DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

adzã

adzã (á-dzã) adv – dzua di tora tu cari zburãm; adz, azã, az, asãndzã, asãndz, astãndzã, astãndz, astãdz, astãzã, astãz, andzã
{ro: azi}
{fr: aujourd’hui}
{en: today}
ex: gioacã adzã, gioacã mãni; nu eara ca featili shi nveastili di adzã

§ adz (adzĭ) adv – (unã cu adzã)
ex: adz avem Vinjiri

§ azã1 (á-zã) adv – (unã cu adzã)

§ az (ázĭ) adv – (unã cu adzã)

§ astãdz (ás-tãdzĭ) adv – (unã cu adzã)
ex: ashitsi s-featsi laclu tsi-l videm pãnã astãdz; vã ascãpã astãdz tuts di coardã shi funi

§ astãz (ás-tãzĭ) adv – (unã cu adzã)

§ astãzã (ás-tã-zã) adv – (unã cu adzã)

§ astãndz (ás-tãndzĭ) adv – (unã cu adzã)

§ astãndzã (ás-tãn-dzã) adv – (unã cu adzã)
ex: astãndzã vinji arada la hilja-a amirãlui; di astãndzã nãinti

§ asãndzã (á-sãn-dzã) adv – (unã cu adzã)
ex: pãnã asãndzã ãts fu scriatã!; arucã-ti asãndzã, arucã-ti mãni, nu sh-aduna la ayizmari nitsi gãrnuts

§ asãndz (á-sãndz) adv – (unã cu adzã)

§ andzã2 (án-dzã) adv – (unã cu adzã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

aleg2

aleg2 (a-légŭ) (mi) vb IV shi II alepshu (a-lép-shĭu), alidzeam (a-li-dzeámŭ), aleaptã (a-leáp-tã) shi aleapsã (a-leáp-sã), aleadzi-ri/aleadzire (a-leá-dzi-ri) shi alidzeari/alidzeare (a-li-dzeá-ri) – mutrescu gramatili di pi-unã carti shi grãescu cu boatsea i aduchescu cu mintea noima-a zboarãlor tsi suntu scriati; cãntu, dyivãsescu, dyiuvãsescu, ghivãsescu, ghivisescu, yivãsescu, ghiuvãsescu, yiuvãsescu
{ro: citi}
{fr: lire}
{en: read}
ex: cartea u-aleapsi (u dyivãsi) tutã; alepshu (dghivãsii; icã u loai cu mini cã mi-arisi) unã carti; mash tini putush s-u-aledz (s-u dghivãseshti, s-u dizledz) cartea aestã; jiloslu a tãu cãntic lu-alepshu (l-dghivãsii) astãz eu; pãn dzãts tsintsi va s-u-aledz (s-u dghivãseshti); shi tu carti alidzea (dyivãsea)

§ aleptu2 (a-lép-tu) adg aleaptã (a-leáp-tã), aleptsã (a-lép-tsã), aleapti/aleapte (a-leáp-ti) – (gramati scriati) tsi suntu grãiti cu boatsea i aduchiti cu mintea; alepsu, cãntat, dyivãsit, dyiuvãsit, ghivãsit, ghivisit, yivãsit, ghiuvãsit, yiuvãsit
{ro: citit}
{fr: lu}
{en: read}

§ alepsu2 (a-lép-su) adg aleapsã (a-leáp-sã), alepshi (a-lép-shi), aleapsi/aleapse (a-leáp-si) – (unã cu aleptu2)

§ aleadzi-ri2/aleadzire (a-leá-dzi-ri) sf aleadziri (a-leá-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-aleadzi tsiva; alidzeari; cãntari, dyivãsiri, dyiuvãsiri, ghivãsiri, ghivisiri, yivãsiri, ghiuvãsiri, yiuvãsiri
{ro: acţiunea de a citi; citire}
{fr: action de lire}
{en: action of reading}

§ alidzeari2/alidzeare (a-li-dzeá-ri) sf alidzeri (a-li-dzérĭ) – (unã cu aleadziri2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

barun

barun (ba-rúnŭ) pr barunã (ba-rú-nã) fãrã pl – nitsiun, nisun, vãr, vãrã, vãrnu, vãrnã, verun, vãrun, vrãn, cariva, cainiva, caniva, cuniva, tsiniva
{ro: nimeni, niciun}
{fr: personne}
{en: nobody}
ex: nu-avets fricã di barun (vãrnu); nu am barun (nitsiun, vãr) lucru astãz

§ barunoarã (ba-ru-nŭá-rã) adv
1: macar (barem) unã oarã;
2: un chiro tsi nu va s-yinã vãrnãoarã; pute, putes, barunãoarã, vãrnãoarã, vãrnoarã, vãrãoarã, vãroarã, nitsiunãoarã, nitsiunoarã, nitsidãnãoarã
{ro: niciodată}
{fr: jamais}
{en: never}
ex: nu agãrsha barunoarã (putes) buneatsa

§ barunãoarã (ba-ru-nã-ŭá-rã) adv – (unã cu barunoarã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ndezmã

ndezmã (ndéz-mã) sf ndezmi/ndezme (ndéz-mi) shi ndezma-ti/ndezmate (ndéz-ma-ti) – ugoadã (tihisiri) tsi adutsi (a omlui tsi u pati) mari dureari shi znjii trupeascã shi sufliteascã; ndizmã, bilje, biljauã, taxirati, mintiturã, lãeatsã, halã, cubilji, etc.
{ro: belea, încurcătură, nenorocire}
{fr: mésaventure, aventure fâcheuse, malheur, embêtement}
{en: misadventure, trouble, misfortune}
ex: ndezma (biljelu) di muljari easti greauã; ndezmã lai (biljauã, taxirati greauã); slabã ndezmã (urutã mintiturã), more muljare; shi astãz cãntã ghionlu ca ndezmã (ca cubilji, nu trã ghini)

§ ndizmã (ndíz-mã) sf ndizmi/ndizme (ndíz-mi) shi ndizmati/ndizmate (ndíz-ma-ti) – (unã cu ndezmã)
ex: vãrnã oarã nu apãndãxeam ahtari ndizmã (nu mi-ashtiptam la-ahtari mintiturã, taxirati); ndizmã (taxirati) greauã nj-acãtsai cu soacrã-mea

§ ndizmusescu (ndiz-mu-sés-cu) (mi) vb IV ndizmusii (ndiz-mu-síĭ), ndizmu-seam (ndiz-mu-seámŭ), ndizmusitã (ndiz-mu-sí-tã), ndizmusi-ri/ndizmusire (ndiz-mu-sí-ri) – tihisii s-mi aflu iuva tamam tu oara tsi lipsea; ndisescu
{ro: brodi}
{fr: tomber à point}
{en: be some-where at the right moment}
ex: si ndizmusi (tihisi) ca si s-adunã anlu-atsel tuts cusurinjlji

§ ndizmusit (ndiz-mu-sítŭ) adg ndiz-musitã (ndiz-mu-sí-tã), ndizmusits (ndiz-mu-sítsĭ), ndizmusi-ti/ndizmusite (ndiz-mu-sí-ti) – tsi s-aflã iuva tamam tu oara tsi lipseashti; ndisit
{ro: brodit}
{fr: tombé à point}
{en: who is some-where at the right moment}

§ ndizmusiri/ndizmusire (ndiz-mu-sí-ri) sf ndizmusiri (ndiz-mu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ndizmuseashti; ndisiri
{ro: acţiunea de a brodi}
{fr: action de tomber à point}
{en: action of being somewhere at the right moment}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã