DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

afan

afan (á-fanŭ) adg afanã (á-fa-nã), afanj (á-fanjĭ), afani/afane (á-fa-ni) – tsi nu s-veadi; tsi s-chiru; afandu, cãipi, stifã, defi, nividzut
{ro: dispărut, invizibil}
{fr: disparu, invisible}
{en: disappeared, invisible}
ex: afan s-featsi (defi s-featsi, s-chiru, fudzi)

§ afandu (á-fan-du) adg afandã (á-fan-dã), afandzã (á-fan-dzã), afandi/afan-de (á-fan-di) – (unã cu afan)

§ afãnisescu (a-fã-ni-sés-cu) (mi) vb IV afãnisii (a-fã-ni-síĭ), afãniseam (a-fã-ni-seámŭ), afãnisitã (a-fã-ni-sí-tã), afãnisiri/afãnisire (a-fã-ni-sí-ri) – fac un lucru s-nu mata s-veadã (si s-chearã, si s-facã afan, stifã, defi, etc.); aspargu dip di dip un lucru, tra s-nu mata armãnã tsiva di el; slãghescu multu dupã unã lãngoari; afãnsescu, cãipusescu, stifusescu, cãtãstrãpsescu, prãpãdescu, sutrupsescu
{ro: dispare, nimici}
{fr: disparaître, anéantir}
{en: disappear, annihilate}
ex: u cãftai tutã dzua, canda s-afãnisi (canda s-featsi cãipi); lj-afãnisirã (cãtãstrãp-sirã) sh-casa sh-tutiputa; mi-afãnisirã bileili; pãnã s-mi shuts s-afãnisi (s-featsi afanã, s-chiru), canda intrã tu loc

§ afãnisit (a-fã-ni-sítŭ) adg afãnisitã (a-fã-ni-sí-tã), afãnisits (a-fã-ni-sítsĭ), afãnisiti/afãnisite (a-fã-ni-sí-ti) – tsi s-ari faptã afan; tsi s-ari aspartã sh-nu-ari armasã tsiva dip; afãnsit, cãipusit, stifusit, cãtãstrãpsit, prãpãdit, sutrupsit
{ro: dispărut, nimicit}
{fr: disparu, anéanti}
{en: disappeared, destroyed}

§ afãnisiri/afãnisire (a-fã-ni-sí-ri) sf afãnisiri (a-fã-ni-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru s-fatsi afan icã s-aspardzi sh-nu mata armãni tsiva dip di el; afãnsiri, cãipusiri, stifusiri, cãtãstrãpsiri, prãpãdiri, sutrupsiri
{ro: acţiunea de a dispare, de a nimici; nimicire}
{fr: action de disparaître, d’anéantir}
{en: action of disappearing, of completely destroying}

§ afãnsescu (a-fãn-sés-cu) (mi) vb IV afãnsii (a-fãn-síĭ), afãnseam (a-fãn-seámŭ), afãnsitã (a-fãn-sí-tã), afãnsiri/afãnsire (a-fãn-sí-ri) – (unã cu afãnisescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ahãndos1

ahãndos1 (a-hãn-dósŭ) adg ahãndoasã (a-hãn-dŭá-sã), ahãndosh (a-hãn-dóshĭ), ahãndoasi/ahãndoase (a-hãn-dŭá-si) – a curi fundu s-aflã diparti di mardzina di nsus; adãncu, aduncos, ahãndos, afundos, afunducos
(expr:
1: zbor ahãndos = zbor greu, tsi ari multã noimã shi mintiminilji tu el;
2: minti ahãndoasã = giudicatã bunã, mintimenã, tsi li mindueashti lucrili ghini;
3: somnu ahãndos = somnu greu, ahãndos, ca di moarti;
4: lumi ahundoasã = lumi tsi nu-ari vãrã aradã, tsi easti alocuta)
{ro: adânc}
{fr: profond}
{en: deep}
ex: agiumsirã ningã un puts ahãndos; lu-aruca fãrã njilã tu un trap ahãndos; atsea pishtireauã, eara lungã, largã, ahãndoasã shi multu ntunicoasã; arãulu din hoarã easti ahãndos; ear la minti, ahãndoasã
(expr: tsi ari giudicatã bunã, cari li mindueashti ghini lucrili)

§ ahundos (a-hun-dósŭ) adg ahun-doasã (a-hun-dŭá-sã), ahundosh (a-hun-dóshĭ), ahundoasi/ahun-doase (a-hun-dŭá-si) – (unã cu ahãndos1)
ex: putslu eara ahun-dos; ahundoasã ca nã hauã; lumi mintitã, ahundoasã
(expr: fãrã nitsiunã aradã)

§ hãndos1 (hãn-dósŭ) adg hãndoasã (hãn-dŭá-sã), hãndosh (hãn-dóshĭ), hãndoasi/hãndoase (hãn-dŭá-si) – (unã cu ahãndos1)

§ hundos (hun-dósŭ) adg hundoasã (hun-dŭá-sã), hundosh (hun-dóshĭ), hundoasi/hundoase (hun-dŭá-si) – (unã cu ahãndos1)

§ ahãndami/ahãndame (a-hãn-dá-mi) sf pl(?) – harea tsi u ari un lucru cari easti ahãndos; ahãndusimi
{ro: adâncime}
{fr: profondeur}
{en: depth}

§ ahãndusimi/ahãn-dusime (a-hãn-du-sí-mi) sf ahãndusinj (a-hãn-du-sínjĭ) – (unã cu ahãndami)

§ ahãndos2 (a-hãn-dósŭ) adv – ahanda, ahãnda, afunda, andãca, adãnca, adanca
{ro: adânc}
{fr: profondément}
{en: deep, deeply}
ex: greashti ahãndos

§ ahãnda (a-hãn-dá) adv – (unã cu ahãndos2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aludzãscu

aludzãscu (a-lu-dzắs-cu) (mi) vb IV aludzãi (a-lu-dzắĭ), aludzam (a-lu-dzámŭ), aludzãtã (a-lu-dzắ-tã), aludzãri/aludzãre (a-lu-dzắ-ri) – (lucru, lilici, mãcari, carni) nchiseashti s-moalji ninti ca si s-aspargã; nchisescu s-mi-aspargu; mãrãnghisescu, vishtidzãscu, anjurzescu urut, mi-amput, amput, mi-acredz, etc.
{ro: (se) altera, (se) moleşi, ofili, (se) împuţi, începe a se strica}
{fr: (s’)altérer, (se) rendre mou, (s’)amollir; sentir mauvais}
{en: change (for worse), spoil, soften, smell foul}
ex: lilicea s-aludzashti (mãrãnghiseashti); carnea s-aludzã (s-mulje, sã nviclje); sudorli aludzãscu (amput, anjurzescu ca unã mãcari aspartã), s-acreadzã

§ aludzãt (a-lu-dzắtŭ) adg aludzãtã (a-lu-dzắ-tã), aludzãts (a-lu-dzắtsĭ), aludzã-ti/aludzãte (a-lu-dzắ-ti) – tsi s-moalji ninti ca si s-aspargã; tsi-ari nchisitã si s-aspargã; mãrãnghisit, vishtidzãt, anjurzit, urut, amputsãt, acrit, etc.
{ro: alterat, ofilit, moleşit, împuţit, fleşcăit}
{fr: altéré, amolli, qui sent mauvais}
{en: changed (for worse), spoiled, softened, which smells foul}
ex: carni aludzãtã (shidzutã, muljatã, aspartã)

§ aludzãri/aludzãre (a-lu-dzắ-ri) sf aludzãri (a-lu-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-aludzashti; mãrãnghisiri, vishtidzãri, anjurziri urut, amputsãri, acriri, etc.
{ro: acţiunea de a (se) altera, de a (se) moleşi, de a (se) ofili, de a (se) împuţi, de a începe a (se) strica; alterare, ofilire, împuţire, fleşcăire}
{fr: action de (s’)altérer, de (se) rendre mou, de (s’)amollir; de sentir mau-vais; amolissement}
{en: action of changing (for worse), of spoiling, of softening, of smelling foul; softening}

§ alu-dzãmi/aludzãme (a-lu-dzắ-mi) sf aludzãnj (a-lu-dzắnjĭ) – harea tsi-l fatsi un lucru s-hibã aludzãt; ashi cum easti un lucru (ma multu carnea) cãndu s-moalji shi nchiseashti s-aspargã; aludzãri
{ro: fleşcăire, moleşire, alterare}
{fr: amolissement, on dit d’une viande qui commence a s’altérer}
{en: softening; it is said about meat when it starts softening, before spoiling}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

anvãrliga

anvãrliga (an-vãr-lí-ga) adv – di tuti pãrtsãli a unui lucru; di cãtã locurli di-aproapea; di cãtã partea-a unui lucru; anvãriga, anvãrigalui, anvarliga, anvarligalui, anvãrligalui, anveriga, anver-liga, avarig, avariga, avãriga, avãrigara, avarliga, avãrliga, avar-ligalui, avãrligalui, averiga, nvãrliga, dinvãrliga, nvarliga, deanvar-liga, deavarliga, deavarligalui, divarliga, divãrliga, divarligala, divarligalui, vãriga, varliga, vãrliga, vãrligalui;
(expr: lj-yini cãciu-la-anvãrliga = easti ciurtuit, cihtisit)
{ro: în jur, împrejur}
{fr: (tout) autour}
{en: round, (all) around}
ex: dit unã hoarã di anvãrliga (di cãtã locurli di-aproapea)

§ anvãriga (an-vã-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)
ex: tuts di anvãriga l-mutrea

§ anvãrigalui (an-vã-rí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anvarliga (an-var-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anvarligalui (an-var-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anvãrligalui (an-vãr-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anveriga (an-ve-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anverliga (an-ver-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avarig (a-va-rígŭ) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avariga (a-va-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avãriga (a-vã-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avãrigara (a-vã-rí-ga-ra) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avarliga (a-var-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avãrliga (a-vãr-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avarligalui (a-var-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avãrligalui (a-vãr-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arãvulsescu

arãvulsescu (a-rã-vul-sés-cu) (mi) vb IV arãvulsii (a-rã-vul-síĭ), arãvulseam (a-rã-vul-seámŭ), arãvulsitã (a-rã-vul-sí-tã), arãvulsi-ri/arãvulsire (a-rã-vul-sí-ri) – fac tsiva s-cadã mpadi (surpu un lucru, casã, punti, etc.) cu puteari di nu-armãni tsiva mprostu; cad mpadi di-iuva di-analtu, pi dinapandiha sh-cu vrondu; mi nclin sh-mi-arãstornu (mi-arucutescu) mpadi; mi-aspargu sh-cad iuva ahãndusinda-mi; aruvulsescu, ruvulsescu, aruvursescu, aruvuescu, arãvuescu, arãvãescu, rãvãescu, arãzvuescu, survuljisescu, rãzuescu, surpu, dãrãm
{ro: nărui, (se) prăbuşi}
{fr: s’écrouler, s’effondrer, s’ébouler, s’abîmer}
{en: collapse, cave in, drop down}
ex: loclu s-arãvulsi (cãdzu, s-ahãndusi)

§ arãvulsit (a-rã-vul-sítŭ) adg arãvulsitã (a-rã-vul-sí-tã), arãvulsits (a-rã-vul-sítsĭ), arãvulsiti/arãvulsite (a-rã-vul-sí-ti) – tsi ari cãdzutã mpadi pi napandiha sh-cu vrondu; tsi s-ari aspartã sh-cãdzutã; aruvulsit, ruvulsit, aruvursit, aruvuit, arãvuit, arãvãit, rãvãit, arãzvuit, survuljisit, rãzuit, surpat, dãrãmat
{ro: năruit, prăbuşit}
{fr: écroulé, effondré, éboulé, abîmé}
{en: collapsed, caved in, dropped down}

§ arãvulsiri/arãvulsire (a-rã-vul-sí-ri) sf arãvulsiri (a-rã-vul-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-arãvulseashti; aruvulsiri, ruvulsiri, aruvursiri, aruvuiri, arãvuiri, arãvãiri, rãvãiri, arãzvuiri, survuljisiri, rãzuiri, surpari, dãrãmari; survolj
{ro: acţiunea de a se nărui, de a se prăbuşi; năruire, prăbuşire}
{fr: action de s’écrouler, de s’effondrer, de s’ébouler, de s’abîmer}
{en: action of collapsing, of caving in, of dropping down}

§ aruvulsescu (a-ru-vul-sés-cu) (mi) vb IV aruvulsii (a-ru-vul-síĭ), aruvulseam (a-ru-vul-seámŭ), aruvulsitã (a-ru-vul-sí-tã), aruvulsiri/aruvulsire (a-ru-vul-sí-ri) – (unã cu arãvulsescu)
ex: aruvulsi murlu (cãdzu mpadi, s-surpã)

§ aruvulsit (a-ru-vul-sítŭ) adg aruvulsitã (a-ru-vul-sí-tã), aruvulsits (a-ru-vul-sítsĭ), aruvulsiti/aruvulsite (a-ru-vul-sí-ti) – (unã cu arãvulsit)
ex: citii aruvulsitã (surpatã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ascap

ascap (as-cápŭ) vb I ascãpai (as-cã-páĭ), ascãpam (as-cã-pámŭ), ascãpatã (as-cã-pá-tã), ascãpari/ascãpare (as-cã-pá-ri) – mi zmulgu di-iuva shi-nj ljau calea; mi disfac dit tsiva sh-fug (dit un loc, di cariva, etc. tsi nu mi-ariseashti); trec prit (es dit) unã catastasi greauã; lu-alas (bitisescu) un lucru; bitisescu (aspargu, hãrgiuescu) paradzlji; scap, discap, asusescu, curturisescu, cutursescu, nchiuluescu, bitisescu
{ro: scăpa; termina}
{fr: échapper, se sauver; terminer, achever}
{en: escape; finish, end}
ex: paradzlji lj-ascãparã (s-bitisirã, lj-asparsirã); seara, dzua ascapã (bitiseashti); nj-ascãpã (nj-fudzi) dit mãnã; ascap (mi zmulgu, fug) dit mãna-a lui; mizi ascãpai dit hãpsãnã; ascãpai di (mi lai di, u-ashtershu) unã borgi mari; ascãpai shi di njitsli borgi tsi-aveam ti dari; ascãpãm (tricum) dinclo di munti; Mitlu nu lu-ascãpa (nu lu-alãsa) dintr-oclji saclu; pãnã s-ascap di pirmith (s-bitisescu pirmithlu); Doamne! ascapã-nj-mi di-arãu; lu-ascãpai di moarti; lipseashti s-u-aibã ascãpatã vãrnu; astã-searã ascãpai; s-mi-ascãparish, s-nu mi cheri

§ ascãpat (as-cã-pátŭ) adg ascãpatã (as-cã-pá-tã), ascãpats (as-cã-pátsĭ), ascãpati/ascãpate (as-cã-pá-ti) – tsi s-ari zmulsã di cariva; tsi s-ari disfaptã di tsiva sh-ari vgatã; tsi ari tricutã prit unã catastasi greauã; tsi lu-ari alãsatã un lucru (lu-ari bitisitã); tsi lj-ari aspartã (hãrgiuitã) paradzlji; scãpat, discãpat, asusit, curturisit, cutursit, nchiuluit, bitisit
{ro: scăpat; terminat}
{fr: échappé, sauvé; terminé, achevé}
{en: escaped; finished, ended}
ex: dzã ca s-eshti ascãpatã (curturisitã); ascãpats di-Arap, inshirã tu lumi; va s-escu ascãpat shi va s-nã bãnãm deadun pãnã la moarti; cara s-tritsea di gardu eara ascãpatã

§ ascãpari/ascãpare (as-cã-pá-ri) sf ascãpãri (as-cã-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ascapã di tsiva; scãpari, discãpari, asusiri, curturisiri, cutursiri, nchiuluiri, bitisiri
{ro: acţiunea de a scăpa; de a termina; scăpare, terminare}
{fr: action d’échapper, de se sauver; de terminer, d’achever; salut, délivrance}
{en: action of escaping; of finishing, of ending; salvation, end}
ex: mintea-a aushlor, ghineatsa shi ascãparea-a tinirlor; cari vidzu acshi feata, cã nu-ari ascãpari; la mãnar sh-aflã ascãparea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ashclji/ashclje

ashclji/ashclje (ásh-clji) sf ashclji (ásh-clji) – cumatã multu njicã shi suptsãri tsi ari ishitã (cãdzutã i armasã) di la un lucru tsi s-ari aspartã i disicatã (ca yilia, lemnul, etc.); surtsel, schizari, tsandzãrã, luschidã, lutseatrã, licãturã, pilicudã, scãrpã, scãrpoaci, shcãrpã, mindzalji, minutsalji, mintsalji, anghidã, spitsã, gãgi
{ro: aşchie}
{fr: éclat de bois, copeau}
{en: splint}
ex: mi-agudi unã ashclji cãndu disicam leamni; unã ashclji di geami nj-intrã tu cicior

§ ashcljedz (ash-cljĭédzŭ) vb I ashcljai (ash-cljĭáĭ), ashcljam (ash-cljĭámŭ), ashcljatã (ash-cljĭá-tã), ashcljari/ashcljare (ash-cljĭá-ri) – disic leamni (tsi s-fac ashclji cu disicarea); disic
{ro: aşchia}
{fr: fendre, couper du bois en éclats}
{en: split wood into small splinters}
ex: ashcljai (disicai sh-li feci ashclji) dauã-trei leamni; ai cãshtigã s-nu ts-ashcljedz caplu

§ ashcljat (ash-cljĭátŭ) adg ashcljatã (ash-cljĭá-tã), ashcljats (ash-cljĭátsĭ), ashcljati/ashcljate (ash-cljĭá-ti) – (lemnu) tsi easti disicat (sh-cu tãljarea cad ashclji); disicat
{ro: aşchiat}
{fr: (bois) fendu}
{en: (wood) split into small splinters}
ex: avea leamni ashcljati (disicati) tu ubor; vinji cu caplu ashcljat (disicat) tu dauã-trei locuri

§ ashcljari/ashcljare (ash-cljĭá-ri) sf ashcljeri (ash-cljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ash-cljadzã; disicari
{ro: acţiunea de a aşchia; aşchiare}
{fr: action de fendre, de couper du bois en morceaux}
{en: action of splitting wood into small splinters}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

aspargu

aspargu (as-pár-gu) (mi) vb III shi II asparshu (as-pár-shĭu), as-pãrdzeam (as-pãr-dzeámŭ), aspartã (as-pár-tã), aspardziri/as-pardzire (as-pár-dzi-ri) shi aspãrdzeari/aspãrdzeare (as-pãr-dzeá-ri) –
1: l-fac un lucru (stamnã, shishi, pheat, etc.) si s-adarã cumãts, si s-facã tsivali; l-fac un lucru s-creapã, s-plãscãneascã, si zdãngãneascã; lu stric, lu tãlãescu un lucru (sãhati, amaxi, etc.) di nu mata neadzi ghini (i nu neadzi dip);
2: bitisescu unã adunari (numtã, cor, bisearicã, etc.) sh-fac lumea s-fugã (si s-arãspãndeascã, s-arãeascã, si sã scrupseascã, etc.);
3: dau paradz tra s-acumpãr lucri; fac exudi cu pãradzlji tsi lj-am (xudipsescu, hãrgiuescu, etc.);
4: l-fac un lucru (casã, hoarã, grãdinã, etc.) tra s-nu mata armãnã mari lucru di el (surpu, azvãrnuescu, bãstisescu, prãpãdescu, cãtãstrãpsescu, afãnisescu);
5: u fac unã hiintsã (yeatsã, pravdã, om, etc.) s-moarã; vatãm, talj, spãstrescu, surpu mpadi, lj-mãc caplu, lj-aprindu tseara, etc.;
6: alãxescu paradz cu tinjii mari (liri) trã paradz cu tinjii ma njicã (piastri, aslanj, etc.);
7: alas un lucru tsi easti bun trã mãcari (lapti, carni, ghelã, etc.) si s-facã nibun (si s-astalj, s-aludzascã, etc.);
8: alãxescu purtarea-a unui om sh-lu fac (di bun tsi eara) s-ducã unã banã arushinoasã (di purnilji, etc.);
9: nj-cher mintea, glãrescu;
10: mi-alãxescu la fatsã (di lãngoari, nidurnjiri, etc.), ãnj cher hroma, fac sufri, aushescu, vishtidzãscu, mãrãnghisescu, etc.
{ro: sparge, strica, termina, dispersa, cheltui, distruge, omorî, schimba, corupe, înnebuni, ofili}
{fr: casser, briser, disperser, achever, dépenser, détruire, tuer, échanger, corrompre, se toquer, se faner}
{en: break, finish, end, disperse, spend, distroy, kill, exchange, corrupt, lose one’s mind, fade, wither}
ex: asparshu (surpai) casa; s-asparsi Muscopulea; asparshu brava ca s-pot s-dishcljid sinduchea; nj-asparsish oara (nj-u featsish sãhatea s-astãmãtseascã shi nu mata nj-aspuni oara cum lipseashti); lj-u-asparshu (lj-u alãxii chefea shi-l feci s-lji parã arãu); s-asparsi numta (bitisi ziafetea sh-lumea fudzi cãtrã casili-a lor); corlu s-asparsi (gioclu bitisi sh-giucãtorlji s-arãspãndirã); carnea s-asparsi (s-aludzã); pãradzlji lj-aspãrdzea (fãtsea exudi, acumpãra lucri) curundu; asparsirã (afãnisirã, azvãrnuirã) tsintsi, shasi hori; s-aspargã (s-u surpã, s-u cãtãstrãpseascã) Gramostea; pri Dina sh-pri tatãl a featãljei lj-asparshu (ãlj vãtãmai); s-nidzem tu muntsã shi s-lji aspãrdzem (sã-lj vãtãmãm, s-lji spãstrim, s-lji tãljem); aspardzi-nj unã lirã (alãxea-nj lira shi dã-nj, trã cãt fatsi lira, paradz ma minuts, cu tinjii ma njicã); asparshu nã migidii albã cã nu-aveam minuts; asparsi (li-alãxi, li featsi pradz) shi fluriili di la veri; asãndzã ficiorlji s-aspargu (sh-alãxescu purtarea shi n-arushineadzã) lishor; s-asparsi di minti (glãri, sh-chiru mintea); cara-lj murirã ficiorlji, s-asparsi niheamã la minti; cãt s-asparsi (s-alãxi, mãrãnghisi) la fatsã!; furã unãoarã cu mari aveari, tora s-asparsirã; li-asparsim doili (chicusim, nã ncãcem); nu puteam s-lj-u-aspargu (chefea) al Tanasi; nu putui cama s-aravdu shi lj-u-asparshu (asparshu chefea)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

astalj

astalj (as-táljĭŭ) (mi) vb I astãljai (as-tã-ljĭáĭ), astãljam (as-tã-ljĭámŭ), astãljatã (as-tã-ljĭá-tã), astãljari/astãljare (as-tã-ljĭá-ri) – stalj;
1: mi-adun (mi aflu) cu cariva (acasã, n cali, etc.); dau di cariva; talj calea-a unui; andãmusescu, alãhãescu, astãhisescu, tihisescu, cunushtusescu, stãvrusescu, mi-adun cu, mi aflu cu, mpichi, etc.;
2: trec naparti di cariva i di tsiva; trec nintea-a unui; lu-astrec pri cariva; ascapit dupã dzeanã; am ma nsus di…; nj-u njicshuredz (talj) calea; nãstrec, artisescu, shcurtedz, njicshuredz, etc.;
3: fac pri cariva si s-nãireascã, s-chicuseascã, sã-lj parã-arãu di tsi lj-am dzãsã, etc.; cãrtescu, chicusescu, etc.;
4: l-fac si s-aspargã laptili cãndu-l herbu (s-fatsi ca cashlu), supa (cãtivãrãoarã) cãndu-lj bag limonji, etc.; frimintu aloatlu cu umtu tra s-fac peturi trã pitã; etc.;
(expr:
1: astalj bãclãvãlu = talj bãclãvãlu tu cumãts (tra s-pot s-chirnisescu oaspitslji);
2: om s-nu lu-astalj ãn cali = om anapud, arãu, cu cari nu vrei s-ai vãrã huzmeti, etc.)
{ro: întâlni, încrucişa; depăşi, scurta; supăra, certa; strica}
{fr: rencontrer, entrecroiser; dépasser, passer au delà, se raccourcir; se fâcher; gâter, cailler}
{en: meet, intersect, cross; pass beyond, shorten; get angry; spoil, curdle}
ex: u-astãlje (u-astãhisi) ãn cali; lj-astalji calea (lj-inshi ninti) un pondu di-arap; s-astãlje (s-andãmusi) cu-un aush; preftul, preftu macã astalji, un alantu vai arãdã; lj-astãlje calea (lj-inshi nãinti) a featãljei; s-lu-astãljari n cali, s-fudz, hilje, shi cu gura s-nu-lj greshti dip; lu-astãljai (lu-astricui) la imnari; oi, cãpri, astalji di (ari ma nsus, tricu di) shasi suti; cãrvãnjli astãljarã la (tricurã naparti di) munti; astãlje (shcurtã) ma multu calea; pri-aclo ma astalji (s-ma shcurteadzã) calea; s-astãlje (chicusi) multu sh-nu mi zburashti dip; el easti om tsi s-astalji (fig: chicuseashti, s-cãrteashti) di-aclo iu sta; aestã eara muljari s-nu u-astalj ãn cali
(expr: arauã, anapudã); laptsili nji s-astãlje (s-featsi ca cashlu)

§ astãljat (as-tã-ljĭátŭ) adg astãljatã (as-tã-ljĭá-tã), astãljats (as-tã-ljĭátsĭ), astãljati/astãljate (as-tã-ljĭá-ti) – stãljat;
1: tsi s-ari aflatã (adunatã) cu cariva; alãhãit, astãhisit, andãmusit, cunushtusit, tihisit, stãvrusit, mpicheat, etc.;
2: tsi ari tricutã naparti di tsiva i cariva; tsi ari shcurtatã (calea); nãstricut, artisit, shcurtat, njicshurat, etc.;
3: tsi s-ari nãiritã; tsi-lj pari-arãu di tsi-lj s-ari dzãsã; chicusit, cãrtit, etc.;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn