DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

astrãpii/astrãpie

astrãpii/astrãpie (as-trã-pí-i) sf astrãpii (as-trã-píĭ) – discãrcarea ilectricã (cu vrondu asurdzitor shi lunjinã scãntiljitoari) tsi s-fatsi cãndu s-agudescu doi niori (tsi cadi dit tser pri loc sh-poati s-lu-agudeascã shi s-lu vatãmã omlu); strãpii, sfulgu, chicutã, ghirits, gãrits, gãrnish, rufeauã, arufei, rufe, rufei, arofchi, rofchi, vol
{ro: fulger}
{fr: éclair, foudre}
{en: lightning}
ex: cal tsi fudzi ca-astrãpia (multu agonja, ca sfulgul)

§ strãpii/strãpie (strã-pí-i) sf strãpii (strã-píĭ) – (unã cu astrãpii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

arufei/arufee

arufei/arufee (a-ru-fé-i) sf arufei (a-ru-féĭ) – discãrcarea ilectricã tsi s-fatsi (cu vrondu asurdzitor shi lunjinã scãntiljitoari) cãndu s-agudescu doi niori (tsi cadi dit tser pri loc sh-poati s-lu-agudeascã shi s-lu vatãmã omlu); rufeauã, rufe, rufei, arofchi, rofchi, sfulgu, astrãpii, strãpii, chicutã, ghirits, gãrits, gãrnish, vol; (fig: arufei = mari taxirati, chiameti, etc.)
{ro: fulger}
{fr: éclair, foudre}
{en: lightning}
ex: atsea scãntealji u cljimãm sfulgu, arofchi icã arufei

§ arofchi/arofche (a-róf-chi) sf arofchi (a-róf-chi) – (unã cu arufei)
ex: arofchili plãscãnescu; unã boatsi ca di arofchi

§ rufei/rufee (ru-fé-i) sf rufei (ru-féĭ) – (unã cu arufei)
ex: rufei cãdzurã njilj di ori pi-a noastri scumpi vlahu-hori

§ rufeauã (ru-feá-uã) sf rufei (ru-féĭ) – (unã cu arufei)

§ rufe (ru-fé) sf rufei (ru-féĭ) – (unã cu rufei)
ex: cãdzu rufeea pi-unã casã shi u-apreasi; rufeea (fig: marea taxirati) tsi mi-agudi

§ rofchi/rofche (róf-chi) sf rofchi (róf-chi) – (unã cu arufei)
ex: furtuna-i mari shi s-avdi rofchea tsi-arãsunã; aveam rofchea n mãnã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

chicutã3

chicutã3 (chí-cu-tã) sf chicuti/chicute (chí-cu-ti) – discãrcarea ilectricã (cu vrondu asurdzitor shi lunjinã scãntiljitoari) tsi s-fatsi cãndu s-agudescu doi niori (tsi cadi dit tser pri loc sh-poati s-lu-agudeascã shi s-lu vatãmã omlu); sfulgu, astrãpii, strãpii, ghirits, gãrits, gãrnish, rufeauã, arufei, rufe, rufei, arofchi, rofchi, vol;
(expr: nj-cadi chicutã = nj-pari multu-arãu, canda mi-agudi astrãpia)
{ro: fulger}
{fr: éclair, foudre}
{en: lightning}
ex: s-nu-amin chicuta (astrãpia) stri tini; cãdzu chicuta (astrãpia) pri nuc; armasi ca agudit di chicutã (astrãpii); cãndu lj-aspusirã, cã ea sh-ea tsi curã, si-lj cadã chicutã greauã a lui!
(expr: canda lu-agudi astrãpia!)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ghirits

ghirits (ghi-rítsŭ) sn ghiritsuri (ghi-rí-tsurĭ) – discãrcarea ilectricã (cu vrondu asurdzitor shi lunjinã scãntiljitoari) tsi s-fatsi cãndu s-agudescu doi niori (tsi cadi dit tser pri loc sh-poati s-lu-agudeascã shi s-lu vatãmã omlu); gãrnish, gãrits, sfulgu, astrãpii, strãpii, chicutã, rufeauã, arufei, rufei, rufe, arofchi, rofchi, vol
{ro: fulger}
{fr: éclair, foudre, coup de tonnerre}
{en: lightning, thunder-clap}

§ gãrnish (gãr-níshĭŭ) sn gãrnishi/gãrnishe (gãr-ní-shi) – (unã cu ghirits)

§ gãrits3 (gã-rítsŭ) sn gãritsã (gã-rí-tsã) – (unã cu ghirits)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

scãntealji/scãntealje

scãntealji/scãntealje (scãn-teá-lji) sf scãntealji/scãntealje (scãn-teá-lji) shi scãntelj (scãn-téljĭ) – cumatã multu njicã tsi ardi sh-ansari tu vimtu dit un lucru tsi easti apres (cãrbuni, jar, lemnu, etc.), tsi ascapirã ca pira, sh-cari nu tsãni multu ma s-astindzi unã-shunã (ma putsãn di cãt dai cu peana di oclji); cumatã njicã di foc tsi ansari cãndu dauã lucri scliro s-agudescu (ca sturnarea shi cilechea, bunãoarã), cari ascapirã tu vimtu shi s-cheari unãshunã; scãntelji, scãntelj, scãndãlitrã, spitã; (fig:
1: scãntealji = (i) lunjinã multu slabã sh-njicã tsi s-veadi sh-cheari unãshunã n dipãrtari (ca licuricilu tu earbã, bunãoarã); (ii) lucru multu njic sh-fãrã simasii, tsi poati s-lu facã si s-amintã un lucru multu mari; expr:
2: ved scãntealji; nj-arsar scãntealji dit oclji = canda veadi cã lj-arsar scãntealji dit oclji; zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva easti agudit sãnãtos la cap; ved steali verdzã;
3: di scãntealji njicã, mari foc s-aprindi = lucrili njits ditu nchisitã, multi ori, pot s-creascã shi si s-facã multu mãri)
{ro: scânteie}
{fr: étincelle}
{en: spark}
ex: ea-u! ea-u! sh-nu u vedz! (angucitoari: scãntealja); andzãri diparti-diparti unã njicã scãntealji, iu lunjina; laea di featã s-prifeatsi nã scãntealji shi azbuirã; cum trec scãnteljli di-astrãpii; isha scãntelj (spiti) dit ugeac; cãndu-lj da unã a catilui cu dzeaditlu tu ocljul bun, scãntealji vidzu catilu
(expr: canda lj-arsãrirã scãntealji dit oclji a catilui); apres cum earam di nj-arsãrea scãntealji printr-oclji

§ scãntelji/scãntelje (scãn-té-lji) sf scãntelji/scãntelje (scãn-té-lji) shi scãntelj (scãn-téljĭ) – (unã cu scãntealji)
ex: nã scãntelji (scãndãlitrã) easti duri tra s-lja foc casa

§ scãntelj1 (scãn-téljĭŭ) sn scãntealji/scãntealje (scãn-teá-lji) shi scãntelj (scãn-téljĭ) – (unã cu scãntealji)
ex: nu aflats nitsiun scãntelj di foc

§ scãn-tiljiturã (scãn-ti-lji-tú-rã) sf scãntiljituri (scãn-ti-lji-túrĭ) – scãntealji njicã
{ro: scânteioară}
{fr: petite étincelle}
{en: little spark}
ex: apãrnjirã tra s-easã dit cati scãntealji shi scãntiljiturã cãti unã flurii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sfulgu

sfulgu (sfúl-gu) sn sfulguri (sfúl-gurĭ) shi sfulguri/sfulgure (sfúl-gu-ri) – discãrcarea ilectricã tsi s-fatsi n tser, tu vimtu, cãndu s-agudescu doi niori (cu vrondu asurdzitor shi lunjinã scãntiljitoari, tsi cadi dit tser pri loc sh-poati s-lu-agudeascã shi s-lu vatãmã omlu); astrãpii, strãpii, chicutã, ghirits, gãrits, gãrnish, rufeauã, arufei, rufei, rufe, arofchi, rofchi, vol
(expr: agudit ca di sfulgu = limnusit, mãrmãrusit)
{ro: fulger}
{fr: éclair, foudre}
{en: thunderbolt, lightning}
ex: cadi sfulgu pi arburli di pi cãmpu; s-cadã sfulgul si-nj ti-aspargã; sfulgu, a lui mutritã-ascundi (mutrita-lj ascundi astrãpii); armili-a lor ascãpira ca sfulguri; surpã, dzatsi sfulguri di giunatic; canda lu-agudi sfulgul

§ sfuldzir1 (sfúl-dzirŭ) sn sfuldziri/sfuldzire (sfúl-dzi-ri) – (unã cu sfulgu)
ex: agudit di sfuldzir

§ sfuldzir2 (sfúl-dzirŭ) vb I sfuldzirai (sful-dzi-ráĭ), sfuldziram (sful-dzi-rámŭ), sfuldziratã (sful-dzi-rá-tã), sfuldzira-ri/sfuldzirare (sful-dzi-rá-ri) – scãntiljedz (ascapir ca sfulgul); agudescu ca un sfulgu
{ro: scânteia sau lovi ca fulgerul}
{fr: étinceler ou foudroyer comme une foudre}
{en: sparkle or flash or strike down like by lightning}
ex: pala-lj sfuldzirã (scãntilje, icã scãntiljadzã)

§ sfuldzirã (sfúl-dzi-rã) vb I unipirs sfuldzirã (sful-dzi-rắ), sfuldzira (sful-dzi-rá), sfuldziratã (sful-dzi-rá-tã), sfuldzirari/sfuldzirare (sful-dzi-rá-ri) – ascapirã (s-ved, s-avdu) sfulguri tu aerã; agudeashti (sfulgul); fuldzirã, ascapirã, sfulgurã
{ro: fulgera}
{fr: il éclaire, foudroyer}
{en: strike down by lightning}
ex: s-ascapirã shi s-fuldzirã; Dumnidzã s-ti fuldzirã (s-ti-agudeascã cu-astrãpia)

§ sfuldzirat (sful-dzi-rátŭ) adg sfuldziratã (sful-dzi-rá-tã), sfuldzirats (sful-dzi-rátsĭ), sfuldzirati/sfuldzirate (sful-dzi-rá-ti) – agudit di sfulgu (di-astrãpii); fuldzirat, sfulgurat, sfulgusit
{ro: fulgerat}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

vol2

vol2 (vólŭ) sn voluri (vó-lurĭ) – discãrcari ilectricã (cu vrondul asurdzitor shi lunjina scãntiljitoari) tsi s-fatsi cãndu s-agudescu doi niori (sh-cadi dit tser pri loc cãndu poati s-lu-agudeascã shi s-lu vatãmã omlu); sfulgu, astrãpii, strãpii, chicutã, ghirits, gãrits, gãrnish, rufeauã, arufei, rufei, rufe, arofchi, rofchi
{ro: fulger}
{fr: éclair, foudre}
{en: lightning}
ex: nj-pãru cã volu (sfulgul, astrãpia) cadi tu avlii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã