DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

ciurigat

ciurigat (cĭu-ri-gátŭ) adg ciurigatã (cĭu-ri-gá-tã), ciurigats (cĭu-ri-gátsĭ), ciurigati/ciurigate (cĭu-ri-gá-ti) – cu truplu shi cicioarli shutsãti shi strãmbi; shutsãt, arushutsãt, strãmbu, sãcãtinã, slut
{ro: sucit}
{fr: tordu, tors, tortueux}
{en: crooked, tortuous}
ex: imnã ciurigatã (strãmbã, cu cicioarli strãmbi); ciurigatlu (strãmbul, slutlu) atsel nu-l voi dip

§ ciurigari/ciurigare (cĭu-ri-gá-ri) sf ciurigãri (cĭu-ri-gắrĭ) – strãmbari di cicioari
{ro: sucirea de trup, de picioare}
{fr: déformation du corps et des jambes}
{en: twisting of body or legs}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

codru2

codru2 (có-dru) sn codzrã (có-dzrã) shi codri (có-dri) – cumatã di pitã i pãni; codur
{ro: bucată de pâine sau plăcintă aromânească}
{fr: morceau de pain ou “pitã” aroumaine}
{en: piece of bread or Aromanian “pitã”}
ex: nj-talji un codru (nã cumatã) di pitã; imnã cu codrul (cumata di pãni) tu mãnã

§ codur2 (có-durŭ) sn coduri (có-du-ri) – (unã cu codru1)
ex: nj-deadi un codur (nã cumatã) di pitã

§ ncudurat (ncu-du-rátŭ) adg ncuduratã (ncu-du-rá-tã), ncudurats (ncu-du-rátsĭ), ncudurati/ncudurate (ncu-du-rá-ti) – arushãtsãt, shutsãt; (fig: ncudurat = faptu ca un cot; (cãlcãnjlu di pitã) tsi easti arushutsãt)
{ro: sucit; (“pită”) cu marginea răsucită}
{fr: tordu; (galette, “pita”) qui a le bord tors}
{en: twisted; (“pita”) with twisted border}
ex: pitã ncuduratã (fig: cu cãlcãnjlu shutsãt)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cracmi/cracme

cracmi/cracme (crác-mi) sf pl – perlu di pi mardzinea di fatsã a omlui sh-di piningã ureclji, arushutsãt niheamã sh-alãsat s-creascã ma lungu; hiri di per ma lundzi din cap (ciulii), arushutsãti sh-anvãrtiti ca neali; cãrcmi, tsulufrã, tsãlufrã, tsãruflã, arauã, zulufi, pirushanã, avoalã, ciulii, cilii
{ro: perciuni, zuluf, buclă de păr}
{fr: cheveux qui pendent sur les joues; boucle de cheveux}
{en: side curl, lock, ringlet}
ex: sh-featsi cracmi (tsulufri)

§ cãrc-mi/cãrcme (cãrc-mi) sf pl – ciulii di per arushtsãti sh-anvãrtiti ca neali; neali di per; avoali, cracmi, tsulufri, tsãlufri, tsãrufli, arauã, zulufi, ciulii, cilii
{ro: boucle (păr)}
{fr: boucles (cheveux)}
{en: curls, ringlets, locks (hair)}
ex: featsi perlu cãrcmi (ca nealili)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

mustatsã

mustatsã (mus-tá-tsã) sf mustãts (mus-tắtsĭ) shi mustãchi (mus-tắchĭ) – perlu tsi creashti (la bãrbats) sum nari shi pristi budza di nsus; hirili di per tsi crescu deavãrliga di mutslu-a unor prãvdzã; mustacã, mustãcioarã, mustãcushi; (fig:
1: mustatsã = hirili tsi es dit cuceanlu-a misurlui (a cãlãmbuchilui) ninti ca s-hibã curat di coaji; expr:
2: nj-asudã (nj-arãdi) mustatsa = nchiseashti sã-nj da (sã-nj easã) mustatsa; da di-nj easi mustatsa;
3: nji ndreg mustãtsli = am arãvdari;
4: arãd pri sum mustatsã = sumarãd, arãd peascumta;
5: am un tastru di mustãts sum nari = hiu mustãcios multu, am mustãts mãri sh-groasi sum nari)
{ro: mustaţă}
{fr: moustache}
{en: moustache}
ex: acshitsi-lj dzãtsea tuts a featãljei tsi-adra mãcãrli, cã nu-avea ne hir di mustatsã; cu mustatsa asu-datã
(expr: cãt nchisea s-creascã), shutsãtã-arushutsãtã; acãtsã s-lj-asudã
(expr: s-lji creascã) mustatsa; metsi cã-i fãrã di mustãchi; ndreadzã-ts mustãtsli (s-hii etim s-ashteptsã multu chiro); la noi tsiniva nu-sh surseashti mustãtsli; arãdea pri sum mustãts
(expr: sumarãdea) di murafetsli ali muljari; gugeamiti ficior mari, cu-un tastru di mustãts sum nãri
(expr: multu mustãcios)

§ mustacã (mus-tá-cã) sf mustãts (mus-tắtsĭ) shi mustãchi (mus-tắchĭ) – (unã cu mustatsã)
ex: di cãti ori va-nj cheaptin mustaca, arupi cãti un per; cu perlu di mustacã va s-dishcljidz tuti ushili; patrudzãts di peri di mustacã

§ mustãcioarã (mus-tã-cĭŭá-rã) sf mustãciori (mus-tã-cĭórĭ) – mustatsã ma njicã; mustãcushi
{ro: mustăcioară}
{fr: petite moustache}
{en: small moustache}
ex: vidzui cã lj-ari asudatã
(expr: lj-ari datã, ishitã) mustãcioara

§ mustãcushi/mustãcushe (mus-tã-cú-shi) sf mustãcushi/mus-tãcushe (mus-tã-cú-shi) – (unã cu mustãcioarã)
ex: lj-arãd
(expr: lj-da, lj-asudã, da di-lj es) mustãcushili

§ mustãcat (mus-tã-cátŭ) adg mustãcatã (mus-tã-cá-tã), mustãcats (mus-tã-cátsĭ), mustãcati/mustãcate (mus-tã-cá-ti) – tsi ari unã mustatsã mari sh-groasã; cu mustatsã; mustãcios

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

shuts1

shuts1 (shĭútsŭ) (mi) vb IV shutsãi (shĭu-tsắĭ), shutsam (shĭu-tsámŭ), shutsãtã (shĭu-tsắ-tã), shutsãri/shutsãre (shĭu-tsắ-ri) – anvãrtescu hiri ma suptsãri un deavãrliga di-alantu tra s-fac un hir ma gros shi ma vãrtos; lu-anvãrtescu un lucru avãrliga di el insush (sulã, aroatã, mustatsã, etc.); tornu un lucru di-alantã parti; fac unã voltã sh-mi duc deavãrliga di-un lucru (un loc, un munti, unã casã, etc.); alãxescu (abat) unã cali (mintea, etc.); shutsãscu, anvãrtescu, ãnvãrtescu, nvãrtescu;
(expr:
1: u shuts (tornu) frãndza = li-alãxescu lucrili, nj-alãxescu mintea;
2: nj-si shutsã = mi nãirescu, mi tornu nãirit, cãrtit)
{ro: suci, răsuci, (se) învârti, schimba (drumul sau ideia)}
{fr: contourner, faire le tour, tordre, changer d’idée}
{en: spin, twist, wring, turn, change one’s mind}
ex: shutsã (nvãrteashti) sula; shutsã-ti (toarnã-ti) di-alantã parti; mi shutsãi (mi-anvãrtii, alãgai tuti pãrtsãli) multu; shutsã mustãtsli; nãsh u shutsãrã frãndza
(expr: sh-alãxirã mintea)

§ shutsãscu1 (shĭú-tsắs-cu) (mi) vb IV shutsãi (shĭu-tsắĭ), shutsam (shĭu-tsámŭ), shutsãtã (shĭu-tsắ-tã), shutsãri/shutsãre (shĭu-tsắ-ri) – (unã cu shuts)

§ shutsãt1 (shĭu-tsắtŭ) adg shutsãtã (shĭu-tsắ-tã), shutsãts (shĭu-tsắtsĭ), shutsãti/shutsãte (shĭu-tsắ-ti) – (lucru) tsi easti anvãrtit avãrliga di altu lucru; tsi easti anvãrtit di el insush; anvãrtit; tsi ari faptã unã voltã shi ari alãgatã deavãrliga di-un loc; anvãrtit, ãnvãrtit, nvãrtit; (fig: (om) shutsãt = (om) anapud)
{ro: sucit, răsucit, învârtit, schimbat (drumul sau ideia)}
{fr: contourné, qui a fait le tour, tordu, changé d’idée}
{en: spinned, twisted, wrung, turned, changed mind}
ex: om shutsãt (fig: anapud), arushutsãt (fig: para anapud)

§ shutsãri1/shutsãre (shĭu-tsắ-ri) sf shutsãri (shĭu-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-shutsã tsiva; anvãrtiri, ãnvãrtiri, nvãrtiri, turnari, alãxiri (di minti, cali, etc.)
{ro: acţiunea de a suci, de a răsuci, de a (se) învârti, de a schimba (drumul sau ideia); sucire, răsucire, învârtire, schimbare}
{fr: action de contourner, de faire le tour, de tordre, de changer d’idée}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn