Dictsiunar

andop (an-dópŭ) (mi) vb I andupai (an-du-páĭ), andupam (an-du-pámŭ), andupatã (an-du-pá-tã), andupari/andupare (an-du-pá-ri) – lj-dau s-mãcã di primansus; lj-hig mãcarea prit gãrgãlan cu zorea cãndu nu va s-mata mãcã; mãc ma multu dicãt lipseashti (mi fac fushechi shi nchisescu s-mãc cu silã, di primansus pãnã nu pot s-mata mãc altã); nãfãtescu, anãfãtescu, fãnãtescu, fãnitescu, prãstãnescu, pristãnescu, pristãnisescu, pristinisescu, astup, ndes
{ro: îndopa}
{fr: gaver, gorger}
{en: cram, stuff, gorge}
ex: gioacã sh-mãcã, tuts si-andoapã

§ andupat (an-du-pátŭ) adg andupatã (an-du-pá-tã), andupats (an-du-pátsĭ), andupati/andupate (an-du-pá-ti) – tsi easti hrãnit di primansus; tsi-lj si hidzi mãcarea prit gãrgãlan; nãfãtit, anãfãtit, fãnãtit, fãnitit, prãstãnit, pristãnit, pristãnisit, pristinisit, astupat, ndisat
{ro: îndopat}
{fr: gavé, gorgé}
{en: crammed, stuffed, gorged}

§ andupari/andupare (an-du-pá-ri) sf andupãri (an-du-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti hrãnit cu zorea pãnã nu poati s-mata mãcã altutsiva; nãfãtiri, anãfãtiri, fãnãtiri, fãnitiri, prãstãniri, pristãniri, pristãnisiri, pristinisiri, astupari, ndisari
{ro: acţiunea de a îndopa; îndopare}
{fr: action de gaver, de gorger}
{en: action of cramming, of stuffing, of gorging}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

apuplixii/apuplixie

apuplixii/apuplixie (a-pu-plic-sí-i) sf apuplixii (a-pu-plic-síĭ) – atsea tsi ari un tsi-sh chiru putearea di minari a unei parti dit trup (di itia cã unã vinã dit miduã s-ari astupatã, unã parti i ntreagã, cu un cljag di sãndzi); chicutari, nchicutari, chicutã, picã, hali, halã, dãmblã, dãmlai, dumlai
{ro: apoplexie}
{fr: apoplexie}
{en: apoplexy, stroke}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

astup

astup (as-tupŭ) (mi) vb I astupai (as-tu-páĭ), astupam (as-tu-pámŭ), astupatã (as-tu-pá-tã), astupari/astupare (as-tu-pá-ri) – bag un lucru pristi (tu) unã guvã dishcljisã tra s-nu poatã s-treacã tsiva prit nãsã; acoapir unã dishcljidzãturã tra s-nu s-veadã (tra s-nu treacã tsiva); bag un dop tu-unã gurã di botsã; umplu cu lucri un sulinar di nu poati s-treacã tsiva prit el; ncljid, acoapir, etc.; (fig:
1: mi-astup; nj-u-astup = (i) mi ndop cu mãcari; (ii) nj-u ncljid gura, nu voi sã zburãscu; (iii) mãc tsiva tsi va mi facã s-nu pot s-es nafoarã, tsi va-nj da capsi; (iv) mi-acoapir; sã ncljidi, s-acoapirã tserlu cu niori; (v) mi cher, ascapit dupã unã dzeanã; expr:
2: astup multi guvi; am multi guvi tr-astupari = fac multi lucri tsi vrea fãtseari; am multi lucri tsi lipseashti s-li fac;
3: nj-astup urecljili = nu voi s-avdu tsiva di-atseali tsi-nj si spun)
{ro: astupa}
{fr: boucher}
{en: plug}
ex: astupã (u ncljisi) guva cu tsiva; sh-astupã nãrli sh-nu adilje dip; astuparã (lu-acupirirã) putslu; s-astupã avlachilu shi moara lucreadzã diznou; astupã botsa (bagã-lj doplu); s-astupã sulinarlu di la casã; s-astupats chipurli-a caljlor (s-bãgats tsiva tu chipuri tra s-nu-asunã); vai astuchi (va ncljidz) gura-a lumiljei?; lu-astupa (fig: lu ndupa) mash cu zahari; nu lã ncãpea sãmarili di carnea tsi avea astupatã (fig: di cãt s-avea ndupatã, di cãti-avea mãcatã); lj-u-astupã (fig: si ndoapã, li ndeasã, mãcã multã), nu s-agioacã; lj-astupai ali gãscã misur (fig: lj-bãgai cu zorea misur prit grumadz); cu pãradzlj-aeshti astupai multi guvi
(expr: feci multi lucri tsi lipsea fãtseari); astupã-ti! (fig: acoapirã-ti!); dzã-lj si sh-astupã gura
(expr: s-tacã, si shi ncljidã gura); s-astupã (fig: s-chiru, ascãpitã) apoea dupã dzeanã

§ astupat (as-tu-pátŭ) adg astupatã (as-tu-pá-tã), astupats (as-tu-pátsĭ), astupati/astupate (as-tu-pá-ti) – tsi s-ari ncljisã tra s-nu-alasã tsiva s-treacã; tsi-lj s-ari bãgatã un dop; ncljis, acupirit
{ro: astupat}
{fr: bouché}
{en: plugged}
ex: ari nãrli astupati (umpluti cu mixi); c-avea mãcatã tsi nu lipsea, easti multu astupat (nu poati s-easã nafoarã, sã-sh facã apa-atsea groasã, si s-cacã); nu puteam s-ishim cã nã eara usha astupatã (ncljisã); tserlu easti astupat (acupirit, mplin di niori)

§ astupari/astupare (as-tu-pá-ri) sf astupãri (as-tu-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-astupã tsiva; ncljideari, acupiriri, etc.
{ro: acţiunea de a astupa; astupare}
{fr: action de boucher}
{en: action of plugging}

§ neastupat (neas-tu-pátŭ) adg neastupatã (neas-tu-pá-tã), neastupats (neas-tu-pátsĭ), neastupati/neastupate (neas-tu-pá-ti) – tsi nu s-ari ncljisã tra s-nu-alasã tsiva s-treacã; tsi nu-lj s-ari bãgatã un dop; nincljis, neacupirit
{ro: neastupat}
{fr: qui n’est pas bouché}
{en: which is not plugged}

§ neastupari/neastupare (neas-tu-pá-ri) sf neas-tupãri (neas-tu-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-astupã tsiva; nincljideari, neacupiriri, etc.
{ro: acţiunea de a nu astupa; neastupare}
{fr: action de ne pas boucher}
{en: action of not plugging}

§ astupãturã (as-tu-pã-tú-rã) sf astupãturi (as-tu-pã-túrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-astupã tsiva; loclu iu easti astupatã unã guvã (gurã, dishcljidzãturã, etc.); astupari
{ro: astupătură}
{fr: bouchage}
{en: plugging}

§ astupãtoari/astupãtoare (as-tu-pã-tŭá-ri) sf astupãtori (as-tu-pã-tórĭ) – lucrul (dop, peaticã, gumolj di carti, etc.) cu cari s-astupã unã guvã (gurã, dishcljidzãturã, etc.); stupãtoari, stuputor, dop, stupunã, stupumã
{ro: dop}
{fr: bouchon}
{en: plug}
ex: chirdui astupãtoarea (doplu)

§ stupãtoari/stupãtoare (stu-pã-tŭá-ri) sf stupãtori (stu-pã-tórĭ) – (unã cu astupãtoari)

§ stuputor (stu-pu-tórŭ) sn stuputoari/stuputoare (stu-pu-tŭá-ri) – (unã cu astupãtoari)

§ stupumã (stú-pu-mã) sf stupumi/stupume (stú-pu-mi) – (unã cu astupãtoari)

§ stupunã (stú-pu-nã) sf stupuni/stupune (stú-pu-ni) – (unã cu astupãtoari)

§ distup (dis-tupŭ) (mi) vb I distupai (dis-tu-páĭ), distupam (dis-tu-pámŭ), distupatã (dis-tu-pá-tã), distupari/distupare (dis-tu-pá-ri) – scot atsea (dop, cep, cãpachi, etc.) cu cari easti astupatã guva di la un lucru (botsã, buti, vas, tengiri, etc.); scot lucrili tsi-astupã un sulinar; fac unã guvã tu-un lucru tra s-alas s-easã dit el (s-curã nafoarã) atsea tsi s-aflã ncljisã nuntru; disfac, dishcljid, dizvilescu, etc.;
(expr:
1: nj-distup urecljili = caftu s-avdu tsi si zburashti;
2: nj-distup gura = nchisescu sã zburãscu, di-aclo iu nu-nj dzãtseam un zbor)
{ro: destupa, deschide}
{fr: déboucher, défoncer}
{en: uncork, open, unplug}
ex: distupats (scutets doplu, dishcljidets) tuti botsli di yin; tora distupã (scoati doplu, dishcljidi) lãyinlu cu untulemnu; s-trapsi azvarna-azvarna, distupã butea shi ea s-guli; distupã (scoati tsi au bãgati tra s-nu-asunã) chiprili; lj-si distuparã urecljili
(expr: nchisi s-avdã) sh-gura
(expr: nchisi sã zburascã)

§ distupat (dis-tu-pátŭ) adg distupatã (dis-tu-pá-tã), distupats (dis-tu-pátsĭ), distupati/distupate (dis-tu-pá-ti) – tsi-lj s-ari scoasã atsea cu cari easti astupatã guva di la un lucru; tsi-lj s-ari faptã unã guvã tra s-alasã s-easã (s-curã nafoarã) atsea tsi s-aflã ncljisã tu-un lucru; tsi fu gulit di lucrili tsi astupa un sulinar; disfaptu, dishcljis, dizvilit, etc.
{ro: destupat}
{fr: débouché, défoncé}
{en: uncorked, opened, unplugged}
ex: shidea fãrã arshini, distupatã (dizvilitã)

§ dis-tupari/distupare (dis-tu-pá-ri) sf distupãri (dis-tu-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-distupã tsiva; disfãtseari, disfatsiri, dishcljideari, dishcljidiri, dizviliri, etc.
{ro: acţiunea de a destupa, de a deschide; destupare}
{fr: action de déboucher, de défoncer}
{en: action of uncorking, of opening, of unplugging}

§ nidistupat (ni-dis-tu-pátŭ) adg nidistupatã (ni-dis-tu-pá-tã), nidistupats (ni-dis-tu-pátsĭ), nidistupati/nidistupate (ni-dis-tu-pá-ti) – tsi nu easti distupat; tsi easti nica astupat
{ro: destupat}
{fr: débouché, défoncé}
{en: uncorked, unopened, unplugged}
ex: bujanili nidistupati (nidishcljisi)

§ nidistupari/nidistupare (ni-dis-tu-pá-ri) sf nidistupãri (ni-dis-tu-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-distupã tsiva
{ro: acţiunea de a nu destupa, de a nu deschide; nedestupare}
{fr: action de ne pas déboucher, de ne pas défoncer}
{en: action of not uncorking, of not opening, of not unplugging}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

capsi1/capse

capsi1/capse (cáp-si) sf cãpsi (cắp-si) – tsi nu poati s-easã nafoarã; tsi easti astupat; tsi nu poati sã-sh facã apa-atsea groasa; tsi nu poati si s-cacã
{ro: constipaţie}
{fr: constipation}
{en: constipation}
ex: easti capsi (nu poati s-easã nafoarã); laptili fatsi capsi (l-fatsi omlu s-nu poatã s-easã nafoarã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

cãtãrãsescu2

cãtãrãsescu2 (cã-thã-rã-sés-cu) vb IV cãtãrãsii (cã-thã-rã-síĭ), cã-tãrãseam (cã-thã-rã-seámŭ), cãtãrãsitã (cã-thã-rã-sí-tã), cãtãrãsi-ri/cãtãrãsire (cã-thã-rã-sí-ri) – cur shi ndreg casa (dulapea, uborlu, etc.) tra s-aibã tuti lucrili bãgati tu-aradã; scot dit un lucru atseali tsi nu voi s-armãnã tu el tra s-lu fac curat (spastru, limpidi, etc.); cur, cãtãrusescu, cãtãrisescu, spãstrescu, pãstrescu, pãstrãsescu, anãschirsescu, anischirsescu, nãscãrsescu, nãschirsescu, arãdãpsescu
{ro: curăţa, purifica}
{fr: nettoyer, purifier}
{en: clean, purify}

§ cãtãrãsit2 (cã-thã-rã-sítŭ) adg cãtãrãsitã (cã-thã-rã-sí-tã), cãtãrãsits (cã-thã-rã-sítsĭ), cãtãrãsiti/cãtãrãsite (cã-thã-rã-sí-ti) – tsi easti curat di murdãrilji; (lucru) tsi-lj s-ari scoasã atseali tsi s-aflã (amisticati) nuntru; curat, cãtãrusit, cãtãrisit, spãstrit, pãstrit, pãstrãsit, anãschirsit, anischirsit, nãscãrsit, nãschirsit, arãdãpsit
{ro: curăţat, purificat}
{fr: nettoyé, purifié, propre}
{en: cleaned, purified}

§ cãtãrãsiri2/cãtãrãsire (cã-thã-rã-sí-ri) sf cãtãrãsiri (cã-thã-rã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cãtãrãseashti; curari, cãtãrusiri, cãtãrisiri, spãstriri, pãstriri, pãstrãsiri, anãschirsiri, anischirsiri, nãscãrsiri, nãschirsiri, arãdãpsiri
{ro: acţiunea de a curăţa, de a purifica; curăţare, purificare}
{fr: action de nettoyer, de purifier; nettoyage, épuration}
{en: action of cleaning, of purifying; cleanliness purification}

§ cãtãrusescu2 (cã-thã-ru-sés-cu) vb IV cãtãrusii (cã-thã-ru-síĭ), cãtãruseam (cã-thã-ru-seámŭ), cãtãrusitã (cã-thã-ru-sí-tã), cãtãrusiri/cãtãrusire (cã-thã-ru-sí-ri) – (unã cu cãtãrãsescu)

§ cãtãrusit2 (cã-thã-ru-sítŭ) adg cãtãrusitã (cã-thã-ru-sí-tã), cãtãrusits (cã-thã-ru-sítsĭ), cãtãrusiti/cãtãrusite (cã-thã-ru-sí-ti) – (unã cu cãtãrãsit)

§ cãtãrusiri2/cãtãrusire (cã-thã-ru-sí-ri) sf cãtãrisiri (cã-thã-ri-sírĭ) – (unã cu cãtãrãsiri)

§ cãtãrisescu (cã-thã-ri-sés-cu) vb IV cãtãrisii (cã-thã-ri-síĭ), cãtãriseam (cã-thã-ri-seámŭ), cãtãrisitã (cã-thã-ri-sí-tã), cãtãrisi-ri/cãtãrisire (cã-thã-ri-sí-ri) – (unã cu cãtãrãsescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

chicutã4

chicutã4 (chí-cu-tã) sf chicuti/chicute (chí-cu-ti) – lãngoari di nevri (epilipsia) tsi-l fatsi omlu si s-minã fãrã s-va, s-treamburã, sã-sh cheardã aearea, s-veadã fandazmi, etc.; lãngoarea tsi u-ari atsel tsi-sh chiru putearea di minari a unei parti dit trup (di itia cã unã vinã dit miduã s-ari astupatã, unã parti i ntreagã, cu un cljag di sãndzi); chicutari, nchicutari, epilipsii, apuplixii, picã, hali, halã, dãmblã, dãmlai, dumlai
{ro: apoplexie, epilepsie}
{fr: apoplexie, paralysie, épilepsie}
{en: apoplexy, stroke, epilepsy}
ex: di iu ti-aflã laea chicutã (dãmblãlu)?; ãlj cãdzu chicutã (apuplixii) mari; si-lj cadã chicutã (dãmlai) greauã; chicuta (dãmblãlu) s-ti-agudeascã!; chicuta (dãmblãlu) pi loc s-ti-aseascã; lu-acsi chicuta (apuplixia) sh-muri; chicutã!
(expr: s-lu lja draclu!) nãs la mini s-mindueashti?

§ picã2 (pí-cã) sf fãrã pl – (unã cu chicutã4)
ex: a lor nu lã cadi picã (apuplixii, dãmblã); dauãli s-n-agudeascã pica (dãmblãlu)

§ nchicutedz (nchi-cu-tédzŭ) vb I nchicutai (nchi-cu-táĭ), nchicutam (nchi-cu-támŭ), nchicutatã (nchi-cu-tá-tã), nchicutari/nchicutare (nchi-cu-tá-ri) – agudescu cu dãmblãlu; chicutedz, dãmlusescu
{ro: damblagi, paraliza, avea apoplexie}
{fr: frapper ou être frappé d’apoplexie, paralysie}
{en: be hit by stroke, apoplexy}
ex: chicuta-nj ti nchicutã (ti-agudi dãmblãlu); chicuta lai s-ti nchicuteadzã (s-ti-agudeascã chicuta, dãmblãlu lai)

§ nchicutat (nchi-cu-tátŭ) adg nchicutatã (nchi-cu-tá-tã), nchicutats (nchi-cu-tátsĭ), nchicutati/nchicutate (nchi-cu-tá-ti) – agudit di dãmblã; chicutat, dãmlusit
{ro: damblagit, paralizat, lovit de apoplexie}
{fr: frappé d’apoplexie, paralysé}
{en: stricken by apoplexy}

§ nchicutari/nchicutare (nchi-cu-tá-ri) sf nchicutãri (nchi-cu-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un easti agudit di dãmblã; chicutari, dãmlusiri
{ro: acţiunea de a se damblagi, de a paraliza; damblagire}
{fr: action de frapper ou être frappé d’apoplexie}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

chinisi/chinise

chinisi/chinise (chí-ni-si) sf fãrã pl – lãngoari tsi-l fatsi omlu si s-ducã shi s-easã nafoarã (si s-cacã) multu moali (ca apa) sh-tut chirolu; lucrul (mãcarea, yitria) tsi guleashti tuti matsãli di murdãrilja tsi easti nuntru; yitria tsi u lja omlu tra s-easã nafoarã cãndu easti astupat, cãndu easti cu capsi; catartic, chinitco; diarii, cufoari, surdisiri, tartacutã, spriimnari, ishiri, urdinari, urdinat, strãbatiri, strãbãteari, stribatiri, stribãteari
{ro: diaree; pugativ}
{fr: diarrhée; purgatif}
{en: diarrhea; purgative}
ex: bunã-i atumtsea shi unã chinisi (un chinitco)

§ chinitco (chi-nit-có) sm chinitcadz (chi-nit-cádzĭ) – lucrul (mãcarea, yitria) tsi, cu ishirea nafoarã, l-fatsi omlu si-sh guleascã pãntica (matsãli) di tuti tsi s-aflã nuntru; yitria tsi u lja tra s-easã nafoarã atsel tsi easti astupat, tsi easti cu capsi; catartic, chinisi
{ro: pugativ}
{fr: purgatif}
{en: purgative}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

clizmã

clizmã (clíz-mã) sn clizmi/clizme (clíz-mi) – hãlati cu cari yeatsrãlj bagã apã tu matslu gros tra s-lu facã omlu s-easã nafoarã (sã-sh facã apa-atsea groasa) cãndu ari capsi (easti astupat); bãgarea di apã tu matslu gros; clistir
{ro: clismă, clistir, irrigator}
{fr: clystère, irrigateur}
{en: clyster, enema, irrigator}

§ clistir (clis-tírŭ) sn clistiri/clistire (clis-tí-ri) – (unã cu clizmã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

dãmblã

dãmblã (dãm-blắ) sm dãmbladz (dãm-bládzĭ) – atsea tsi ari un tsi-sh chiru putearea di minari a unei parti dit trup (di itia cã unã vinã dit miduã s-ari astupatã, unã parti i ntreagã, cu un cljag di sãndzi); apuplixii, chicutã, chicutari, nchicutari, picã, hali, halã, dãmlai, dumlai
{ro: apoplexie}
{fr: apoplexie}
{en: apoplexy, stroke}
ex: muri di dãmblã

§ damblã (dám-blã) sf dambli/damble (dám-bli) – (unã cu dãmblã)
ex: lj-cãdzu damblã (lu-agudi apuplixia)

§ dãmblari/dãmblare (dãm-blá-ri) sf dãmblãri (dãm-blắrĭ) – (unã cu dãmblã)

§ dãmblãgiu (dãm-blã-gíŭ) sm, sf dãmblãgii/dãmblãgie (dãm-blã-gí-i), dãmblãgii (dãm-blã-gíĭ), dãmblãgii (dãm-blã-gíĭ) – tsi easti lãndzit (agudit) di dãmblã, nchicutat, dãmlusit
{ro: damblagiu, paralizat, lovit de apoplexie}
{fr: frappé d’apoplexie, paralysé}
{en: stricken by apoplexy}

§ dãmlai/dãmlae (dãm-lá-i) sf dãmlãi (dãm-lắĭ) – (unã cu dãmblã)

§ dumlai/dumlae (dum-lá-i) sf dumlãi (dum-lắĭ) – (unã cu dãmblã)

§ dãmlusescu (dãm-lu-sés-cu) vb IV dãmlusii (dãm-lu-síĭ), dãmluseam (dãm-lu-seámŭ), dãmlusitã (dãm-lu-sí-tã), dãmlusiri/dãmlusire (dãm-lu-sí-ri) – chirui putearea di minari a unei parti dit trup (di itia cã mi-agudi dãmblãlu); escu agudit di apuplixii; nchicutedz, chicutedz
{ro: paraliza}
{fr: paralyser, frapper d’apoplexie}
{en: paralyse, have a stroke}

§ dãmlusit (dãm-lu-sítŭ) adg dãmlusitã (dãm-lu-sí-tã), dãmlusits (dãm-lu-sítsĭ), dãmlusiti/dãmlusite (dãm-lu-sí-ti) – agudit di dãmblã (apuplixii, dãmlai); chicutat, nchicutat
{ro: damblagit, paralizat}
{fr: paralysé, frappé d’apoplexie}
{en: paralysed, stricken by a stroke}
ex: eara dãmlusit di mãnã sh-di cicior

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

halã2

halã2 (há-lã) sf hãljuri (hã-ljĭŭrĭ) – lãngoari tsi u ari omlu multu chiro, cari s-fatsi peagalea di-arãu cama arãu shi nu s-vindicã lishor; atsea tsi ari un tsi-sh chiru putearea di minari a unei parti dit trup (di itia cã unã vinã dit miduã s-ari astupatã, cu un cljag di sãndzi, unã parti i ntreagã); chicutari, nchicutari, apuplixii, picã, dãmblã, dãmlai, dumlai
{ro: apoplexie}
{fr: apoplexie}
{en: apoplexy, stroke}

§ hali2/hale (há-li) sf hãljuri (hã-ljĭŭrĭ) – (unã cu halã2)
ex: loat di hali (apuplixii); aestu om ari hali (unã niputeari tsi-l tsãni di multu chiro)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã