|
|
arãvdat
arãvdat (a-rãv-dátŭ) adg – vedz tu aravdu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: aravduarãvdãtor
arãvdãtor (a-rãv-dã-tórŭ) adg – vedz tu aravdu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: aravduapufirsescu
apufirsescu (a-pu-fir-sés-cu) (mi) vb IV apufirsii (a-pu-fir-síĭ), apufirseam (a-pu-fir-seámŭ), apufirsitã (a-pu-fir-sí-tã), apufirsi-ri/apufirsire (a-pu-fir-sí-ri) – trag (aravdu) unã taxirati (niputeari, dureari, vasan, etc.); aravdu, vãsãnipsescu, munduescu, mi pidipsescu, trag
{ro: îndura, suporta, răbda, suferi}
{fr: endurer, supporter, souffrir}
{en: endure, suffer}
ex: aestu lucru nu s-apufirseashti (nu s-aravdã)
§ apufirsit (a-pu-fir-sítŭ) adg apufirsitã (a-pu-fir-sí-tã), apufirsits (a-pu-fir-sítsĭ), apufirsi-ti/apufirsite (a-pu-fir-sí-ti) – tsi ari traptã (cu arãvdari) unã niputeari (un vasan, unã taxirati, etc.); arãvdat, vãsãnipsit, munduit, pidipsit, traptu
{ro: îndurat, suportat, răbdat, suferit}
{fr: enduré, supporté, souffert}
{en: endured, suffered}
§ apufirsi-ri/apufirsire (a-pu-fir-sí-ri) sf apufirsiri (a-pu-fir-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva apufirseashti tsiva; arãvdari, trãdzeari, vãsãnipsiri, munduiri, pidipsiri
{ro: acţiunea de a îndura, de a suporta, de a răbda, de a suferi; îndurare, suportare, răbdare, suferire}
{fr: action d’endurer, de supporter, de souffrir}
{en: action of enduring, of suffering}
arãbã
arãbã (a-rã-bắ) sm arãbadz (a-rã-bádzĭ) – amaxi mari trã purtari grãni sh-alti lucri; amaxi;
(expr:
1: turcul lu-acatsã ljepurlu cu arãbãlu = cu diplumãtsii [zborlu yini di-aclo cã turcul easti arãvdãtor, ashtiptãndalui preanarga-anarga si s-facã lucrul tsi-l va nãs];
2: yini cu arãbãlu = yini multã diunãoarã)
{ro: haraba}
{fr: chariot}
{en: wagon, cart}
§ arãbãgi (a-rã-bã-gí) sm arãbãgeadz (a-rã-bã-gĭádzĭ) – omlu tsi cãrteashti (urseashti) arãbãlu shi-lj fatsi caljlji s-lu tragã cãtrã loclu iu va el si s-ducã
{ro: harabagiu, cărăuş}
{fr: charretier}
{en: cart driver}
aravdu
aravdu (a-ráv-du) (mi) vb I arãvdai (a-rãv-dáĭ), arãvdam (a-rãv-dámŭ), arãvdatã (a-rãv-dá-tã), arãvdari/arãvdare (a-rãv-dá-ri) – dixescu cripãrli tsi-nj cad pri cap (taxirãtsli, niputerli, durerli, vasanli, etc.) fãrã s-mi plãngu i s-cãtigursescu pri cariva; mi tsãn sh-armãn ashi cum hiu (aclo iu hiu) trã multu chiro (fãrã s-mi-alãxescu, fãrã s-mi-aspargu); nu mi-alas azvimtu di niputeari (cripãri, dushmanj, etc.); ravdu, trag, tsãn, vãsãnipsescu, mundu-escu, mi pidipsescu, apufirsescu; dãnãsescu, dinãsescu, di-nisescu, dãnisescu, dãnsescu, dãinsescu, dindisescu, dãndãsescu, vãstãxescu
{ro: răbda; îndura, suporta, suferi; dura, rezista}
{fr: patienter; supporter, souffrir; durer, résister}
{en: be patient; endure, suffer; last, resist}
ex: aravdã (tsãni, dãnãsea) nica niheamã; nu cama pot s-aravdu (s-tsãn, s-dãnãsescu); lu-arãvdai (trapshu cu el) shasi mesh di dzãli; cari aravdã amintã; aravdã shi tats macã s-vrei s-bãnedz; nu lj-arãvdã (tsãnu) inima; aestã jali s-nu u-aravdzã (s-nu u tradz, portsã); aravdã (s-pidipseashti, tradzi) ca un cãni; nu pot s-aravdu (s-mi pidipsescu; icã s-dãnãsescu) ahãt; aravdã (tsãni, dãnãseashti) multã zãmani; stranjili arãvdarã (tsãnurã, dãnãsirã, nu s-arupsirã) multsã anj; nu-nj pari cã chealea-aestã poati s-aravdã (s-tsãnã) ahãtã griutati
§ arãvdat (a-rãv-dátŭ) adg arãvdatã (a-rãv-dá-tã), arãvdats (a-rãv-dátsĭ), arãvdati/arãvdate (a-rãv-dá-ti) – tsi ari dixitã cripãrli tsi-lj cãdzurã pri cap; tsi ari armasã ashi cum easti trã multu chiro (fãrã si s-alãxeascã, fãrã si s-aspargã); cari nu s-alasã azvimtu di niputeari; rãvdat, traptu, tsãnut, vãsãnipsit, munduit, pidipsit, apufirsit; dãnãsit, dinãsit, dinisit, dãnisit, dãnsit, dãinsit, dindisit, dãndãsit, vãstãxit
{ro: răbdat; suportat, suferit; durat, rezistat}
{fr: patienté; supporté, souffert; duré, résisté}
{en: who has been patient; endured, suffered; lasted, resisted}
§ arãvdari/arãvdare (a-rãv-dá-ri) sf arãvdãri (a-rãv-dắrĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu cariva aravdã tsiva;
2: atsea hari tsi u-ari atsel tsi poati s-aravdã multi; ipumunii, arãvdãciuni, rãvdari, trãdzeari, tsãneari, vãsãnipsiri, munduiri, pidipsiri, apufirsiri; dãnãsiri, dinãsiri, dinisiri, dãnisiri, dãnsiri, dãinsiri, dindisiri, dãndãsiri, vãstãxiri
carotsã
carotsã (ca-ró-tsã) sf carotsã (ca-ró-tsã) – unã soi di cutii mari pi-arocuti (traptã di calj tu chirolu veclju i minatã cu gaz tu chirolu di-adzã), cu cari s-minã oaminj i s-poartã lucri; furtia ncãrcatã sh-purtatã tu-unã carotsã; cãrutsã, amaxi; paitoni, cucii, landoni, etc.
{ro: căruţă, trăsură}
{fr: charrette, voiture}
{en: cart, carriage, coach}
ex: carotsã (amaxi) cu doi calj; isha a priimnari tu carotsã (paitoni, caleashcã)
§ cãrutsã (cã-rú-tsã) sf cãrutsã (cã-rú-tsã) – (unã cu carotsã)
§ cãrutsar (cã-ru-tsárŭ) sm cãrutsari (cã-ru-tsárĭ) – omlu tsi cãrteashti (urseashti) carotsa shi-lj fatsi caljlji s-tragã amaxea cãtrã loclu iu va el si s-ducã; cãrutser, amãxã, cucigi, cucear, sindush
{ro: căruţaş, birjar}
{fr: charretier, cocher}
{en: carter, coachman}
§ cãrutser (cã-ru-tsérŭ) sm cãrutseri (cã-ru-tsérĭ) – (unã cu cãrutsar)
§ car (carŭ) sn cari (cá-ri) – unã soi di amaxi traptã di prãvdzã (calj, boi) cu cari huryeatslji poartã lucri, biricheti, etc.; cherã, carotsã;
(expr:
1: turcul lu-acatsã ljepurlu cu carlu = cu diplumãtsii [zborlu yini di-aclo cã turcul easti arãvdãtor, ashtiptãndalui preanarga-anarga si s-facã lucrul tsi-l va nãs];
2: yini cu carlu = yini multã diunãoarã)
{ro: car}
{fr: char, chariot}
{en: charriot, ox-cart}
ex: carlu (amaxea) nji s-asparsi; lãngoarea yini cu carlu
(expr: lãngorli yin multi deadun); cu carlu cu foc ãn tser
§ cherã1 (chĭé-rã) sf cheri (chĭé-ri) – (unã cu car)
ex: nã dusim cu chera la izvurlu-atsel marli; bãgarã tu-unã cherã shi trapsirã cãtã iu da soarili; pãnã Sufii agiumsirã cu chera; pãnã s-nu u-aundzi, chera nu njardzi
§ chiragi (chi-ra-gí) sm chirageadz (chi-ra-gĭádzĭ) – atsel tsi poartã cãrtsã i lucri (cu chera, amaxea, caljlji, mulãrli, etc.) di la un om la altu, dit un crat tu altu; atsel tsi poartã lucri cu caljlji (mulãrli, etc.) tu-unã cãrvani; chirãgi, cãrvãnar, cãrvuchir
dãnãsescu
dãnãsescu (dã-nã-sés-cu) vb IV dãnãsii (dã-nã-síĭ), dãnãseam (dã-nã-seámŭ), dãnãsitã (dã-nã-sí-tã), dãnãsiri/dãnãsire (dã-nã-sí-ri) – aravdu sh-nu mi-alas azvimtu; tsãn sh-armãn ashi cum hiu (aclo iu hiu) trã multu chiro (fãrã s-mi-alãxescu, fãrã s-mi-aspargu); dinãsescu, dinisescu, dãnisescu, dãnsescu, dãinsescu, dindisescu, dãndãsescu, vãstãxescu, tsãn, ftursescu, shed, aravdu, tsãn cheptu
{ro: rezista, ţine}
{fr: résister, maintenir, (sou)tenir, supporter}
{en: resist, hold}
ex: s-dãnãsi (tsãnu, arãvdã) laea, ea
§ dãnãsit (dã-nã-sítŭ) adg dãnãsitã (dã-nã-sí-tã), dãnãsits (dã-nã-sítsĭ), dãnãsiti/dãnãsite (dã-nã-sí-ti) – cari tsãnu shi nu fu azvimtu; dinãsit, dinisit, dãnisit, dãnsit, dãinsit, dindisit, dãndãsit, vãstãxit, tsãnut, ftursit, shidzut, arãvdat
{ro: rezistat}
{fr: résisté, maintenu, supporté}
{en: resisted, held}
§ dãnãsiri/dãnãsire (dã-nã-sí-ri) sf dãnãsiri (dã-nã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu dãnãseashti tsiva; dinãsiri, dinisiri, dãnisiri, dãnsiri, dãinsiri, dindisiri, dãndãsiri, vãstãxiri, tsãneari, ftursiri, shideari, arãvdari
{ro: acţiunea de a rezista, de a ţine}
{fr: action de résister, de maintenir, de tenir}
{en: action of resisting, of holding}
§ dinãsescu (di-nã-sés-cu) vb IV dinãsii (di-nã-síĭ), dinãseam (di-nã-seámŭ), dinãsitã (di-nã-sí-tã), dinãsiri/dinãsire (di-nã-sí-ri) – (unã cu dãnãsescu)
ex: multu dinãsii (tsãnui, arãvdai) atsea oarã; multu dinãsii (tsãnui) cu paradzlji tsi-nj deadish
§ dinãsit (di-nã-sítŭ) adg dinãsitã (di-nã-sí-tã), dinãsits (di-nã-sítsĭ), dinãsiti/dinãsite (di-nã-sí-ti) – (unã cu dãnãsit)
§ dinãsiri/dinãsire (di-nã-sí-ri) sf dinãsiri (di-nã-sírĭ) – (unã cu dãnãsiri)
§ dãnisescu (dã-ni-sés-cu) vb IV dãnisii (dã-ni-síĭ), dãniseam (dã-ni-seámŭ), dãnisitã (dã-ni-sí-tã), dãnisiri/dãnisire (dã-ni-sí-ri) – (unã cu dãnãsescu)
nearãvdat
nearãvdat (nea-rãv-dátŭ) adg – vedz tu aravdu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: aravduni2…
ni2… (ní) prifixu nigativ: (i) cãtivãrãoarã scriat “ne” (cãndu easti naintea-a boatsiljei “a”; vedz zboarãli tsi nchisescu cu “nea…”) shi (ii) cãndu zborlu cu prifixu “ni” nu s-aflã ma nghios, vedz zborlu fãrã prifixu shi dã-lj unã noimã nigativã (anapuda) – zborlu ni/ne tsi s-bagã, di-aradã, nãintea-a substantivilor shi a adgictivilor partitsipiali (tsi dipun dit verbi) sh-aspuni cã noima-a “zborlui cu prifixu” easti tamam anapuda di-atsea cu noima-a “zborlui fãrã prifixu”; bunãoarã, zborlu “nibun” ari noima “tsi nu easti bun, tsi easti arãu, slab”. Noti: (1) Tachi Papahagi, tu dictsiu-narlu-a lui (padz. 882), nã dzãtsi cã aestu prifixu s-aflã sh-nãinti-a altor zboarã, ca, bunãoarã, tu zboarãli: ninjilãos, nioaspi, nisãtul, niputãndalui, etc., ma nu poati si s-aflã tu alti zboarã ca: nidultsi, nigros, nilai, niveardi, etc. Prifixul “ni” nu s-aflã vãrãoarã nãintea-a verbilor: bunãoarã, cu tuti cã avem adgictivlu partitsipial nidurnjit, nu s-dzãtsi vãrãoarã nidormu (s-dzãtsi nu dormu). (2) Di-aradã, Papahagi lu scrii prifixul alichit di zborlu di cari tsãni; ma tu dictsiunar, el lu scrii dispãrtsãt. Bunãoarã, zborlu aspus tu dictsiunar ahoryea ca “ni-bãshat” (tra sã-lj da noima) easti scriat tu exemplul dat (unãshunã dupã noima datã) ca “nibãshat”. Aestã u fatsi mash tra s-li aleagã zboarãli tsi au prifixul “ni” (ca nioaspi, bunãoarã) di zboarãli tsi nchisescu di-aradã cu “ni” (ca nicuchir, bunãoarã). (3) Papahagi lu ngrãpseashti prifixul totna “ni”: sh-atumtsea cãndu boatsea “i” s-avdi lungã (easti vucalã) sh-atumtsea cãndu s-avdi shcurtã (easti semivucalã). Tu dictsiunarlu-a nostru, noi u-alãxim aestã scriari, cã ngrãpsim dupã nomurli astãsiti la Simpozionlu di Standardizari a Scriariljei Armãneascã di Bituli (1997) cari dzãc: (i) cãndu zborlu tsi yini dupã prifixul “ni” nu nchiseashti cu boatsea “a”, atumtsea, boatsea “i” a prifixului “ni” s-avdi lungã (easti vucalã), prifixul fatsi unã silabã ahoryea “ni” shi aestã silabã si scrii alichitã di zbor; (ii) cãndu zborlu tsi yini dupã prifixul “ni” nchiseashti cu boatsea “a”, atumtsea, boatsea “i” a prifixului “i” s-avdi shcurtã (easti semivucalã), prifixul “ni” s-alãxeashti tu prifixu “ne”, sh-deadun cu boatsea “a” ditu nchisita-a zborlui, silaba “nia” (cu diftongul “ia/ea”) si ngrãpseashti “nea”; (iii) avem shi ndauã exceptsii iu prifixul armãni “ni” sh-atumtsea cãndu zborlu nchiseashti cu boatsea “a”: prota, zboarã iu boatsea “i” a prifixului “ni” s-avdi lungã (easti vucalã), cu tuti cã zborlu tsi yini dupã el ahiurseashti cu boatsea “a”, sh-deapoea, zboarãli iu prifixul “ni” s-avdi di-aradã cu semivucala “i” ma scriitorlu va s-aspunã maxus cã boatsea “i” s-avdi lungã (ca vucalã), ca tu-unã puizii, bunãoarã cãndu ritmul a versului u caftã.
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãnniarãvdat
niarãvdat (ni-a-rãv-dátŭ) adg niarãvdatã (ni-a-rãv-dá-tã), niarãvdats (ni-a-rãv-dátsĭ), niarãvdati/niarãvdate (ni-a-rãv-dá-ti) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz nearãvdat
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãstrãxescu
strãxescu (strãc-sés-cu) vb IV strãxii (strãc-síĭ), strãxeam (strãc-seámŭ), strãxitã (strãc-sí-tã), strãxiri/strãxire (strãc-sí-ri) – hiu sinfuni (aprochi, voi) s-lu fac un lucru; mi fac di cãbuli; astrãxes-cu, strixescu, sinfunipsescu, cãpsescu; aprochi, aradzim, ndoapir, dãnãsescu, aravdu
{ro: consimţi, suporta, conveni, îndura, răbda}
{fr: consentir, supporter, convenir}
{en: agree, support, consent}
ex: nu strãxeashti (nu-aravdã) mãnã; nãsh strãxirã (cãpsirã, furã sinfuni) s-dumneascã anlu sh-ficiorlu; nu strãxescu (nu-aprochi) s-mi duc; marili mãlãgar strãxi (fu sinfuni); trã chefea-a oaspilui, s-nu lj-armãnã hãtãrea, strãxi; multi lji strãxii (lj-arãvdai)
§ strãxit (strãc-sítŭ) adg strãxitã (strãc-sí-tã), strãxits (strãc-sítsĭ), strãxiti/strãxite (strãc-sí-ti) – tsi easti sinfuni tra si s-facã un lucru; tsi s-featsi di cãbuli; astrãxit, strixit, sinfunipsit, cãpsit; aprucheat, arãdzimat, ndupirat, dãnãsit, arãvdat
{ro: care este de acord; care a suportat, a consimţit, a îndurat, a răbdat}
{fr: mis d’accord, consenti, supporté, convenu}
{en: agreed, supported, consented}
§ strãxiri/strãxire (strãc-sí-ri) sf strãxiri (strãc-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva strãxeashti; astrãxiri, strixiri, sinfunipsiri, cãpsiri; aprucheari, arãdzimari, ndupirari, dãnãsiri, arãvdari
{ro: acţiunea de a fi de acord, de a consimţi, de a suporta, de a conveni, de a îndura, de a răbda; consimţire, convenire, îndurare, răbdare}
{fr: action de se mettre d’accord, de consentir, de supporter, de convenir; accord}
{en: action of agreing, of supporting, of consenting}
§ strixescu (stric-sés-cu) vb IV strixii (stric-síĭ), strixeam (stric-seámŭ), strixitã (stric-sí-tã), strixiri/strixire (stric-sí-ri) – (unã cu strãxescu)
ex: filuzoflu strixi (fu sinfuni); nu strixi (nu apruche) s-facã tsi vrea dispoti; omlu tsi strixeashti (easti sinfuni s-lja, va) ayea cumnicãturã; strixi multi cãt fu tu casa-a lor; nu strixeashti (nu-aravdã) s-lji dzãcã nitsi un zbor
§ strixit (stric-sítŭ) adg strixitã (stric-sí-tã), strixits (stric-sítsĭ), strixiti/strixite (stric-sí-ti) – (unã cu strãxit)
trag
trag (trágŭ) (mi) vb III shi II trapshu (tráp-shĭu), trãdzeam (trã-dzeámŭ), traptã (tráp-tã), tradziri/tradzire (trá-dzi-ri) shi trãdzeari (trã-dzeá-ri) –
1: fac un copus tra s-lu-adar un lucru si s-minã cãtrã mini (s-lu-aprochi, s-lu scot dit un loc, dit unã groapã iu s-aflã, etc.);
2: tindu tsiva; fac un lucru (funi, pãndzã, cãmeashi, etc.) si s-tindã;
3: aduchescu unã dureari trupeascã i sufliteascã (cã suntu lãndzit, cã am cripãri, etc.); vãsãnipsescu, mi pidip-sescu, mi doari, munduescu, aravdu, pat, mi nvirinedz, etc.;
(expr:
1: trag cu ocljul (cu coada-a ocljului) = mutrescu niheamã ca peascumta tra s-nu mi-aducheascã alantsã;
2: trag cu ureaclja = ciulescu urecljili tra s-avdu zboarã spusi peanarga tra s-nu li avdã tutã dunjaea;
3: ãlj trag un oclju (un pulj) di somnu = dormu trã putsãn chiro; u ljau di ureaclji;
4: nj-trag suflitlu = (i) mizi pot s-adilj (cã hiu avursit, aush, etc.); (ii) nj-caftu arihatea dupã tsi fac un mari copus; (iii) hiu tu oara tsi easti s-mor;
5: trag s-mor, trag di moarti = nj-vinji oara di moarti, hiu etim s-mor;
6: trag tu zigã = ngrec greu;
4: tradzi vimtul = suflã (bati) vimtul;
7: trag corlu = intru sh-gioc tu caplu di cor;
8: trag calea = nchisescu calea, mi duc, fug, imnu, alag, etc.;
9: trag ninti = nchisescu;
10: trag nã banã = duc nã banã, bãnedz nã banã;
11: trag mãnã (di la un lucru) = mi-alas (di-un lucru), lu-alas lucrul;
12: trag tufechea = amin, discarcu tufechea;
13: trag unã tsigarã = beau unã tsigarã cu aprindearea-a tsigariljei shi trãdzearea-a fumlui di tsigarã tu cheptu;
14: mi trag nãpoi = mi dau nãpoi, nãpuescu;
15: li trag groasi, mi trag mari = pistipsescu (icã voi s-fac lumea s-pistipseascã) sh-mi portu (mi cãmãrusescu, etc.) dip ca un om mari (nvitsat, avut, etc.) cu tuti cã nu hiu;
16: trag ca calu la ordzu; vrei cal, ordzu? = trag cu multã mirachi, voi multu s-lu fac un lucru;
17: trãdzem shcurtitsa = alidzem pri cariva dupã cum cadi tihea-a omlui, cu arcarea di zari, cu trãdzearea di limnitsi, etc.)
{ro: trage; sufla; duce; pleca, porni; suferi; renunţa; întinde; descărca; fuma (ţigare); retrage; se crede (se purta ca) cineva important; etc.}
{fr: tirer; souffler; mener; s’en aller, marcher; souffrir, endurer; renoncer; étendre; sérancer, carder; décharger; fumer; retirer; s’en faire accroire; etc.}
{en: pull; blow (wind); lead (a life); leave, start; suffer; renounce; spread, stretch; card (wool), smoke (cigarette); withdraw; etc.}
ex: di trãdzearea di funi, nj-si tãljarã dzeadzitli; tradzi un, tradzi alantu; mini-l trapshu cã vrea s-lu calcã un cal; dupã tsi trapsi (tsi-arãvdã) cãt trapsi (cãt arãvdã); nu trapsi (nu-s mundui, nu-arãvdã) di foami; dupã tsi tuts trapsirã corlu