DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

avrãhnjisescu

avrãhnjisescu (a-vrãh-nji-sés-cu) vb IV avrãhnjisii (a-vrãh-nji-síĭ), avrãhnjiseam (a-vrãh-nji-seámŭ), avrãhnjisitã (a-vrãh-nji-sí-tã), avrãhnjisiri/avrãhnjisire (a-vrãh-nji-sí-ri) – nji sã ngroashi (nj-slãgheashti, nj-cher) boatsea dupã unã arãtsimi (sirmii); vrãhnjisescu, vrãhãsescu
{ro: răguşi}
{fr: s’enrouer}
{en: get hoarse}
ex: lailji corghi-avrãhnjisirã; avrãhnjisii (nji si ngrushe boatsea) di-arcoari

§ avrãhnjisit (a-vrãh-nji-sítŭ) adg avrãhnjisitã (a-vrãh-nji-sí-tã), avrãhnjisits (a-vrãh-nji-sítsĭ), avrãhnjisiti/avrãhnjisite (a-vrãh-nji-sí-ti) – tsi easti cu boatsea ngrushatã dupã unã arãtsimi; vrãhnjisit, vrãhnos, vrãhãsit
{ro: răguşit}
{fr: enroué}
{en: who got a hoarse voice}
ex: ari boatsea avrãhnjisitã

§ avrãhnjisiri/avrãhnjisire (a-vrãh-nji-sí-ri) sf avrãhnjisiri (a-vrãh-nji-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu boatsea-a omlu si ngroashi dupã unã arãtsimi; vrãhnjisiri, vrãhãsiri
{ro: acţiunea de a răguşi; răguşire}
{fr: action de s’enrouer}
{en: action of getting hoarse}

§ vrãhnjisescu (vrãh-nji-sés-cu) vb IV vrãhnjisii (vrãh-nji-síĭ), vrãhnjiseam (vrãh-nji-seámŭ), vrãhnjisitã (vrãh-nji-sí-tã), vrãhnjisiri/vrãhnjisire (vrãh-nji-sí-ri) – (unã cu avrãhnjisescu)

§ vrãhnjisit (vrãh-nji-sítŭ) adg vrãhnjisitã (vrãh-nji-sí-tã), vrãhnjisits (vrãh-nji-sítsĭ), vrãhnjisiti/vrãhnjisite (vrãh-nji-sí-ti) – (unã cu avrãhnjisit)

§ vrãhnjisi-ri/vrãhnjisire (vrãh-nji-sí-ri) sf vrãhnjisiri (vrãh-nji-sírĭ) – (unã cu avrãhnjisiri)

§ vrãhnos (vrãh-nósŭ) adg vrãhnoasã (vrãh-nŭá-sã), vrãhnosh (vrãh-nóshĭ), vrãhnoasi/vrãhnoase (vrãh-nŭá-si) – tsi easti cu boatsea avrãhnjisitã; avrãhnjisit, vrãhnjisit, vrãhãsit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

boatsi/boatse

boatsi/boatse (bŭá-tsi) sf bots (bótsĭ) –
1: vrondul tsi s-avdi cãndu omlu dishcljidi gura sh-alasã vimtul s-treacã prit coardili-lj tsi s-aflã tu gushi; zghic, zghicut; vrondul tsi s-fatsi (sh-ureaclja poati s-lu avdã) cãndu treamburã unã coardã (dit gusha-a omlui, di avyiulii, sh-multi alti soi di lucri);
2: sutsata tsi u fatsi un niho, cu un altu niho tsi-lj s-uidiseashti sh-asunã mushat la ureaclji; ih, niho, miludii;
(expr:
1: bag boatsea = nchisescu s-aurlu; butsescu;
2: grescu cu boatsi; alinai boatsea = grescu cu boatsi vãrtoasã, aurlu;
3: nj-si-acatsã boatsea = nu pot si zburãscu ghini (cã u-am boatsea avãrgãsitã, avrãhnjisitã), zburãscu vrãhnos;
4: pri un grai, pri unã boatsi = tuts dzãtsem unã soi, cu unanimitati;
5: nu scot nitsiunã boatsi = tac sh-nu dzãc tsiva, stau tãcut;
6: am unã boatsi mushatã = cãntu mushat;
7: tsãn boatsea la cãntari = tsãn niholu;
8: trag boatsea = lundzescu boatsea)
{ro: voce, strigăt; sunet; acompaniament}
{fr: voix, cri; son; accompagnement}
{en: voice, shout; sound; accompaniment}
ex: boatsea njicã sh-gura mari (angucitoari: tufechea); boatsi nu-ari sh-multi greashti (angucitoari: cartea); boatsi-aratsi tu pãduri (angucitoari: chiprul); boatsea al Toli bumbunidzã; sh-umplu cãmpurli di bots (zghicuri); easi nveasta, bagã boatsea
(expr: scoati zghicuti, aurlã); cloputi bãtea cu bots (ihuri) ãntunicati; la cãntitsli fãrshiruteshti, un cãntã, altu talji cãnticlu, sh-alantsã tsãn boatsea
(expr: tsãn niholu); cãntic cu bunã boatsi (miludii); chipurlu nu-ari bunã boatsi; grea cu boatsi
(expr: grea cu boatsi vãrtoasã, aurlã) tra s-ti avdã; nu scoati vãrã boatsi
(expr: tats, nu dzã tsiva); avea mushatã boatsi (cãnta mushat) ljirtatlu

§ boatsit (bŭá-tsitŭ) sn boatsi-ti/boatsite (bŭá-tsi-ti) – boatsea vãrtoasã, zghicurli shi shclji-murãrli tsi si scot (ma multu di muljeri) cãndu plãngu un mortu (jilescu shi pãrãvulsescu fapti dit bana-a mortului); miryiulog, miryiuloi, miruloyi, cãntic di mortu
{ro: bocet}
{fr: lamentation, complainte, myriologue}
{en: lament, wail}
ex: di iu yin boatsitli aesti?; boatsitli-a ljei ti fãtsea s-plãndzi

§ butsescu (bu-tsés-cu) (mi) vb IV butsii (bu-tsíĭ), butseam (bu-tseámŭ), butsitã (bu-tsí-tã), butsiri/butsire (bu-tsí-ri) – plãngu shi jilescu multu un mortu shi dzãc (cu zghicuri shi shcljimurãri) zboarã tsi aduc aminti tihisiri dit bana-a mortului sh-di-atselj tsi-alãsã dupã el; miryiu-luxescu, mirulyisescu, arãdãsescu, arãdhãpsescu, arãbdãsescu, arãvdãsescu, jilescu, zghilescu, plãngu, cãntu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn