moartea-arauã; limba dultsi (fig: ca gustul di njari), multi buni adutsi; doi oclji dultsi (fig: ca gustul di njari); zborlu dultsi, mult adutsi; zborlu dultsi, oaspitslji adavgã; u-apucã somnul! shi Dultsea-a Loclui (Mushata-a Loclui) durnji

§ dultsi2 (dúl-tsi) sm fãrã pl – harea tsi-l fatsi un lucru s-hibã dultsi; lucru (mãcari, dultseatsã, bãclãvã, etc.) tsi easti dultsi; dultseami, dultseatsã;
(expr: lja-l cu dultsili = lja-l cu bunlu, caftã cu zboarã buni, dultsi tra s-ts-agiundzi scupolu)
{ro: dulciu, dul-ceaţă}
{fr: douceur, confiture, gateau}
{en: sweetness, jam (fruits), pastry}
ex: dada-nj deadi dultsi di gutunji (dultseatsã faptã di gutunji hearti tu siropi di zahari); va bagã fãrmac tu dultsili (lucrul dultsi) tsi-nj da; s-lã dãm cãti un dultsi (tsiva dultsi); lja-l cu dultsili
(expr: cu bunlu), ma s-vrei s-ti-ascultã

§ dultsishor (dul-tsi-shĭórŭ) adg dultsishoarã (dul-tsi-shĭŭá-rã), dultsishori (dul-tsi-shĭórĭ), dultsishoari/dultsishoare (dul-tsi-shĭŭá-ri) – tsi nu easti multu dultsi; tsi da niheamã ca pri dultsi
{ro: dulceag}
{fr: douceâtre}
{en: sweetish}
ex: yini niheamã ca dultsishor

§ dultseami/dultseame (dul-tseá-mi) sf dultsenj (dul-tsénjĭ) – gustul a mãcãrlor shi a biuturlor dultsi icã ndultsiti; harea-a unui lucru tsi-l fatsi s-hibã dultsi; un lucru (mãcari) tsi easti dultsi; dultseatsã
{ro: dulceaţă, prăjituri}

{fr: douceur, affabilité; gateau}
{en: sweetness, sweets}
ex: ne urãtã-i, ne mushatã-i, ama tu bãshari, dultseami sh-ari (angucitoari: plosca); dultseamea-a merlui, muscuvulsirea-a lui nu s-aspuni; piti, pulj friptsã, dultsenj (lucri dultsi tri mãcari); nã filipsi cu dultsenj; fugã-lj doara-a Domnului shi dultseamea-a somnului; nj-zburã cu dultseami; feata s-aspãre prota, ma el u lo cu bunlu sh-cu dultseamea; bãgã pri-aranã dultsenj (fig: lugurii tsi loa niheamã durearea di la-aranã)

§ dultseatsã (dul-tseá-tsã) sf dultsets (dul-tsétsĭ) – harea-a unui lucru tsi-l fatsi s-hibã dultsi; un lucru (ti mãcari) tsi easti dultsi; poami hearti tu siropi groasã di zahari (tsi s-tsãni multu chiro tu burcani shi s-chirniseashti deadun cu cafelu la oaspits); dultseami, glico, cofetã
{ro: dulceaţă}
{fr: douceur; confiture}
{en: sweetness; jam (fruits)}
ex: dultseatsa-a paradislui

§ dultsi3 (dúl-tsi) adv – ca njarea, cu dultseami, cu dultseatsã
{ro: dulce}
{fr: doucement}
{en: sweet, with sweetness, easely}
ex: zburã dultsi (fig: ca njarea)

§ ndultsescu (ndul-tsés-cu) (mi) vb IV ndultsii (ndul-tsíĭ), ndultseam (ndul-tseámŭ), ndultsitã (ndul-tsí-tã), ndultsiri/ndultsire (ndul-tsí-ri) – fac un lucru s-hibã dultsi (vrut, etc.) i cama dultsi di cum easti (multi ori cu adãvgarea di zahari); andultsescu, ãndultsescu; (fig:
1: ndultsescu = fac un lucru s-hibã dultsi ca zahãrea, njarea, etc.; expr:
2: nji sã ndul-tseashti = nchiseashti s-mi-ariseascã iu mi-aflu, tsi fac, etc.)
{ro: îndulci}
{fr: adoucir, rendre doux; radoucir}
{en: sweeten}
ex: u ndultsii (u feci dultsi) ceaea niheamã cu zahãri; poamili, cara s-coc si ndultsescu (s-fac dultsi); tra s-lji ndultseascã (fig: s-lj-u facã ma bunã, ma dultsi) bana; di lindzearea-a dzeadzitlor, lji s-avea ndultsitã a picurarlui
(expr: avea nchisitã s-lu-arãseascã picu-rarlu); mi ndultsii
(expr: mi-ariseashti multu) aoatsi sh-nu voi tra s-fug; limba-amãrashti, limba ndultseashti; nu putui s-lu ndultsescu

§ ndultsit1 (ndul-tsítŭ) adg ndultsitã (ndul-tsí-tã), ndultsits (ndul-tsítsĭ), ndultsiti/ndultsite (ndul-tsí-ti) – tsi easti faptu s-hibã dultsi i cama dultsi, andultsit, ãndultsit
{ro: îndulcit}
{fr: adouci, rendu doux; radouci}
{en: sweetened}

§ ndultsi-ri/ndultsire (ndul-tsí-ri) sf ndultsiri (ndul-tsírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu sã ndultseashti tsiva; andultsiri, ãndultsiri
{ro: acţiunea de a îndulci}
{fr: action d’adoucir, de rendre doux; de radoucir}
{en: action of sweetening}

§ ãndultsescu (ãn-dul-tsés-cu) (mi) vb IV ãndultsii (ãn-dul-tsíĭ), ãndultseam (ãn-dul-tseámŭ), ãndultsitã (ãn-dul-tsí-tã), ãndultsiri/ãndultsire (ãn-dul-tsí-ri) – (unã cu ndultsescu)

§ ãndultsit1 (ãn-dul-tsítŭ) adg ãndultsitã (ãn-dul-tsí-tã), ãndultsits (ãn-dul-tsítsĭ), ãndultsiti/ãndultsite (ãn-dul-tsí-ti) – (unã cu ndultsit1)

§ ãndultsiri/ãndultsire (ãn-dul-tsí-ri) sf ãndultsiri (ãn-dul-tsírĭ) – (unã cu ndultsiri)

§ andultsescu (an-dul-tsés-cu) (mi) vb IV andultsii (an-dul-tsíĭ), andultseam (an-dul-tseámŭ), andultsitã (an-dul-tsí-tã), andultsiri/andultsire (an-dul-tsí-ri) – (unã cu ndultsescu)
ex: lumea si s-andultseascã (si s-facã ma dultsi); lj-andultsi avearea a armãnlui

§ andultsit1 (an-dul-tsítŭ) adg andultsitã (an-dul-tsí-tã), andultsits (an-dul-tsítsĭ), andultsiti/andultsite (an-dul-tsí-ti) – (unã cu ndultsit1)

§ andul-tsiri/andultsire (an-dul-tsí-ri) sf andultsiri (an-dul-tsírĭ) – (unã cu ndultsiri)

§ dizdultsescu (diz-dul-tsés-cu) (mi) vb IV dizdultsii (diz-dul-tsíĭ), dizdultseam (diz-dul-tseámŭ), dizdultsitã (diz-dul-tsí-tã), dizdultsiri/dizdultsire (diz-dul-tsí-ri) – fac un lucru s-nu mata hibã dultsi; fac un lucru s-hibã ma putsãn dultsi
{ro: face mai puţin dulce}
{fr: faire moins doux}
{en: make to be less sweet}
ex: dizdultsea-u (fã-u s-hibã ma putsãn dultsi) cu niheamã apã

§ dizdultsit (diz-dul-tsítŭ) adg dizdultsitã (diz-dul-tsí-tã), dizdultsits (diz-dul-tsítsĭ), dizdultsiti/dizdultsite (diz-dul-tsí-ti) – tsi easti faptu s-hibã ma putsãn dultsi
{ro: făcut să fie mai puţin dulce}
{fr: fait moins doux}
{en: made to be less sweet}

§ dizdultsiri/dizdultsire (diz-dul-tsí-ri) sf dizdultsiri (diz-dul-tsírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva si dizdultseashti
{ro: acţiunea de a face mai puţin dulce}
{fr: action de faire moins doux}
{en: action of making to be less sweet}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

siropi/sirope

siropi/sirope (si-ró-pi) sf siropuri (si-ró-purĭ) – apã, tu cari s-hearbi multã zahãri tra si s-facã ca unã dzamã groasã, multu dultsi cari s-bagã la dultsenj ca bãclãvã (cãtãifi, rivani, etc.)
{ro: sirop}
{fr: sirop}
{en: syrup}
ex: dada nu bagã multã siropi tu bãclãvãlu-a ljei

§ shurup (shĭu-rúpŭ) sn shurupuri (shĭu-rú-purĭ) – unã soi di siropi tu cari s-bagã yitrii tra sã-lj lja tusea, cãndu omlu easti arãtsit
{ro: sirop de tuse}
{fr: sirop de toux}
{en: cough syrup}
ex: lj-dau shurup ta sã-lj treacã tusea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

bãclãvã

RO:baclava
EN:baklava
FR:baklava
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015