DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

arudzinã

arudzinã (a-ru-dzí-nã) sf arudzinj (a-ru-dzínjĭ) – luguria murnã-aroshi tsi u-acatsã herlu (sh-lu-aroadi) dupã tsi sta niheamã chiro dizvilit tu nutii; rudzinã, azgurii, zgurã, zgurii, zgureauã; (fig: arudzinã = lugurii veaclji (lucru, minduiri, idei, etc.) tsi ari canda acãtsatã arudzinã pri ea)
{ro: rugină}
{fr: rouille}
{en: rust}
ex: arudzina aroadi herlu; hearili mãcati di arudzinã; vaslu acãtsã arudzinã (zgurii); bãneadzã tu veaclja arudzinã (fig: soea veaclji di banã)

§ rudzinã (ru-dzí-nã) sf rudzinj (ru-dzínjĭ) – (unã cu arudzinã)
ex: acãtsarã rudzinã hearili tu tsilar

§ arudzinedz (a-ru-dzi-nédzŭ) vb I arudzinai (a-ru-dzi-náĭ), arudzinam (a-ru-dzi-námŭ), arudzinatã (a-ru-dzi-ná-tã), arudzinari/arudzinare (a-ru-dzi-ná-ri) – acats arudzinã; mi umplu (mi-acoapir) di-arudzinã; rudzinedz, arudzinescu, rudzinescu, zgurghisescu, azgurghisescu; (fig: arudzinedz = mi nvicljedz, aushescu, etc.)
{ro: rugini}
{fr: rouiller}
{en: rust}
ex: si-arudzinã vaslu; aushii, lãili armi nj-arudzinarã

§ arudzinat (a-ru-dzi-nátŭ) adg arudzinatã (a-ru-dzi-ná-tã), arudzinats (a-ru-dzi-nátsĭ), arudzinati/arudzinate (a-ru-dzi-ná-ti) – (her, lucru, etc.) tsi ari acãtsatã arudzinã pri el; tsi easti mplin di-arudzinã; rudzinat, arudzinit, rudzinit, zgurghisit, azgurghisit, arudzinos, rudzinos; (fig: arudzinat = veclju, aros, mãcat, etc.)
{ro: ruginit}
{fr: rouillé}
{en: rusted}
ex: az cordzã arudzinati (zgurghisiti) ma shed pri stizma goalã; pri-atsel cheptu-arudzinat (veclju, aushit)

§ arudzinari/arudzinare (a-ru-dzi-ná-ri) sf arudzinãri (a-ru-dzi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva arudzineadzã; rudzinari, arudziniri, rudziniri, zgurghisiri, azgurghi-siri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arod

arod (a-ródŭ) vb III arosh (a-róshĭŭ), arudeam (a-ru-deámŭ), aroasã (a-rŭá-sã), aroadiri/aroadire (a-rŭá-di-ri) – arup cu dintsãlj cumãts njits dit un lucru dur (vãrtos, sãnãtos); frec cu tsiva un lucru (lu-arinsescu) tra s-lu fac ma suptsãri (ma ischiu, ma lutsit, etc.); mãshcu sh-ciumulescu peanarga, lishor shi multi ori cu-arada; rod, frec, arinsescu, mãc, etc.;
(expr: li-arod = mi bati cariva, l-mãc shcoplu)
{ro: roade}
{fr: ronger}
{en: gnaw, nibble at}
ex: trã tse cãnjlji arod oasili (mãshcã multi ori cu-arada dit oasi)?; arucã-lj un os s-lu-aroadã sh-nãs; shoaritslji aroasirã scãndurli (featsirã guvi tu scãnduri, li mãcarã); arudzina aroadi (l-mãcã) herlu; tsã dau nã veargã di bãcãri shi, aclo iu va si s-mãcã, iu va si s-aroadã (si s-arinseascã); ciumaga sã s-aroadã prighios ca nã palmã; ursa apãrnji s-aroadã truplu-a arburilui; stranjili di pi el s-aroasirã (s-mãcarã) dip

§ aros (a-rósŭ) adg aroasã (a-rŭá-sã), arosh (a-róshĭ), aroasi/aroase (a-rŭá-si) – tsi easti mãcat cu mãshcãturi lishoari sh-multi fapti cu-arada; tsi easti faptu ma suptsãri (ma ischiu, ma lutsit) cu arinsirea (fricarea cu lima) tsi-lj si featsi; tsi s-ari mãcatã di fricari; ros, fricat, arinsit, mãcat, etc.
{ro: ros}
{fr: rongé}
{en: gnawed at, nibbled}
ex: cupãcinj aros di cãpri; stranjili a lui suntu aroasi (fricati, lutsiti) di purtari

§ aroadiri/aroadire (a-rŭá-di-ri) sf aroadiri (a-rŭá-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-aroadi; roadiri, fricari, arinsiri, mãcari, etc.
{ro: acţiunea de a roade; roadere}
{fr: action de ronger}
{en: action of gnawing, of nibbling at}
ex: s-ascapã di-aroadirea-a oasilor

§ rod (ródŭ) vb III rosh (róshĭŭ), rudeam (ru-deámŭ), roasã (rŭá-sã), roadiri/roadire (rŭá-di-ri) – (unã cu arod)
ex: va s-li roadã shoaritslji tuti cãrtsãli cã suntu ligati cu fãrinã; iu va si s-roadã (va si s-mãcã)

§ ros1 (rósŭ) adg roasã (rŭá-sã), rosh (róshĭ), roasi/roase (rŭá-si) – (unã cu aros)

§ roadiri/roadire (rŭá-di-ri) sf roadiri (rŭá-dirĭ) – (unã cu aroadiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cãlai/cãlae

cãlai/cãlae (cã-lá-i) sf cãlãi (cã-lắĭ) – metal cu-unã hromã albã, ca-asimea, ufilisit la gunusirea di vasi di metal shi (cãndu easti amisticat cu alti metali) la fãtsearea di multi lucri ufilisitoari; ganumã;
(expr: lj-trag unã cãlai = cu minciunj lu-arãd pri cariva s-adarã atsea tsi voi mini; l-minciunedz, lu-aplãnãsescu, lj-trag cãlupea)
{ro: cositor}
{fr: étain}
{en: tin}
ex: lj-ded doarã un vas di cãlai (ganumã); lucru di cãlai nu cheari; lj-trapshĭu-unã cãlai
(expr: lu-arãsh, lj-trapshu cãlupea); aveam trei botsi di cãlai

§ cãlãi-sescu (cã-lã-i-sés-cu) vb IV cãlãisii (cã-lã-i-síĭ), cãlãiseam (cã-lã-i-seámŭ), cãlãisitã (cã-lã-i-sí-tã), cãlãisiri/cãlãisire (cã-lã-i-sí-ri) – dau un lucru cu cãlai; ashternu un petur di cãlai pristi fatsa di nuntru a unui vas di metal (bãcãri) tra s-nu-acatsã-arudzinã, s-nu s-spargã; gãnusesu, gunusescu
{ro: cositori, spoi}
{fr: étamer, émailler}
{en: tin}
ex: cãlãisim tuti vasili di bãcãri

§ cãlãisit (cã-lã-i-sítŭ) adg cãlãisitã (cã-lã-i-sí-tã), cãlãisits (cã-lã-i-sítsĭ), cãlãisi-ti/cãlãisite (cã-lã-i-sí-ti) – (vas) tsi-lj s-ari ashtirnutã tu fatsa di nuntru un petur di cãlai; gãnusit, gunusit
{ro: cositorit, spoit}
{fr: étamé, émaillé}
{en: tinned}

§ cãlãisiri/cãlãisire (cã-lã-i-sí-ri) sf cãlãisiri (cã-lã-i-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva gunuseashti un vas; gãnusiri, gunusiri
{ro: acţiunea de a cositori, de a spoi; cositorire, spoire}
{fr: action d’étamer, d’émailler; étamage}
{en: action of tinning}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ceamnji/ceamnje

ceamnji/ceamnje (cĭám-nji) sf ceamnji/ceamnje (cĭám-nji) – pulj mari di cãmpu, cu carnea bunã trã mãcari, cu caplu shi gusha su-moltsi (sivi), cu peanili di pi pãltãri galbini-aroshi ca arudzina, sh-cu chipitli di la arpiti albi
{ro: dropie}
{fr: outarde}
{en: bustard}
ex: ceamnja ari cicioarili lundzi shi aroshi; tsi suntu ceamnjili (?) aesti tsi fãtsesh?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã