§ acumtinari/a-cumtinare (a-cum-ti-ná-ri) sf acumtinãri (a-cum-ti-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-acumtinã tsiva i cariva; acumtiniri, acundinari, acundisiri, ascumtinari; astãmãtsiri, dãnãsiri, curmari, pupsiri, pãpsiri, pãfsiri, pãxiri, agãlisiri, apãnghisiri, aprucheari; chindruiri, chinduriri, pupusiri, etc.
{ro: acţiunea de a înceta, de a opri, de a poposi, de a primi, de a rezema, etc.; încetare, oprire, poposire, primire, rezemare, etc.}
{fr: action d’appuyer, de cesser, d’arrêter, de faire une halte, d’apaiser, d’abriter, d’approcher, d’accueillir, d’appuyer, etc.}
{en: action of stopping, of making a halt, of quie-ting, of receiving, of supporting, etc.}
ex: neaua nu ari acumtinari (astãmãtsiri); vimtul tsi suflã fãrã acumtinari (dipriunã, fãrã pãpsiri); sh-aflã acumtinari (tsiva tra si s-andoapirã, aradzim, andoapir); nu mi-acumtinã (mi-aproachi) vãrnu

§ neacumtinat1 (nea-cum-ti-nátŭ) adg neacumtinatã (nea-cum-ti-ná-tã), neacum-tinats (nea-cum-ti-nátsĭ), neacumtinati/neacumtinate (nea-cum-ti-ná-ti) – tsi nu easti astãmãtsit; tsi nu easti aprucheat; neacumtinit, nicurmat, etc.
{ro: neîncetat, neprimit, etc.}
{fr: qui n’a pas cessé, qui n’est pas accueilli, etc.}
{en: who is not stopped, who is not received, etc.}

§ neacumtinat2 (nea-cum-ti-nátŭ) adv – tsi nu-astãmãtseashti; tsi nu s-curmã dip; neacumtinit, nicurmat, dipriunã, etc.
{ro: neîncetat, necontenit, mereu, încontinuu}
{fr: sans cesse}
{en: without stop}
ex: lj-frimintã neacumtinat (fãrã astamãtsiri, nicurmat, tut chirolu) mintea

§ neacumtinari/nea-cumtinare (nea-cum-ti-ná-ri) sf neacumtinãri (nea-cum-ti-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-acumtinã tsiva i cariva; neacumtiniri, nicurmari, nipãpsiri, neaprucheari, etc.
{ro: acţiunea de a nu înceta, de a nu primi, etc.}
{fr: action de ne pas cesser, de ne pas accueillir, etc.}
{en: action of not stopping, of not receiving, etc.}

§ acumtinescu (a-cum-ti-nés-cu) vb IV acumtinii (a-cum-ti-níĭ), acumtineam (a-cum-ti-neámŭ), acumtinitã (a-cum-ti-ní-tã), acum-tiniri/acumtinire (a-cum-ti-ní-ri) – (unã cu acumtin2)
ex: ploaea avea acumtinitã (astãmãtsitã); mizia acumtini (isihãsi) natlu; avearea, la vãr nu acumtineashti (dãnãseashti); acumtinea-ti (astãmãtsea, tsãni-ti) niheamã

§ acumtinit (a-cum-ti-nítŭ) adg acumtinitã (a-cum-ti-ní-tã), acumtinits (a-cum-ti-nítsĭ), acum-tiniti/acumtinite (a-cum-ti-ní-ti) – (unã cu acumtinat)

§ acum-tiniri/acumtinire (a-cum-ti-ní-ri) sf acumtiniri (a-cum-ti-nírĭ) – (unã cu acumtinari)

§ discumtinescu (dis-cum-ti-nés-cu) vb IV discumtinii (dis-cum-ti-níĭ), discumtineam (dis-cum-ti-neámŭ), discumtinitã (dis-cum-ti-ní-tã), discumtiniri/discumtinire (dis-cum-ti-ní-ri) – nu-acumtinescu, nu chindruescu tu-un loc shi-nj trag calea ninti
{ro: continua}
{fr: continuer}
{en: continue}
ex: discumtinã tini calea (nu-astãmãtsea, tradzi calea ninti)

§ discumtinit (dis-cum-ti-nítŭ) adg discumtinitã (dis-cum-ti-ní-tã), discumtinits (dis-cum-ti-nítsĭ), discumtiniti/discumtinite (dis-cum-ti-ní-ti) – tsi nu-acumtineadzã sh-tradzi calea; tsi-sh caftã di cali
{ro: continuat}
{fr: continué}
{en: continued}

§ discumtini-ri/discumtinire (dis-cum-ti-ní-ri) sf discumtiniri (dis-cum-ti-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-discumtineashti
{ro: acţiunea de a continua}
{fr: action de continuer}
{en: action of continuing}

§ cumtinescu (cum-ti-nés-cu) vb IV cumtinii (cum-ti-níĭ), cumti-neam (cum-ti-neámŭ), cumtinitã (cum-ti-ní-tã), cumtiniri/cum-tinire (cum-ti-ní-ri) – (unã cu acumtin2)
ex: cãtrã searã cumtini (astãmãtsi) ploaea; nu cumtini (pupsi) di plãngu tutã noaptea; cumtinea-ti nã minutã!

§ cumtinit (cum-ti-nítŭ) adg cumtinitã (cum-ti-ní-tã), cumtinits (cum-ti-nítsĭ), cumtiniti/cumtinite (cum-ti-ní-ti) – (unã cu acumtinat)

§ cumtiniri/cumtinire (cum-ti-ní-ri) sf cumtiniri (cum-ti-nírĭ) – (unã cu acumtinari)

§ ni-cumtinit (ni-cum-ti-nítŭ) adg nicumtinitã (ni-cum-ti-ní-tã), nicumtinits (ni-cum-ti-nítsĭ), nicumtiniti/nicumtinite (ni-cum-ti-ní-ti) – (unã cu neacumtinat1)
ex: ploi nicumtiniti (fãrã astãmãtsiri) deadi dauã stãmãnj mplini; nicumtinit (fãrã astãmãtsiri, dipriunã) plãndzi

§ nicumtiniri/nicumtinire (ni-cum-ti-ní-ri) sf nicumtiniri (ni-cum-ti-nírĭ) – (unã cu neacumtinari)

§ acundin (a-cún-dinŭ) (mi) vb I acundinai (a-cun-di-náĭ), acundinam (a-cun-di-námŭ), acundinatã (a-cun-di-ná-tã), acundinari/acundinare (a-cun-di-ná-ri) – (unã cu acumtin2)
ex: eara s-acundinã Polea (s-agiungã pãnã n Poli) tu locurli di Anthina

§ acundinat (a-cun-di-nátŭ) adg acundinatã (a-cun-di-ná-tã), acundinats (a-cun-di-nátsĭ), acundinati/acundinate (a-cun-di-ná-ti) – (unã cu acum-tinat)

§ acundinari/acundinare (a-cun-di-ná-ri) sf acundinãri (a-cun-di-nắrĭ) – (unã cu acumtinari)

§ acundisescu (a-cun-di-sés-cu) vb IV acundisii (a-cun-di-síĭ), acundiseam (a-cun-di-seámŭ), acundisitã (a-cun-di-sí-tã), acundisiri/acundisire (a-cun-di-sí-ri) – (unã cu acumtin2)
ex: demunlu nu ari hoarã s-acundiseascã (s-astãmãtseascã, si s-ducã si sta) la atselj tsi tsãn pãreasinj

§ acundisit (a-cun-di-sítŭ) adg acundisitã (a-cun-di-sí-tã), acundisits (a-cun-di-sítsĭ), acundisiti/acundisite (a-cun-di-sí-ti) – (unã cu acumtinat)

§ acundisiri/acundisire (a-cun-di-sí-ri) sf acundisiri (a-cun-di-sírĭ) – (unã cu acumtinari)

§ cundisescu (cun-di-sés-cu) vb IV cundisii (cun-di-síĭ), cundi-seam (cun-di-seámŭ), cundisitã (cun-di-sí-tã), cundisiri/cundisire (cun-di-sí-ri) – (unã cu acumtin2)
ex: cundisirã (astãmãtsirã, featsirã cunachi) tuts deadun Bituli; cundisim seara la unã hani; shi cundisirã (astãmãtsirã, featsirã cunachi) nafoarã di tsitati; bãrbatlu cundiseashti (agiundzi, astãmãtseashti, fatsi cunachi); cundisii la unã fãntãnã

§ cundisit (cun-di-sítŭ) adg cundisitã (cun-di-sí-tã), cundisits (cun-di-sítsĭ), cundisiti/cundisite (cun-di-sí-ti) – (unã cu acumtinat)

§ cundisiri/cundisire (cun-di-sí-ri) sf cundisiri (cun-di-sírĭ) – (unã cu acumtinari)

§ cudisescu (cu-di-sés-cu) vb IV cudisii (cu-di-síĭ), cudiseam (cu-di-seámŭ), cudisitã (cu-di-sí-tã), cudisiri/cudisire (cu-di-sí-ri) – (unã cu acumtin2)
ex: iu cudisirã (astãmãtsirã, featsirã cunachi) hiljlji cu nipotslji a lui

§ cudisit (cu-di-sítŭ) adg cudisitã (cu-di-sí-tã), cudisits (cu-di-sítsĭ), cudisiti/cudisite (cu-di-sí-ti) – (unã cu acumtinat)

§ cudisiri/cudisire (cu-di-sí-ri) sf cudisiri (cu-di-sírĭ) – (unã cu acumtinari)

§ cundusescu (cun-du-sés-cu) vb IV cundusii (cun-du-síĭ), cunduseam (cun-du-seámŭ), cundusitã (cun-du-sí-tã), cundusiri/cundusire (cun-du-sí-ri) – (unã cu acumtin2)

§ cundusit (cun-du-sítŭ) adg cundusitã (cun-du-sí-tã), cundusits (cun-du-sítsĭ), cundusiti/cundusite (cun-du-sí-ti) – (unã cu acumtinat)

§ cundusiri/cundusire (cun-du-sí-ri) sf cundusiri (cun-du-sírĭ) – (unã cu acumtinari)

§ cundupsescu (cun-dup-sés-cu) vb IV cundupsii (cun-dup-síĭ), cundupseam (cun-dup-seámŭ), cundupsitã (cun-dup-sí-tã), cundupsi-ri/cundupsire (cun-dup-sí-ri) – (unã cu acumtin2)
ex: iu astarã va s-cundupsits (stats, fãtsets cunachi)?

§ cundupsit (cun-dup-sítŭ) adg cundupsitã (cun-dup-sí-tã), cundupsits (cun-dup-sítsĭ), cundupsiti/cundupsite (cun-dup-sí-ti) – (unã cu acumtinat)

§ cundupsiri/cundupsire (cun-dup-sí-ri) sf cundupsiri (cun-dup-sírĭ) – (unã cu acumtinari)

§ acuntin (a-cún-tinŭ) vb I acuntinai (a-cun-ti-náĭ), acuntinam (a-cun-ti-námŭ), acuntinatã (a-cun-ti-ná-tã), acuntinari/acuntinare (a-cun-ti-ná-ri) – (unã cu acumtin2)
ex: s-acuntinã valea; aushlu sh-acuntinã yislu pãnã tu bitisitã

§ acuntinat (a-cun-ti-nátŭ) adg acuntinatã (a-cun-ti-ná-tã), acuntinats (a-cun-ti-nátsĭ), acuntinati/acuntinate (a-cun-ti-ná-ti) – (unã cu acumtinat)

§ acuntinari/acuntinare (a-cun-ti-ná-ri) sf acuntinãri (a-cun-ti-nắrĭ) – (unã cu acumtinari)

§ as-cumtin (as-cúm-tinŭ) vb I ascumtinai (as-cum-ti-náĭ), ascumti-nam (as-cum-ti-námŭ), ascumtinatã (as-cum-ti-ná-tã), ascumtina-ri/ascumtinare (as-cum-ti-ná-ri) – (unã cu acumtin2)
ex: lãcrinjli tsi nu putea s-li ascumtinã (s-li-astãmãtseascã)

§ ascumtinat (as-cum-ti-nátŭ) adg ascumtinatã (as-cum-ti-ná-tã), ascumtinats (as-cum-ti-nátsĭ), ascumtinati/ascumtinate (as-cum-ti-ná-ti) – (unã cu acumtinat)

§ ascumtinari/ascumtinare (as-cum-ti-ná-ri) sf ascumtinãri (as-cum-ti-nắrĭ) – (unã cu acumtinari)

{en: action of supporting (sustaining)}

§ aradzãm2 (a-rá-dzãmŭ) (mi) vb I arãdzãmai (a-rã-dzã-máĭ), arãdzãmam (a-rã-dzã-mámŭ), arãdzã-matã (a-rã-dzã-má-tã), arãdzãmari/arãdzãmare (a-rã-dzã-má-ri) – (unã cu aradzim2)
ex: aradzãm umbrela di mur; aradzãmi-ti di cohi; mi aradzãm pi cãpitãnj; s-aradzãmã pi lalã-su

§ arãdzãmat (a-rã-dzã-mátŭ) adg arãdzãmatã (a-rã-dzã-má-tã), arãdzãmats (a-rã-dzã-mátsĭ), arãdzãmati/arãdzãmate (a-rã-dzã-má-ti) – (unã cu arãdzimat)
ex: aush arãdzãmat di unã cheatrã

§ arãdzãma-ri/arãdzãmare (a-rã-dzã-má-ri) sf arãdzãmãri (a-rã-dzã-mắrĭ) – (unã cu arãdzimari)

§ razãm2 (rá-zãmŭ) (mi) vb I rãzãmai (rã-zã-máĭ), rãzãmam (rã-zã-mámŭ), rãzãmatã (rã-zã-má-tã), rãzãma-ri/rãzãmare (rã-zã-má-ri) – (unã cu aradzim2)
ex: s-rãdzãmã di mur ta s-nu cadã

§ rãzãmat (rã-zã-mátŭ) adg rãzãmatã (rã-zã-má-tã), rãzãmats (rã-zã-mátsĭ), rãzãmati/rãzãmate (rã-zã-má-ti) – (unã cu arãdzimat)

§ rãzãmari/rãzãmare (rã-zã-má-ri) sf rãzãmãri (rã-zã-mắrĭ) – (unã cu arãdzimari)

ex: lu ndipãrtarã di casã (l-pitricurã diparti, lu-agunirã)

§ ndipãrtat (ndi-pãr-tátŭ) adg ndipãrtatã (ndi-pãr-tá-tã), ndipãrtats (ndi-pãr-tátsĭ), ndipãrtati/ndipãrtate (ndi-pãr-tá-ti) – (unã vu dipãrtat)

§ ndipãrtari1/ndipãrtare (ndi-pãr-tá-ri) sf ndipãr-tãri (ndi-pãr-tắrĭ) – (unã vu dipãrtari1)

§ dipãrtari2/dipãrtare (di-pãr-tá-ri) sf dipãrtãri (di-pãr-tắrĭ) – zborlu cari-aspuni cãt di diparti s-aflã cariva; faptul cã un s-aflã diparti (loc sh-chiro) di tsiva; diastimã
{ro: distanţă, (în)depărtare}
{fr: distance, lointain; éloignement}
{en: distance, distant, remote}
ex: la nã njicã dipãrtari (diastimã) suntu muntsã-analtsã sh-unã mari baltã; dipãrtari (diastimã) di optu ori cali; dipãrtari di trei sãhãts; la nã dipãrtari di loc

§ ndipãrtari2/ndipãrtare (ndi-pãr-tá-ri) sf ndipãrtãri (ndi-pãr-tắrĭ) – (unã vu dipãrtari2)
ex: ndipãrtarea easti lungã

§ dipãrtatic (di-pãr-tá-ticŭ) sn dipãrtatitsi/dipãrtatitse (di-pãr-tá-ti-tsi) – starea tu cari s-aflã un tsi easti diparti
{ro: (în)depărtare}
{fr: éloignement}
{en: distance, remoteness}
ex: dipãrtaticlu (dipãrtarea) nu n-alasã s-n-adunãm

§ dipãrtos (di-pãr-tósŭ) adg dipãrtoasã (di-pãr-tŭá-sã), dipãrtosh (di-pãr-tóshĭ), dipãrtoa-si/dipãrtoase (di-pãr-tŭá-si) – tsi s-aflã diparti; (di) diparti, dipãrtat
{ro: depărtat}
{fr: éloigné, loin}
{en: away, far away}
ex: cã lj-u dipãrtoasã calea, dipãrtoasã sh-multu greauã; easti luna dipãrtoasã (di diparti); mutrescu muntsãlj dipãrtosh (tsi suntu diparti di-aoa); ni dit xeani sh-easti, ni dit dipãrtos loc (dipãrtat); cali dipãrtoasã (lungã) nã disparti; hoara di iu vinjish easti dipãrtoasã (s-aflã diparti di-aoa)

{ro: pământ, ţărână; loc; regiune, ţară; etc.}
{fr: terre, poussière; lieu, place, endroit; contrée, pays; etc.}
{en: soil, land, earth; place; region, country; etc.}
ex: dauã s-duc shi dauã sta, dauã giudicatã nu-au (angucitoari: tserlu sh-loclu); analtu-i tata, groasã-i dada, zurlu-i frati-nju (angucitoari: tserlu, loclu, shi vimtul); va lu ngrop tu loc; tu hoara-atsea suntu locurli a noastri; ai loc trã casã?; tuti mushutetsli a loclui; cheatra easti greauã la loclu-a ljei; stai tu loclu-a meu; him loc (escu tsarã, pimintu); loclu aestu (locurli aesti, naea-aestã) hearbi di furi; treatsi multi locuri (craturi); oaminj dit loclu-a lui (dit hoara, pulitia, cratlu); feata s-turnã tu loc-lji (tu cratlu-a ljei); imnã tut loclu tra s-u aflã; acãtsã loc bun la mitirizi; nu sh-aflã loclu
(expr: nu shidzu isih, nu putu s-aravdã) tutã noaptea; noi him di-aoa, di-a loclui
(expr: faptsã sh-bãnats tu locurli aesti); nu suntu di-a loclui
(expr: nu suntu di pãrtsãli-aesti, dit locurli di deavãrliga di noi); nu-l cunoashti loclu
(expr: easti xen, nu easti di-aoa); s-cutreamburã loclu
(expr: easti multu pãngãn sh-arãu); shidea ascumtu tu un loc
(expr: iuva); locuri-locuri
(expr: pri-aoa sh-pri-aclo) apa cheari; avea loatã loc multu
(expr: s-avea dipãrtatã multu); nu lu ncapi loclu
(expr: s-ari hãrsitã multu); acãtsã s-nu u-aflã loclu
(expr: s-nu aibã isihii); nveasta loclu nu sh-afla
(expr: nu putea s-shadã iuva cã nu-avea dip arihati); mãshcã loclu
(expr: muri); tu loc di cãpri, deadirã di cãnj; plãscãni tu loc
(expr: diunãoarã); l-tornu nãpudishalui pri loc
(expr: diunãoarã); buni suntu, ma nu-acatsã loc
(expr: nu videm hãiri di eali, nu-agiutã cu tsiva); s-featsirã ca loclu
(expr: sã nvirinarã multu); zboarãli-a lui nu-acãtsa loc
(expr: nu-agiuta, nu videam vãrã hãiri); merlu locu-s-featsi
(expr: s-featsi afan); cljeili tu loc s-featsirã
(expr: chirurã, afani s-featsirã); loclu nu lu-acãtsa
(expr: nu shidea isih); ahiursirã s-mãcã, ma tsi u vrei? nu-acãtsa loc
(expr: nu videa hãiri di mãcari); grairi, s-ti ngroapã loclu
(expr: zboarã, s-ti-arushineadzã multu); giuneatsa s-u-aspunã omlu, sh-va loclu
(expr: cãndu lipseashti); loclu nu va s-mi mãcã
(expr: nu va s-pat tsiva, nu va s-mor) cara s-fac aestu lucru; va s-njergu trãsh la mardzina-a loclui
(expr: cã di diparti s-hibã) tra s-lu-aflu; loclu lai shi gãrnul albu; tu loclu a tãu shi chetrili di mpadi ts-agiutã; tuts him di un loc; nu s-minã di mpadi, s-nu tsiva di-lj arãtseashti loclu; va ti pingu s-mushti loclu; grailu bun aflã loc bun; canda intrã
(expr: s-featsi afan) tu loc; canda-l mãcã loclu
(expr: s-featsi afan); cari u-ari mintea tu loc, nu s-bagã tu foc; loclu a meu, foclu a meu; moartea ti-aflã sh-tu fundul a loclui; poartã-ti cum u va loclu, nu cum tsã shtii; loclu tut s-lu-aladz, shi di loc-tsã s-nu ti bats

{ro: acţiunea de a înşeua}
{fr: action de seller}
{en: action of saddling}

§ nshiedz (nshi-ĭédzŭ) vb I nshiai (nshi-ĭáĭ), nshiam (nshi-ĭámŭ), nshiatã (nshi-ĭá-tã), nshiari/nshiare (nshi-ĭá-ri) – (unã cu nshiuedz)

§ nshiat (nshi-ĭátŭ) adg nshiatã (nshi-ĭá-tã), nshiats (nshi-ĭátsĭ), nshiati/nshiate (nshi-ĭá-ti) – (unã cu nshiuat)

§ nshiari/nshiare (nshi-ĭá-ri) sf nshieri (nshi-ĭérĭ) – (unã cu nshiuari)

§ nshel (nshĭélŭ) (mi) vb I nshilai (nshi-láĭ), nshilam (nshi-lámŭ), nshilatã (nshi-lá-tã), nshilari/nshilare (nshi-lá-ri) – (unã cu nshiuedz)
ex: huzmichearlu lj-avea nshilatã calu (lj-avea bãgatã shaua pi cal)

§ nshilat (nshi-látŭ) adg nshilatã (nshi-lá-tã), nshilats (nshi-látsĭ), nshilati/nshilate (nshi-lá-ti) – (unã cu nshiuat)
ex: lu-ashtipta cu calu nshilat (cu shaua pri el)

§ nshilari/nshilare (nshi-lá-ri) sf nshilãri (nshi-lắrĭ) – (unã cu nshiuari)

§ dishel2 (di-shĭélŭ) (mi) vb I dishilai (di-shi-láĭ), dishilam (di-shi-lámŭ), dishilatã (di-shi-lá-tã), dishilari/dishilare (di-shi-lá-ri) – scot (ljau) shaua di pri-un cal
{ro: deşeua}
{fr: desseller}
{en: unsaddle}
ex: tora dishilã calu (scoasi shaua di pri cal)

§ dishilat2 (di-shi-látŭ) adg dishilatã (di-shi-lá-tã), dishilats (di-shi-látsĭ), dishilati/dishilate (di-shi-lá-ti) – (cal) a curi lji si scoasi shaua; (shauã) tsi easti scoasã di pi cal
{ro: deşeuat}
{fr: dessellé}
{en: unsaddled}

§ dishilari2/dishilare (di-shi-lá-ri) sf dishilãri (di-shi-lắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-lja unã shauã di pri cal
{ro: acţiunea de a deşeua; deşeuare}
{fr: action de desseller}
{en: action of unsaddling}