DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

dãrãm

dãrãm (dã-rắmŭ) (mi) vb I dãrãmai (dã-rã-máĭ), dãrãmam (dã-rã-mámŭ), dãrãmatã (dã-rã-má-tã), dãrãmari/dãrãmare (dã-rã-má-ri) –
1: u surpu (u-aruc mpadi, u-aspargu, u dau di padi, u ruzuescu) unã binai (casã, punti, etc.) sh-u-alas (multi ori) si s-aspunã ca unã urvalã; lu-arãstornu (lu-arucutescu) sh-lu dau di padi; surpu, sãrup, surup, survuljisescu, rãzuescu, aspargu, arãzvuescu, arãvulsescu, arãvuescu, etc.; sutrupsescu, afãnsescu, cãtã-strãpsescu, prãpãdescu, etc.;
2: dinjic un lucru (pãni, cash, carni, etc.) di-l fac cumãts njits; aspargu un lucru shi-l fac cumãts; dinjic, arup, disic, cioamin, dizvoc, chisedz, etc. (fig: mi dãrãm trã cariva = hiu tu mari vreari cu cariva; mor sh-cher trã cariva)
{ro: dărâma, distruge; dumica}
{fr: ruiner, démolir, detruire; émietter}
{en: ruin, demolish, destroy; crumble}
ex: va s-li dãrãmã (surpã) casili; s-dãrãmã dupã nãsã (fig: easti tu mari vreari, moari sh-cheari); dãrãmã (dinjicã) niheamã pãni tu lapti

§ dãrãmat (dã-rã-mátŭ) adg dãrãmatã (dã-rã-má-tã), dãrãmats (dã-rã-mátsĭ), dãrãmati/dãrãmate (dã-rã-má-ti) –
1: (unã binai, casã, punti, etc.) tsi easti surpatã (aspartã, datã di padi, ruzuitã); arãsturnat (arucutit) sh-dat di padi; surpat, sãrupat, surupat, survuljisit, rãzuit, aspartu, arãzvuit, arãvulsit, arãvuit, etc.; sutrupsit, afãnsit, cãtãstrãpsit, prãpãdit, etc.;
2: tsi easti faptu njits cumãts (cu tãljarea, arupearea, disicarea, ciuminarea, etc.); dinjicat, aruptu, disicat, ciuminat, dizvucat, chisat, etc.
{ro: dărâmat, distrus; dumicat}
{fr: ruiné, démoli, detruit; émietté}
{en: ruined, demolished, destroyed; crumbled}
ex: cãndu eshti dãrãmat (fig: sutrupsit) di yin

§ dãrãmari/dãrãmare (dã-rã-má-ri) sf dãrãmãri (dã-rã-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva i cariva s-dãrãmã; surpari, sãrupari, surupari, survuljisiri, rãzuiri, aspãrdzeari, arãzvuiri, arãvulsiri, arãvuiri, etc.; sutrupsiri, afãnsiri, cãtãstrãpsiri, prãpãdiri, etc.; dinjicari, arupeari, disicari, ciuminari, dizvucari, chisari, etc.
{ro: acţiunea de a dărâma, de a distruge; de a dumica; dărâmare, distrugere; dumicare}
{fr: action de ruiner, de démolir, de detruire; d’émietter}
{en: action of ruining, of demolishing, of destroying; of crumbling}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mãrunã

mãrunã (mã-rú-nã) sf mãruni/mãrune (mã-rú-ni) shi mãrunj (mã-rúnjĭ) –
1: stranj di muljari;
2: zãvon di nveastã nauã;
3: cusitsã di featã acãtsati deavãrliga di cap;
4: ciulii di per (ma lungu sh-ma tufos) di pi frãmtea i creashtitlu-a caplui di tsap, ficior, etc.;
5: lao; tufã di arburi;
(expr: unã mãrunã di... = unã multimi, unã grãmadã di...)
{ro: îmbrăcăminte de femeie; voal de mireasă; cosiţe învârtite în jurul capului; moţ de păr mai lung deasupra frunţii de ţap, băiat, etc.; mulţime, tufiş}
{fr: habit de femme; voile de nouvelle mariée; tresses d’une femme fixées autour de sa tête; foule, fourré}
{en: women dress; bride veil; tuft of hair above the forehead of a he-goat or a boy; crowd, thicket}
ex: ts-bãgash giuplu shi mãruna (vlashca, zãvonlu); vitsina ndreaptã cu dramna sh-cu mãruna (vlashca); unã mãrunã
(expr: grãmadã, multimi) ntreagã eara arãsturnatã, fidãnj cu trupurli lundzi sh-mushati

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

sãmar

sãmar (sã-márŭ) sn sãmari/sãmare (sã-má-ri) – unã soi di shauã mari tsi s-bagã pi-un cal i gumar, tu cari s-bagã lucri tra s-hibã purtati dit-un loc tu altu; sumar;
(expr:
1: sãmar di broascã = casa di os tsi u poartã dinanumirea (sh-tu cari bãneadzã) unã cathã (broascã cu casã);
2: lu-aruc sãmarlu = chicusescu, am parapun, nj-pari arãu, mi cãrteashti un lucru, etc.;
3: nj-bagã sãmarlu = mi-arãdi, mi-aplãniseashti, mi ncaltsã, nj-bagã cãlupea (shaua, cuvata, pirde la oclji, etc.); mi bagã tu tastru, etc.;
4: va-lj cruescu un sãmar; va lj-umplu (va lj-umflu) sãmarlu = va-l bat, va-lj dau un shcop, va lj-umflu chealea, va-lj frãngu oasili, etc.;
5: n-arupem (nã mãcãm, n-aspãrdzem) sãmarili = nã bãtem, nã nciupãm [bãgats oarã cã zborlu yini di la gumarlji cari, cãndu sã ncaci, s-mãshcã pãnã sh-arup sumarili];
6: sãmar, la gioclu di cãrtsã i vãshclje = gioclu di cãrtsã i vãshclje cãndu-l cheari cariva cã, atsel tsi cheari easti lugursit ca un gumar tsi poartã sãmarlu; bij, bis, zdãrtã;
7: bati sumarlu s-aducheascã gumarlu = grea pri poartã s-avdã pãltirea; bats fireasta (firida) s-aducheascã usha; dzã-lj-u ca di pri diparti tra s-aducheascã, nu pri fatsã, cã va lu-arushinedz)
{ro: samar}
{fr: bât}
{en: pack saddle}
ex: calu cu sãmar nidzea ninti; cu sãmarlu-arãsturnat; mulili atseali noauã pãnã nu li calcã sãmarlu nu s-ashtearnã; cu sãmarlu pots sã ncartsi shi scãnduri, cu shaua nu pots; lu-arcã sãmarlu
(expr: chicusi) sh-fudzi; sh-mãcarã sãmarili
(expr: si nciuparã) prota sh-deapoea si mbunarã; ma s-mi-acatsã, va nj-umflã sãmarlu
(expr: va-nj da un shcop, va-nj mi batã-arãu); lj-u intrã, lj-umflã sãmarlu
(expr: lj-deadi un shcop bun, l-bãtu ghini, lj-umflã chealea); bagã-lj sãmarlu
(expr: arãdi-l) sh-alasã-l

§ sumar (su-márŭ) sn sumari/sumare (su-má-ri) – (unã cu sãmar)
ex: coarni am shi bou nu hiu, am sumar, nu hiu gumar, imnu shi scriu, shi dascal nu-nj hiu (angucitoari: zmelciul); caprã nitsi gumar earam, coarni shi sumar aveam (angucitoari: zmelciul); am un cal cu sumar, sumarlu s-lji sculari, dai di unã-ambari (angucitoari: sinduchea); calu bun, bun i sh-cu sumar; tsi turlii ncalicã aeshti oaminj cu pãntica shi pri cal fãrã sumari, fãrã shelj?; shi-lj chicã di cutsachea di sumar tastrul cu flurii; trapsi s-umplã un sumar cu palji; ãlj crueashti un sumar

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

surpu1

surpu1 (súr-pu) (mi) vb I surpai (sur-páĭ), surpam (sur-pámŭ), surpatã (sur-pá-tã), surpari/surpare (sur-pá-ri) – u-aruc mpadi (u-aspargu, u dau di padi, u ruzuescu) unã binai (casã, punti, etc.) sh-u-alas (multi ori) si s-aspunã ca unã urvalã; lu-arãstornu (lu-arucutescu) sh-lu dau di padi; fac s-cadã tsiva; sãrup, surup, survuljisescu, rãzuescu, dãrãm, aspargu, arãzvuescu, arãvulsescu, arãvuescu, etc.; arustornu, alãstornu, alustornu, rãstornu, ristor; arucutescu, etc.;
(expr:
1: surpu (tu-alumtã) = azvingu, vatãm;
2: surpã-ti di-aoa (di-atsia) = fudz di-aoa, lja-ts zverca di-atsia, etc.;
3: surpã-ti di pi mini (nu ti tsãni dupã mini, fudz di ningã mini, alasã-mi isih)
{ro: dărâma, surpa, doborî}
{fr: renverser, écrouler, ébouler}
{en: throw (knock) down, demolish, overthrow}
ex: mi surpã (mi-arcã) nghios; surpai casa (u ruzuii, u-asparshu, u ded di padi); si surpã (cãdzu, s-asparsi) casa; surparã amirãlu (l-dipusirã di pi scamnu); surpã (featsi s-cadã) cirici di pi cirici; di pi cal ma ti surparã (ti-arãsturnarã, ti-arucutirã, ti deadirã di padi); vombira acãtsã cu dintsãlj sã-l surpã pluplu-atsel (s-lu da di padi); cãsli si surparã (cãdzurã mpadi); lj-trapsi cu sclotsa unã shi-lj surpã cãciula; surpã un plup, surpã doi, aproapi s-lji surpã tuts; tradzi cu cheatra shi surpã unã poalã di meari; el surpã (ascuturã merlu sh-adunã) unã poalã di meari; el surpã
(expr: azvimsi, vãtãmã) tu-un alumtatic dzatsi gionj; multsã purindzã surpãm
(expr: vãtãmãm)

§ surpat1 (sur-pátŭ) adg surpatã (sur-pá-tã), surpats (sur-pátsĭ), surpati/surpate (sur-pá-ti) – unã binai (casã, punti, etc.) tsi easti arcatã mpadi (aspartã, datã di padi, ruzuitã) sh-alãsatã s-aspunã ca unã urvalã; arãsturnat (arucutit) sh-dat di padi; faptu s-cadã; sãrupat, surupat, survuljisit, rãzuit, dãrãmat, aspartu, arãzvuit, arãvulsit, arãvuit, etc.; arãsturnat, alãsturnat, alusturnat, rãsturnat, arucutit, etc.; (fig: surpat = un tsi ari faptã multi amãrtii)
{ro: dărâmat, surpat, doborât, răsturnat}
{fr: renversé, écroulé, éboulé}
{en: thrown (knocked) down, demolished, overthrown}
ex: nu pot s-mi mut, tu-unã casã surpatã (aspartã, cãdzutã mpadi); Domnul scoalã surpatslji (fig: atselj cu-amãrtii)

§ surpari1/surpare (sur-pá-ri) sf surpãri (sur-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva i cariva easti surpat; sãrupari, surupari, survuljisiri, rãzuiri, dãrãmari, aspãrdzeari, arãzvuiri, arãvulsiri, arãvuiri, etc.; arãsturnari, alãsturnari, alusturnari, rãsturnari, arucutiri, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tornu

tornu (tór-nu) (mi) vb I turnai (tur-náĭ), turnam (tur-námŭ), turnatã (tur-ná-tã), turnari/turnare (tur-ná-ri) –
1: versu (apã, yin, etc.) dit unã shishi (putir, cãldari, etc.) tra s-lu bag tu tsiva i pristi tsiva;
2: yin nãpoi di-iu earam dus; lj-lu dau nãpoi lucrul a atsilui di la cari lu-aveam loatã nãinti;
3: shuts di-alantã parti;
4: (mi) abat dit cali;
5: (sartsina di pi cal, gumar) s-apleacã (ngreacã) ma multu di-unã parti;
(expr:
1: nu hiu acshu s-tsã tornu pãputsãli = nu ahãrzescu, nu axizescu tsiva fatsã di tini;
2: mi turnai tu fatsã = mi-alãxii tu fatsã sh-aspun ma sãnãtos, dupã lãngoarea tsi feci; nj-tricu lãngoarea, mi nsãnai, mi sculai (dit crivati);
3: lj-lu tornu un lucru = lj-fac sh-mini atseali tsi nj-ari faptã el;
4: lj-tornu borgea = lj-dau nãpoi tsi-aveam mprumutatã;
5: lj-tornu (zborlu) = lj-dau apandisi;
6: mi tornu di zbor (grai) = nj-calcu zborlu, nu fac atseali tsi am tãxitã, trã cari am datã zborlu;
7: lj-u tornu mintea = l-fac si sh-alãxeascã mintea (pistea); l-fac s-mindueascã, s-dzãcã i s-facã atseali tsi voi mini; lu nduplic s-facã tsiva;
8: mi tornu turcu (uvreu, crishtin) = mi-alas di pistea tsi-aveam ta s-mi fac turcu (uvreu, crishtin);
9: tornu zboarãli (grãiti cu gura i scriati) = spun noima-a zboarãlor (grãiti cu gura i scriati) dit unã limbã tu altã)
{ro: turna, (se) întoarce, reveni}
{fr: tourner, retourner, revenir}
{en: turn, return}
ex: sh-turnã caplu s-lu veadã; toarnã-lj (vearsã-lj) nã chicã di apã tra si-sh la mãnjli; toarnã-nj (vearsã-nj apã) s-mi lau; turnai (virsai) yin dit botsã tu putir; turnã (virsã) dit pucic apã yii; turnats-vã (shutsãts-vã) cu fatsa nsus; ãlj si turnã lãngoarea (lj-vinji nãpoi lãngoarea; lãndzidzã diznou di idyea lãngoari); s-turna di la shoput (yinea di la shoput, iu s-avea dusã nãinti); prumuveara cãndu s-vã turnats (s-yinits nãpoi); toarnã-te (yinu nãpoi), lai, tate bune; turnãndalui-si (yinindalui nãpoi) aestu di la avinari; ãlj lu toarnã (lj-lu da nãpoi) al Coli; mula toarnã sãmarlu (mula fatsi ca unã parti di-a sãmarlui si sã ncljinã di-unã parti); s-tsã si toarnã (s-tsã s-abatã, s-tsã yinã sh-a tsia) haraua-aestã; ti turnash (ti-abãtush dit cali, vinjish) sh-la mini nã minutã; turnãm via (abãtum via, lj-alãxim cupanja); cãndu va nã turnats borgea?
(expr: va nã dats nãpoi atsea tsi mprumutat?); mi turnai tu fatsã
(expr: mi nsãnai, mi-alãxii tu fatsã sh-aspun ma sãnãtos, dupã lãngoarea tsi feci); e, e, lj-u toarnã
(expr: lj-deadi apandisea) preftul; valea-nj turnã zborlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn