|
|
armirã
armirã (ar-mí-rã) sf armiri/armire (ar-mí-ri) – apa nsãratã multu tu cari s-tsãni cashlu (turshiili) tra s-nu s-aspargã; armã, ghar, sãlãmurã, salamurã, shalirã, shilirã, shulirã
{ro: saramură}
{fr: saumure}
{en: brine}
§ armã4 (ár-mã) sf pl(?) – (unã cu armirã)
§ armozmu (ar-móz-mu) sn armozmuri (ar-móz-murĭ) – apa cu sari (salamura, armira) tu cari s-bagã verdzul di moari tra si s-facã turshii; salamurã, sãlãmurã, shalirã, shulirã, shilirã, armirã, ghar
{ro: zeamă de moare}
{fr: eau de saumure dans laquelle on fait aigrir les choux}
{en: salty water in which is pickled the cabbage}
armozmu
armozmu (ar-móz-mu) sn – vedz tu armirã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: armirãbrãndzã
brãndzã (brắn-dzã) sf pl(?) – lugurii adratã dit laptili ncljigat, cãlcat, ndisat, apitrusit sh-tsãnut di-aradã tu-armirã i foalji tra s-nu s-aspargã; cash
{ro: brânză}
{fr: fromage}
{en: cheese}
cash
cash (cashĭŭ) sn cãshuri (cắ-shĭurĭ) – [pluralu ari shi noima di “ma multi turlii di cash”] – unã soi di lugurii adratã dit laptili ncljigat (cu-unã soi di mãeauã), cãlcat, ndisat, apitrusit sh-tsãnut di-aradã tu-armirã i foalji tra s-nu s-aspargã; numã tsi s-da la tuti turliili di-ahtari lugurii;
(expr: cash bun, cash dultsi = cash dultsi, cash proaspit, cash dit foalji)
{ro: brânză}
{fr: fromage}
{en: cheese}
ex: trã earna-aestã bãgãm doi folj di cash bun
(expr: cash dultsi); pãni cu cash... nu ti saturi vãrnãoarã!; armãnlu tu cãshuri, ca capra tu creacuri; mãcã pãni cu cash; nã armasirã dauã talari di cash; frati, frati, ma cashlu-i cu paradz
§ cãshar (cã-shĭárŭ) sm cãshari (cã-shĭárĭ) – atsel tsi fatsi cashlu; baci
{ro: baci; cel care face brânza}
{fr: fromager}
{en: cheese maker}
ex: a cãsharlor lã da fushti
§ cãshari/cãshare (cã-shĭá-ri) sf cãsheri (cã-shĭérĭ) – loclu (casa, stanea, etc.) iu s-fatsi cashlu; stani, strungã (iu s-fatsi cashlu); cãshãrii (fig:
1: cãshari = (i) aveari, cãtãndii; (ii) loc ngãrdit iu s-tsãn oi, prãvdzã)
{ro: loc unde se face brânza}
{fr: fromagerie}
{en: place where the cheese is made}
ex: iu bãgash cãshari? (stani); nu shtii tsi-i la cãsheri (stãnj); mi duc la cãshari (strungã); cãsharea s-hibã ghini, cã oili psusirã; cãshari di portsi s-nu fats!; cu gumarlu-adrash cãshari (fig: aveari)?; omlu aestu nu-adarã cãshari (fig: aveari); tsi cãshari ari? (fig: tsi aveari ari? cãt avut easti?); ncljidi oili tu cãshari (loclu ngãrdit); nu-adari cãshari tini (fig: nu va fats cãtãndii cã nu eshti om tsi ti-arãseashti lucrul, nu eshti cilistisitor)
§ cãshãrii/cãshãrie (cã-shã-rí-i) sf cãshãrii (cã-shã-ríĭ) – (unã cu cãshari)
ex: la cãshãrii, bacilu-nj deadi s-mãc ushmar; bacilu nã dusi la cãshãrii sh-nã deadi cash dultsi
§ cãshãrishti/cãshãrishte (cã-shã-rísh-ti) sf cãshãrishti (cã-shã-ríshtĭ) – loclu iu-avea nãoarã sh-un chiro unã cãshari
cãstrãvets
cãstrãvets (cãs-trã-vétsŭ) sm cãstrãvets (cãs-trã-vétsĭ) – plantã criscutã di om tu bãhce i bustani, cu truplu acupirit di peri ascuri, tsi s-tradzi azvarna pri loc icã si ngãrlimã di alti planti, cu frãndzã lãrdzi sh-piroasi, cu lilici njits, galbini, cari da un fructu suptsãri shi lungu (di vãrã 5-25 cm), cu peaja veardi, tsi s-mãcã (cu simintsã cu tut), di-aradã, proaspit tu salatã, i faptu turshii trã earnã; castravets, cãstrãvec, angur
{ro: castravete}
{fr: concombre}
{en: cucumber}
ex: sots, sots… cãstrãvets… tsi s-am s-tsã dau tsi s-ai s-nji dai [zbor tsi sh-alãxescu doi tiniri cãndu s-fac fãrtats]
§ castravets (cas-tra-vétsŭ) sm castravets (cas-tra-vétsĭ) – (unã cu cãstrãvets)
ex: bãgai castravets tu-armirã
§ cãstrãvec (cãs-trã-vécŭ) sm cãstrãvets (cãs-trã-vétsĭ) – (unã cu cãstrãvets)
gar
gar (ghárŭ) sn gãri (ghắrĭ) – apa nsãratã multu tu cari s-tsãni cashlu (turshiili) tra s-nu s-aspargã; armã, armirã, sãlãmurã, salamurã, shalirã, shilirã, shulirã
{ro: saramură}
{fr: saumure}
{en: brine}
moari/moare
moari/moare (mŭá-ri) sf fãrã pl – verdzu acrit tu salamurã (armirã, apã cu sari, sh-poati cu puscã) tra s-tsãnã multu chiro; turshii di verdzu (cucean)
{ro: moare}
{fr: chou aigri dans d’eau de saumure}
{en: pickled cabbage}
ex: toamna-aestã bãgai moari; mãrsineatsã, prash shi moari; moarea-a noastrã easti galbinã ca malãma; biui niheamã dzamã di moari
sari/sare
sari/sare (sá-ri) sf fãrã pl – lugurii albã (tsi easti ca un crustal multu njic tu videari) tsi s-tucheashti lishor tu apã (tsi s-bagã tu mãcari tra s-lji da unã nustimadã bunã shi, cãndu easti bãgatã multã tu-unã mãcari, pescu, cash, etc. u fatsi s-nu s-aspargã shi s-dãnãseascã multu chiro); (fig:
1: sari = fisi, hiri, veti, haractir; expr:
2: sari albã = sari scoasã dit loc;
3: sari lai = sari scoasã dit apa di-amari;
4: sari amarã = unã pulbiri albã (“sulfat di magnezii”) tsi s-lja ca yitrii di-atselj tsi au capsi sh-nu pot s-easã nafoarã;
5: sari di limonji = limontus, unã soi di crustal cari s-adavgã tu mãcari (tu loc di limonji) tra sã-lj da acrimi;
6: om fãrã sari = om anustu tsi easti fãrã haractir, hari, i nustimadã;
7: mãcãm pãni sh-sari deadun = him oaspits bunj, nã cunushtem di multu chiro;
8: ca sarea cu piperlu s-duc = neg deadun, s-uidisescu;
9: lj-es ninti (lu-aprochi) cu pãni shi sari = lu-aprochi cu multã tinjii;
10: cãndu ari sari, nu-ari piper; sh-cãndu ari piper, nu-ari sari = (i) easti multu oarfãn, ftoh; (ii) zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu poati sã sh-facã lucrul cã totna-lj lipseashti tsiva;
11: si s-facã tuti apã sh-sari = s-li ashtirdzem, s-li agãrshim tuti;
12: alag ca oili dupã sari = alag cu multã mirachi dupã un lucru tsi voi multu s-lu am;
13: hir di sari = putsãnã sari;
14: tãxeashti marea cu sarea = tãxeashti tut tsi-lj treatsi prit minti mash ca sã sh-agiungã scupolu;
15: sari ntr-oclji = zbor tsi si spuni-a atsilui cari dzãtsi cã ari vidzutã tsiva tsi nu s-ari faptã)
{ro: sare; natură, fire}
{fr: sel; nature, caractère}
{en: salt; nature, character}
ex: ca oili dupã sari alagã; mãcari fãrã sari, gustu nu-ari; nu s-bagã sari tu itsi mãcari; nu-ari sari mãcarea aestã; sarea-i bunã tu hirturã; cu-unã mãnatã di sari, nu sã nsarã arãulu; shicãlu s-tsã hibã, ca sarea tu mãcari; s-nji dai un hir di sari
(expr: putsãnã sari); cu sari sh-cu piper tu mãcarea-a hiljlui di-amirã; sari, sh-altu tsi! dzãsi moasha
(expr: cãt trã sari, lja-ts mintea cã nu-ts dau, dzãsi moasha); ari mãcatã cu mini pãni sh-sari
(expr: him oaspits buni sh-di multu chiro); ashi lã-i sarea (fig: fisea, haractirlu) a lor; hai tora, apã shi sari tuti
(expr: s-agãrshim tuti) cãti dzãtsem
§ sãrãtor1 (sã-rã-tórŭ) sm sãrãtori (sã-rã-tórĭ) shi sn sãritoari/sãritoare (sã-ri-tŭá-ri) – unã hãlati njicã cu sari nuntru (tsi s-tsãni pri measã) dit cari oaminjlji pot sã scoatã shi s-arucã sari tu mãcari; pungã njicã tu cari s-bagã sarea tra s-poatã omlu s-u poartã cu el
shulirã
shulirã (shĭu-lí-rã) sf shuliri/shulire (shĭu-lí-ri) – apa nsãratã multu tu cari s-tsãni cashlu (turshiili) tra s-nu s-aspargã; shilirã, shalirã, armã, armirã, ghar, salamurã, sãlãmurã; (fig: shulirã = (lucru) acrit multu)
{ro: saramură}
{fr: saumure}
{en: brine}
ex: shulira (armira) a cashlui easti multu nsãratã; yinlu nu easti bun, easti shulirã (fig: s-featsi acru, puscã)
§ shilirã (shi-lí-rã) sf shili-ri/shilire (shi-lí-ri) – (unã cu shulirã)
§ shalirã (shĭa-lí-rã) sf shaliri/shalire (shĭa-lí-ri) – (unã cu shulirã)
§ nshulir (nshĭu-lírŭ) vb I nshulirai (nshĭu-li-ráĭ), nshuliram (nshĭu-li-rámŭ), nshu-liratã (nshĭu-li-rá-tã), nshulirali/nshulirare (nshĭu-li-rá-ri) – bag tsiva tu shulirã; nsar multu (cu bãgarea tu-armirã)
{ro: pune în saramură}
{fr: mettre en saumure}
{en: put in the brine}
ex: noi nshulirãm cashlu (l-bãgãm tu-armirã)
§ nshulirat (nshĭu-li-rátŭ) adg nshuliratã (nshĭu-li-rá-tã), nshulirats (nshĭu-li-rátsĭ), nshulira-ti/nshulirate (nshĭu-li-rá-ti) – tsi easti bãgat tu shulirã; tsi easti multu nsãrat
{ro: pus în saramură}
{fr: mis en saumure}
{en: put in the brine}
ex: easti nshulirat (multu nsãrat), nu pot s-lu mãc
§ nshulirari/nshulirare (nshĭu-li-rá-ri) sf nshulirãri (nshĭu-li-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva easti bãgat tu shulirã; nsãrari multu
{ro: acţiunea de a pune în saramură}
{fr: action de mettre en saumure}
{en: action of putting in the brine}
§ dishulir (di-shĭu-lírŭ) vb I dishulirai (di-shĭu-li-ráĭ), dishuliram (di-shĭu-li-rámŭ), dishuliratã (di-shĭu-li-rá-tã), dishulirali/dishulirare (di-shĭu-li-rá-ri) – scot sarea (tutã i unã parti) dit shulirã (sãlãmurã, armirã, etc.); disar
talar
talar (tá-larŭ) sn talari/talare (tá-la-ri) – vas mari, tu cari s-tsãni di-aradã cash (turshii, apã, etc.), adrat di doadzi di lemnu tsãnuti deadun mproasti cu tsercljuri di tiniche bãgati deavãrliga di eali (ma largu tu capitlu di nghios, ma poati s-hibã sh-ma largu tu mesi); buti, vozã, varelã, vurelã, vulerã, vãrelji, vuryelã; butin, bãtin, putinã;
(expr: easti (s-fatsi) cãt un talar = easti (s-fatsi) multu gras, mari sh-gros ca un talar)
{ro: putină}
{fr: tonneau a gueule bée, baratte}
{en: cask, barrel, churn}
ex: capiti tãljati shi tu puts arcati (angucitoari: talarlu cu veardzã); un puts cu capiti tãljati (angucitoari: talarlu cu veardzã); si zburã la unã furnã, s-poartã apã cu talarlu; tsãnea fluriili tu-un talar; va mutreascã s-intrã prit pãlãtiri shi va s-cadã tu talar; pusputeashti cu mãna, da di talari
§ talari (tá-la-ri) sm talari (tá-larĭ) – (unã cu talar)
ex: s-badz tu udaea cu yisteari doi talari cu cãtrani mplinj; Aestu li tsãnea fluriili tu-un talari; trag, scot furlu dit talari; s-bãgats nãuntru un talari di cãtrani; dipusi, ma tu loc di pãradz, s-aflã tu talarli cu cãtrani
§ talur (tá-lurŭ) sn taluri/talure (tá-lu-ri) – (unã cu talar)
ex: talurlu di moari putridzã; s-featsi cãt un talur
(expr: si ngrãshe multu)
§ tãlãrici (tã-lã-rícĭŭ) sn tãlãrici/tãlãrice (tã-lã-rí-ci) – talar njic; tãlãric, butinel, butinjor
{ro: putină mică}
{fr: petit “talar”}
{en: small “talar”}
ex: sade un tãlãrici (talar njic) di cash nj-armasi
§ tãlãric (tã-lã-rícŭ) sn tãlãritsi/tãlãritse (tã-lã-rí-tsi) – (unã cu tãlãrici)
§ ntalãr (ntá-lãrŭ) vb I ntãlãrai (ntã-lã-ráĭ), ntãlãram (ntã-lã-rámŭ), ntãlãratã (ntã-lã-rá-tã), ntãlãra-ri/ntãlãrare (ntã-lã-rá-ri) – bag lucri di mãcari (pipiryei, verdzu, turshii, cash, etc.) tu talarlu cu armirã tra s-li am ti earnã
{ro: pune în putina cu saramură}
{fr: mettre des choses (à manger) dans le tonneau avec de la saumure}