DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

aremi/areme

aremi/areme (a-ré-mi) sf fãrã pl – lãngoari tsi s-lja di la om la om (ma multu earna), cari tsãni unã i dauã stãmãnj shi s-aspuni cu cãlduri, cu dureari di cap shi di gurmadz, cu tusi, cu curarea-a nariljei tut chirolu, etc.; aremã, remã, sinahi, sirmii, butur, cearã, guhtic, rufã
{ro: guturai, gripă}
{fr: grippe, rhume de cerveau}
{en: flu, cold (in the head), running nose}
ex: ari sinahi i aremi (sirmii)

§ aremã (a-ré-mã) sf fãrã pl – (unã cu aremi)

§ remã (ré-mã) sf fãrã pl – (unã cu aremi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

butur1

butur1 (bú-turŭ) sm fãrã pl – lãngoari tsi s-lja di la om la om (ma multu earna), cari tsãni unã i dauã siptãmãnj shi s-aspuni cu dureari di cap shi di gurmadz, cu tusi, cu curarea-a nariljei tut chirolu, etc.; buturã, aremã, aremi, remã, sinahi, sirmii, cearã, guhtic, guturai, rufã
{ro: guturai, gripă}
{fr: grippe, rhume de cerveau}
{en: flu, cold (in the head), running nose}
ex: mizia adilja di butur (sirmii)

§ buturã (bú-tu-rã) sf pl(?) – (unã cu butur1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cearã

cearã (cĭá-rã) sf pl(?) – lãngoari tsi s-lja di la om la om (ma multu earna), cari tsãni unã i dauã stãmãnj shi s-aspuni cu cãlduri (pirito), cu dureari di cap shi di gurmadz, cu tusi, cu curarea-a nariljei tut chirolu, etc.; aremi, aremã, remã, sinahi, sirmii, butur, guhtic, guturai, rufã
{ro: guturai, gripă}
{fr: grippe, rhume de cerveau}
{en: flu, cold (in the head), running nose}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

guhtic

guhtic (gúh-ticŭ) sn guhtitsi/guhtitse (gúh-ti-tsi) – lãngoari tsi s-lja di la om la om (ma multu earna), cari tsãni unã i dauã siptãmãnj shi s-aspuni cu cãlduri (pirito), cu dureari di cap shi di gurmadz, cu tusi, cu curarea-a nariljei tut chirolu, etc.; aremã, aremi, remã, sinahi, sirmii, guturai, butur, cearã, rufã
{ro: guturai, gripă}
{fr: grippe, rhume de cerveau}
{en: flu, cold (in the head), running nose}

§ guhtisedz (guh-ti-sédzŭ) vb I guhtisai (guh-ti-sáĭ), guhtisam (guh-ti-sámŭ), guhtisatã (guh-ti-sá-tã), guhtisa-ri/guhtisare (guh-ti-sá-ri) – ljau unã shcurtã anasã shi scot vimtu dit plimunj cu puteari shi vrondu (ca semnu cã am unã heavrã, cã am guhtic); tushedz, tushescu
{ro: tuşi}
{fr: tousser}
{en: cough}

§ guhtisat (guh-ti-sátŭ) adg guhtisatã (guh-ti-sá-tã), guhtisats (guh-ti-sátsĭ), guhtisati/guhtisate (guh-ti-sá-ti) – cari scoati vimtu dit plimunj cu puteari shi vrondu (ca semnu cã ari unã heavrã); tushat, tushit
{ro: tuşit}
{fr: toussé}
{en: coughed}

§ guhtisa-ri/guhtisare (guh-ti-sá-ri) sf guhtisãri (guh-ti-sắrĭ) – atsea tsi fatsi cariva cãndu guhtishadzã
{ro: acţiunea de a tuşi}
{fr: action de tousser}
{en: action of coughing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

guturai

guturai (gu-tu-ráĭŭ) sn guturaiuri (gu-tu-rá-ĭurĭ) – lãngoari tsi s-lja di la om la om (ma multu earna), cari tsãni unã i dauã siptãmãnj shi s-aspuni cu cãlduri, cu dureari di cap shi di gurmadz, cu tusi, cu curarea-a nariljei tut chirolu, etc.; sirmii, aremã, aremi, remã, sinahi, butur, cearã, guhtic, rufã
{ro: guturai, gripă}
{fr: grippe, rhume de cerveau}
{en: flu, cold (in the head), running nose}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

mixã

mixã (míc-sã) sf mixi/mixe (míc-si) – dzama groasã tsi curã dit nãri (ma multu cãndu omlu easti arãtsit, ari sirmii, aremã); muc, mucã, mir, njir;
(expr:
1: ãlj ljau mixa = l-cãtãdixescu, lji scad tinjia, lu-arushinedz, lj-dipun urecljili, lj-aplec nãrli, etc.)
{ro: muci}
{fr: morve, mucosité}
{en: snot, nasal mucus, snivel}
ex: om tsi-lj curã mixili; dã-lj shimia si sh-la mixili (si sh-curã narea, si sh-ashteargã narea); lj-lo mixa di la nari
(expr: l-cãtãdixi, lu-arushinã, lj-dipusi urecljili, etc.)

§ mixos (mic-sósŭ) adg mixoasã (mic-sŭá-sã), mixosh (mic-sóshĭ), mixoasi/mixoase (mic-sŭá-si) – tsi-lj curã multu nãrli (cu mixi); mucos, mutsos; (fig: mixos = njic sh-ageamit tsi nu shtii multi sh-nu poati s-facã caishtitsi)
{ro: mucos}
{fr: morveux}
{en: snotty, mucous}
ex: fã-ti om, mixoase! (fig: ageamite)

§ mir2 (mírŭ) sn miruri (mí-rurĭ) – (unã cu mixã)
ex: nu u-au tu-arshini cã va lã ljai mirlu
(expr: va-lj cãtãdixeshti) sh-va lã u dai tu nari

§ njir4 (njírŭ) sn njiruri (njí-rurĭ) – (unã cu mixã)
(expr: ãlj curã njirlu dupã… = ari mari vreari trã…)
ex: ti-acatsã njirlu (tsã curã mixili) cãndu cãntã; cu njirlu hima; lj-lo njirlu
(expr: lu-arushinã, l-cãtãdixi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

muc1

muc1 (mucŭ) sm muts (mútsĭ) – dzama groasã tsi curã dit nãri (ma multu cãndu omlu easti arãtsit, cãndu ari sirmii, aremã); mucã, mixã, mir, njir;
(expr:
1: lja-ts mutslji = suflã-ts narea;
2: ãlj ljau muclu = l-cãtãdixescu, lji scad tinjia, lu-arushinedz, lj-dipun urecljili, lj-aplec nãrli, etc.;
3: cu mutslji tu nari = mixos, njic sh-ageamit, tsi nu-ari criscutã ninga;
4: cari sh-arucã mutslji pi nãs! = cari ãlj da di mãnear!)
{ro: muci}
{fr: morve, mucosité}
{en: snot, nasal mucus, snivel}
ex: easti ninga cu mutslji pri nari-lj
(expr: easti ninga ageamit); cari sh-arucã mutslji pri nãs?
(expr: easti om ti cãtãfronisiri)

§ mucã (mú-cã) sf muts (mútsĭ) – (unã cu muc1)
ex: ari mucã di nu poati s-adilji; lai muca-a ficiorlui cu shimia

§ mucos (mu-cósŭ) adg mucoasã (mu-cŭá-sã), mucosh (mu-cóshĭ), mucoasi/mucoase (mu-cŭá-si) – tsi-lj curã multu nãrli (cu mixi); mutsos, mixos; (fig: mucos = (i) njic sh-ageamit tsi nu shtii multi sh-nu poati s-facã caishtitsi; (ii) palju-om, astrãchit, etc.)
{ro: mucos}
{fr: muqueux, morveux}
{en: snotty, mucous}
ex: cama mucos ca ficiorlu aestu nu-ari altu; sh-mucoslu (fig: astrãchitlu, ageamitlu) aestu vrea s-mi-agiungã?; easti ninga unã mucoasã (fig: unã-ageamitã, tsi nu shtii tsiva)

§ mutsos (mu-tsósŭ) adg mutsoasã (mu-tsŭá-sã), mutsosh (mu-tsóshĭ), mutsoasi/mutsoase (mu-tsŭá-si) – (unã cu mucos)
ex: arãdi mutsoslu (atsel ysi-l curã narea) di bãloslu

§ mucoari/mucoare (mu-cŭá-ri) sf mucori (mu-córĭ) – mutslji cãndu suntu multsã sh-curã dit narea-a omlui; lugurii tsi sh-u-adutsi cu mutslji shi s-aflã tu pãntica-a muljariljei (oailjei) ninti ca s-amintã (s-afeatã) njic
{ro: mucozitate}
{fr: mucosité}
{en: mucosity}
ex: mucorli es la amintari sh-la fitari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

rufã

rufã (rú-fã) sf pl(?) – lãngoari tsi s-lja di la om la om (ma multu earna), cari tsãni unã i dauã siptãmãnj shi s-aspuni cu dureari di cap shi di gurmadz, cu tusi, cu curarea-a nariljei tut chirolu, etc.; aremã, aremi, remã, sinahi, sirmii, butur, cearã, guhtic, guturai
{ro: guturai, gripă}
{fr: grippe, rhume de cerveau}
{en: flu, cold (in the head), running nose}
ex: lu-acãtsã rufa, cara shidzu doauã sãhãts tu ploai

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

sinahi/sinahe

sinahi/sinahe (si-ná-hi) sf sinãhi (si-nắhĭ) – lãngoari tsi s-lja di la om la om (ma multu earna), cari tsãni unã i dauã siptãmãnj shi s-aspuni cu cãlduri, cu dureari di cap shi di gurmadz, cu tusi, cu curarea-a nariljei tut chirolu, etc.; aremã, aremi, remã, sirmii, butur, cearã, guhtic, rufã
{ro: guturai, gripă}
{fr: grippe, rhume de cerveau}
{en: flu, cold (in the head), running nose}
ex: ari sinahi (sirmii) i aremi (sirmii); di sinahi nu simtu nitsiun gustu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

sirmii/sirmie

sirmii/sirmie (sir-mí-i) sf sirmii (sir-míĭ) – lãngoari tsi s-lja di la om la om (ma multu earna), cari tsãni unã i dauã siptãmãnj shi s-aspuni cu cãlduri, cu dureari di cap shi di gurmadz, cu tusi, cu curarea-a nariljei tut chirolu, etc.; aremã, aremi, remã, sinahi, butur, cearã, guhtic, rufã, guturai
{ro: guturai, gripă}
{fr: grippe, rhume de cerveau}
{en: flu, cold (in the head), running nose}
ex: ari sinahi (sirmii) i aremi (sirmii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã