{ro: încetinit, aşteptat}
{fr: rallenti; attendu}
{en: slowed down; waited}

§ agãliri/agãlire (a-gã-lí-ri) sf agãliri (a-gã-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva agãleashti; fãtseari ma peanarga; agãlisiri, agãljisiri, ashtiptari, etc.
{ro: acţiunea de a încetini, de a aştepta; încetinire, aşteptare}
{fr: action de rallentir, d’attendre}
{en: action of slowing down, of waiting}

§ agãlisescu (a-gã-li-sés-cu) vb IV agãlisii (a-gã-li-síĭ), agãliseam (a-gã-li-seámŭ), agãlisitã (a-gã-li-sí-tã), agãlisiri/agãlisire (a-gã-li-sí-ri) – fac s-chearã icã fac s-njicshureadzã putearea; isi-hãsescu, astãmãtsescu, curmu, acumtin, apuituescu, agãlescu
{ro: potoli, opri, linişti}
{fr: cesser, tranquiliser, apaiser}
{en: stop, re-assure, calm down}
ex: tu meshlji din coadã agãlisi (isihãsi) putsãn

§ agãlisit (a-gã-li-sítú) adg agãlisitã (a-gã-li-sí-tã), agãlisits (a-gã-li-sítsĭ), agãlisiti/agãlisite (a-gã-li-sí-ti) – tsi sh-ari chirutã i njicshuratã putearea; isihãsit, astãmãtsit, curmat, acumtinat, apuituit, agãlit
{ro: potolit, oprit, liniştit}
{fr: cessé, tranquilisé, apaisé}
{en: stopped, reassured, calmed down}
ex: foclu ardi-agãlisit (isih); lumea durnja agãlisitã (isihãsitã)

§ agãlisiri/agãlisire (a-gã-li-sí-ri) sf agãlisiri (a-gã-li-sírĭ) – chirearea i njicshurarea-a puteariljei; isihãsiri, astãmãtsiri, curmari, acumtinari, apuituiri, agãliri
{ro: acţiunea de a potoli, de a opri, de a linişti; potolire, oprire, liniştire}
{fr: action de cesser, de tranquiliser, d’apaiser}
{en: action of stopping, of reassuring, of calming down)}

§ agãljisescu (a-gã-lji-sés-cu) vb IV agãljisii (a-gã-lji-síĭ), agãljiseam (a-gã-lji-seámŭ), agãljisitã (a-gã-lji-sí-tã), agãljisiri/agãljisire (a-gã-lji-sí-ri) – avursescu (apustusescu, mi curmu, mi pidipsescu, etc.) multu di multu; lishin di-avursit tsi hiu; ligusescu di multa plãndzeari tsi-am faptã; lishin, ligusescu
{ro: istovi, extenua, epuiza}
{fr: épuiser, pleurer à s’évanouir}
{en: exhaust}
ex: agãljisi (avursi multu, lishinã) ficiorlu di plãngu

§ agãljisit (a-gã-lji-sítŭ) adg agãljisitã (a-gã-lji-sí-tã), agãljisits (a-gã-lji-sítsĭ), agãljisiti/agãljisite (a-gã-lji-sí-ti) – tsi easti avursit multu di multu; lishinat, ligusit
{ro: istovit, extenuat, epuizat}
{fr: épuisé, pleuré à s’évanouir}
{en: exhausted}

§ agã-ljisiri/agãljisire (a-gã-lji-sí-ri) sf agãljisiri (a-gã-lji-sírĭ) – avur-siri multu di multu; lishinari, ligusiri
{ro: acţiunea de a istovi, de a extenua; istovire, extenuare, epuizare}
{fr: action de s’épuiser, de pleurer à s’évanouir}
{en: action of exhausting}

{en: hasten, hurry on}
ex: ayiusea-l (agunjisea-l) tra s-bitiseascã; nu ti-ayiusea ashi cã va s-agiundzi tu chiro; cãtsaua tsi s-ayiuseashti (s-agunjiseashti) scoati cãtselj orghi; ayiusea-ti! (agunjisea-ti!); s-ayiusea s-yinã cama ntroarã

§ ayiusit2 (a-yĭu-sítŭ) adg ayiusitã (a-yĭu-sí-tã), ayiusits (a-yĭu-sítsĭ), ayiusiti/ayiusite (a-yĭu-sí-ti) – tsi s-agunjiseashti icã s-ari agunjisitã; agunjisit, arãchit, viisit, pristinisit
{ro: grăbit}
{fr: hâté, pressé}
{en: hastened}
ex: ahãt ayiusit (agunjisit) earam

§ ayiusiri2/ayiusire (a-yĭu-sí-ri) sf – ayiusiri (a-yĭu-sírĭ) – atsea tsi fatsi un cari s-agunjiseashti; agunjisiri, viisiri, pristinisiri
{ro: acţiunea de a (se) grăbi; grăbire}
{fr: action de (se) hâter}
{en: action of hastening}
ex: ayiusirea nu easti lucru bun

§ ayiusealã (a-yĭu-seá-lã) sf ayiuselj – mirachea tsi u-ari cariva tri fãtseari tsiva i agiundzeari iuva cãt cama agonja; agunjii, avrapã, curundeatsã
{ro: grabă, iuţeală}
{fr: hâte, vitesse, rapidité}
{en: haste, speed, swiftness}
ex: yini un cãlãrets cu ayiusealã (cu agunjii)

§ viisescu (vi-i-sés-cu) (mi) vb IV viisii (vi-i-síĭ), viiseam (vi-i-seámŭ), viisitã (vi-i-sí-tã), viisiri/viisire (vi-i-sí-ri) – (unã cu ayiusescu2)

§ viisit (vi-i-sítŭ) adg viisitã (vi-i-sí-tã), viisits (vi-i-sítsĭ), viisiti/viisite (vi-i-sí-ti) – (unã cu ayiusit2)

§ viisiri/viisire (vi-i-sí-ri) sf viisiri (vi-i-sírĭ) – (unã cu ayiusiri2)

§ curãndu (cu-rắn-du) adv – (unã cu curundu)
ex: du-ti sh-toarnã-ti curãndu (agonja); tsi credz, cã easti curãndu? (nica-agonja?) ma ntunicã

{ro: întârzia}
{fr: retarder}
{en: be late}
ex: ntãrdai (amãnai) la dugheani; tsi ntãrdash (amãnash) ashi?

§ ntãrdat (ntãr-dátŭ) adg ntãrdatã (ntãr-dá-tã), ntãrdats (ntãr-dátsĭ), ntãrdati/ntãrdate (ntãr-dá-ti) – cari nu-agiundzi tu-un loc tu oara tsi lipseashti; tsi yini dupã oara tu cari easti ashtiptat; tsi sta tu-un loc ma multu di cum lipseashti; tsi-lj s-ari bãgatã cheadits shi nu bitiseashti tu oara cãndu lipsea; (lucru) tsi easti mutat tra s-adarã ma nãpoi di cum eara numãtsit prota; amãnat, amnat, shintit
{ro: întârziat}
{fr: retardé}
{en: late}
ex: mash cãti vãrnu ntãrdat s-videa pit cãljurli goali

§ ntãrdari/ntãrdare (ntãr-dá-ri) sf ntãrdãri (ntãr-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva amãnã i tsiva easti amãnat; faptul cã cariva ari amãnatã; amãnari, amnari, shintiri
{ro: acţiunea de a întârzia; întârziere}
{fr: action de retarder; retard}
{en: action of being late; delay}
ex: ntãrdarea (amãnarea) aestã nu mi-arãseashti, nu u-ari faptã pute