DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

arãsã

arãsã (a-rắ-sã) sf arãsi/arãse (a-rắ-si) –
1: mãnuclju di hiri (mpãltiti i nimpãltiti) tsi spindzurã (trã mushiteatsã ca unã stulii) la mardzinea di-unã chilimi (stranj, pirde, etc.); ambrunã;
2: soi di ciupernicã cu arãsi;
(expr: arãsi di arãzboi = soea di arãsi tsi s-fac dit mãrdzinjli nitsãsuti a urdzãturiljei cari suntu tãljati cãndu tsãsãtura bitisitã easti scoasã dit arãzboi)
{ro: ciucur}
{fr: charpie, frange; sorte de champignon à franges}
{en: fringe, tassel}
ex: brãn cu arãsi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

arasã

arasã (a-rá-sã) sf arasi/arase (a-rá-si) – stranj (di pustavi) lungu pãnã di padi, tsi-l poartã preftsãlj shi cãlugãrlji pristi-alanti stranji; rasã, razi; antiri, andiri, giup, sãe
(expr: cruescu arasã = bat ghini, dau bun shcop)
{ro: rasă (haină)}
{fr: froc (du prêtre, du moine)}
{en: (priest’s, monk’s) frock, gown}
ex: cãlugãrashlu shi scoasi arasa; oaminj ligat tu lundz arasi; dininti-lj sta atsel cu-arasã

§ rasã (rá-sã) sf rasi/rase (rá-si) – (unã cu arasã)
ex: shtiu s-cruescu rasã
(expr: shtiu s-bat ghini)

§ razi/raze (rá-zi) sf razi/raze (rá-zi) – (unã cu arasã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

arãsad

arãsad (a-rã-sádŭ) sn arãsaduri (a-rã-sá-durĭ) – plantã njicã, criscutã tu-un loc maxus ndreptu tr-aestu lucru cari, dupã tsi adarã-arãdãtsinj, easti plãntatã tu-un altu loc; rãsad
{ro: rãsad}
{fr: plant, semis}
{en: nursery seedling}

§ rãsad (rã-sádŭ) sn rãsaduri (rã-sá-durĭ) – (unã cu arãsad)

§ arãsadnitsã (a-rã-sád-ni-tsã) sf arãsadnitsi/arãsadnitse (a-rã-sád-ni-tsi) – loc maxus adrat di om, tra s-creascã arãsadz
{ro: rãsadniţă}
{fr: couche de fumier oú on cultive les plants}
{en: hot-bed, seed-bed, nursery for growing seedlings}

§ rãsadnitsã (rã-sád-ni-tsã) sf rãsadnitsi/rãsadnitse (rã-sád-ni-tsi) – (unã cu arãsadnitsã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ambrunã

ambrunã (am-brú-nã) sf ambruni/ambrune (am-brú-ni) – unã soi di stulii di-asimi tsi u spindzurã muljerli pri cap; tãpari, tepe, tipe, arãsã
{ro: ciucur}
{fr: franges d’argent que les femmes portent sur la tête}
{en: silver fringe worn by women on their heads}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ansar1

ansar1 (an-sárŭ) vb IV shi II ansãrii (an-sã-ríĭ), ansãream (an-sã-reámŭ), ansãritã (an-sã-rí-tã), ansãriri/ansãrire (an-sã-rí-ri) shi ansãreari/ansãreare (an-sã-reá-ri) – mi-aruncu cãtrã nghios dit-un loc ma-analtu; mi-aruc (mi hiumusescu, mi-aleapid) pri cariva (di-iuva icã dit-un loc tu-un altu); mi-aleapid nsus cu putearea-a cicioarilor tra s-cad deapoea nãpoi pri loc; nsar, sar, antrisar, astrisar, andrisar, andisar, alsar, arsar, arãsar, mi hiumusescu, mi-aleapid, mi sãlghescu, asaltu, saltu
{ro: sări, se repezi}
{fr: sauter}
{en: jump, leap}
ex: ansãrirã (s-alipidarã) di dupã fadz; lj-ansãri cheatra trãsh ãnclo; lamnja ansãri shi-lj dzãsi; ascumtã dupã un gãbjeu, ansãri shi dzãsi; featsirã numtã mari, giucarã sh-ansãrirã; ansãrii (mi-arcai pristi, andrisãrii) hãndachea

§ ansãrit (an-sã-rítŭ) adg ansãritã (an-sã-rí-tã), ansãrits (an-sã-rítsĭ), ansãriti/an-sãrite (an-sã-rí-ti) – (atsel) tsi s-arcã dit-un loc tu altu; tsi s-arcã cãtã nghios dit un loc ma-analtu; (lucrul) pristi cari s-ari arcatã (ansãritã) cariva; nsãrit, sãrit, antrisãrit, astrisãrit, andrisãrit, andisãrit, alsãrit, arsãrit, arãsãrit, hiumusit, alipidat, sãlghit, asãltat, sãltat
{ro: sărit, repezit}
{fr: sauté}
{en: jumped, leaped}
ex: gardul easti ansãrit

§ ansãriri/ansãrire (an-sã-rí-ri) sf ansãriri (an-sã-rírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ansari; ansãreari, nsãriri, sãriri, antrisãriri, astrisãriri, andrisãriri, andisãriri, alsãriri, arsãriri, arã-sãriri, hiumusiri, alipidari, sãlghiri, asãltari, sãltari
{ro: acţiunea de a sări, de a se repezi; sărire, repezire}
{fr: action de sauter}
{en: action of jumping, of leaping}

§ ansãreari/ansãreare (an-sã-reá-ri) sf ansãreri (an-sã-rérĭ) – (unã cu ansãriri)

§ ansãriturã (an-sã-ri-tú-rã) sf ansãrituri (an-sã-ri-túrĭ) – atsea tsi fatsi omlu cari ansari tsiva; ansãriri, antrisãturã, saltã
{ro: săritură}
{fr: saut, bond}
{en: jump, leap}

§ ansãritoanji/ansãritoanje (an-sã-ri-tŭá-nji) sf ansãritoanji/ansãritoanje (an-sã-ri-tŭá-nji) – topã di lastic (i lastic sh-cheali cu vimtu nãuntru) tsi ansari dipriunã nsus shi nghios cãndu cadi pri loc (i easti arcatã cu puteari); topã, topcã, balã, shucã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

antiri

antiri (an-ti-rí) sm antiradz (an-ti-rádzĭ) – unã soi di stranj lungu (unã robã) tsi cadi lishor (nistres) pri trup, di-aradã purtat di preftsã; andiri, giup, sãe; arasã, rasã, razi
{ro: anteriu}
{fr: sorte de robe, surplis}
{en: surplice}

§ andiri (an-di-rí) sm andiradz (an-di-rádzĭ) – (unã cu antiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

arãd1

arãd1 (a-rắdŭ) vb III shi II arãsh (a-rắshĭŭ), arãdeam (a-rã-deámŭ), arãsã (a-rắ-sã), arãdiri/arãdire (a-rắ-di-ri) shi arãdeari/arã-deare (a-rã-deá-ri) – aspun multa harauã tsi u-am cu-unã minari a budzãlor (a gurãljei, a fatsãljei) shi cu-unã scuteari di bots shcurti shi ahoryea (ha, ha, ha,…); rãd, arid;
(expr: arãd pri sum nãri; arãd pri sum mustãts = sumarãd, arãd pi-ascumta, fac hazi)
{ro: râde}
{fr: rire}
{en: laugh}
ex: s-nu lj-arãdã sh-a lui putsãn budzãli; mutrea sh-arãdea pri sum mustãts
(expr: arãdea pi-ascumta, fãtsea hazi)

§ arãs1 (a-rắsŭ) adg arãsã (a-rắ-sã), arãsh (a-rắshĭ), arãsi/arãse (a-rắ-si) – cari ari arãsã; rãs, aris
{ro: râs}
{fr: ris}
{en: laughed}

§ arãdiri1/arãdire (a-rắ-di-ri) sf arãdiri (a-rắ-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva arãdi; arãdeari, arãs, rãdiri, rãdeari, aridiri, arideari
{ro: acţiunea de a râde; râdere, râs}
{fr: action de rire; rire}
{en: action of laughing; laugh}

§ arãdeari1/arãdeare (a-rã-deá-ri) sf arãderi (a-rã-dérĭ) – (unã cu arãdiri1)
ex: dzãtsea cu arãdeari; ma bunã pãni goalã cu-arãdeari, dicãt gheli multi cu ncãceari; trã arãdeari, arãdea; eara un lucru tr-arãdeari; cãntãri sh-arãderi, nu-avdzai tora; ãl lo cu bunlu, cu-arãderli

§ nearãs1 (nea-rắsŭ) adg nearãsã (nea-rắ-sã), nearãsh (nea-rắshĭ), nearãsi/nearãse (nea-rắ-si) – cari nu-ari arãsã; (fig: nearãs = tsi ari (ari avutã) mãri cripãri di nu-lj yini s-arãdã; marat, corbu, tihilai, shcret, etc.)
{ro: care nu a râs}
{fr: qui n’a pas ris}
{en: who did not laugh}
ex: laea mumã atsea nearãsã (tsi nu-ari arãsã tu banã); aestã nearãsã (fig: maratã, curbisitã) mamã a noastrã

§ nearãdiri1/nearãdire (nea-rắ-di-ri) sf nearãdiri (nea-rắ-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu arãdi; nearãdeari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arãd2

arãd2 (a-rắdŭ) (nj-) vb III shi II – (nj-)arãsh (a-rắshĭŭ), (nj-) arãdeam (a-rã-deámŭ), arãsã (a-rắ-sã), arãdiri/arãdire (a-rắ-di-ri) shi arãdeari/arãdeare (a-rã-deá-ri) – cu zboarã i fapti (tsi suntu dealihea i shicãi) voi s-lu fac pri cariva si s-arushineadzã niheamã icã s-lji fac atselj di deavãrliga s-arãdã di el; rizilescu, rizilipsescu, pizuescu, mpizuescu, shupãr, shupãredz, shupur, shupir, shupiredz
{ro: (a-şi) bate joc, a batjocori}
{fr: railler, (se) moquer}
{en: mock, laugh at, make fun of, tease}
ex: nu prindi omlu sã-sh arãdã (sã-sh pizueascã) vãrnãoarã di altu; tra si sh-arãdã (sã-sh pizueascã) niheam di nãs; sh-u-avea cã sh-arãdi di ea; di lup veclju sh-arãd cãnjlji (sh-pizuescu, nu lã easti fricã); shadi n cali un tsucal shi sh-arãdi di-un bucal; di tsi ts-arãdz nu-ascachi

§ arãs2 (a-rắsŭ) adg arãsã (a-rắ-sã), arãsh (a-rắshĭ), arãsi/arãse (a-rắ-si) – di cari sh-ari arãsã (pizuitã, rizilipsitã) cariva; arãs, rizilit, rizilipsit, pizuit, mpizuit, shupãrat, shupurat, shupirat
{ro: batjocorit}
{fr: de qui on s’est moqué}
{en: laughed at, made fun of}

§ arãdiri2/arãdire (a-rắ-di-ri) sf arãdiri (a-rắ-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu sh-arãdi di cariva; arãdeari, arãdiri, riziliri, rizilipsiri, pizuiri, mpizuiri, shupãrari, shupurari, shupirari
{ro: acţiunea de a-şi bate joc; batjocorire}
{fr: action de railler, de se moquer}
{en: action of laughing at, of making fun of, of teasing}

§ arãdeari2/arãdeare (a-rã-deá-ri) sf arãderi (a-rã-dérĭ) – (unã cu arãdiri2)
ex: lucru tr-arãdeari

§ nearãs2 (nea-rắsŭ) adg nearãsã (nea-rắ-sã), nearãsh (nea-rắshĭ), nearãsi/nearãse (nea-rắ-si) – di cari nu sh-ari arãsã (pizuitã, rizilipsitã) cariva
{ro: nebatjocorit}
{fr: de qui on ne s’est pas moqué}
{en: of whom it was not made fun of}

§ nearãdiri2/nearãdire (nea-rắ-di-ri) sf nearãdiri (nea-rắ-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu nu sh-arãdi di cariva; nearãdeari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arãd3

arãd3 (a-rắdŭ) (mi) vb III shi II – arãsh (a-rắshĭŭ), arãdeam (a-rã-deámŭ), arãsã (a-rắ-sã), arãdiri/arãdire (a-rắ-di-ri) shi arãdea-ri/arãdeare (a-rã-deá-ri) – cu minciunj l-fac pri cariva (s-pistipseascã minciunjli tsi-lj dzãc shi) s-adarã atsea tsi voi mini; minciunedz, aplãnãsescu, plãnãsescu, plãnisescu, plãnipsescu, plãnescu
{ro: (se) înşela, minţi}
{fr: (se) tromper, duper, mentir}
{en: deceive, cheat, dupe, tell lies}
ex: ma pri cari vrea s-lu-arãdã nãs (s-lji spunã minciunj, s-lu-aplãnãseascã); mãrate, mãrate, tsi ti-arãdi mintea (ti minciuneadzã); el nu poati s-u arãdã (s-u aplãneascã); mi-arãsi sh-mi dispulje di tutiputã; preftul, preftu macã astalji, un alantu vai arãdã; s-nu v-arãdets (s-nu tsiva di fãtsets glãrimea) di scutets martsul; nu-l arãd (nu-lj dzãc minciunj) ocljilj?; arãdi feata (dzã-lj tsiva s-agãrshascã, sã-lj treacã oara) s-nu plãngã

§ arãs3 (a-rắsŭ) adg arãsã (a-rắ-sã), arãsh (a-rắshĭ), arãsi/arãse (a-rắ-si) – tsi-lj s-ari dzãsã minciunj tra s-lu facã s-adarã tsiva; minciunat, aplãnãsit, plãnãsit, plãnisit, plãnipsit, plãnit
{ro: înşelat, minţit}
{fr: trompé, dupé, menti}
{en: deceived, cheated, duped, told lies}

§ arãdiri3/arãdire (a-rắ-di-ri) sf arãdiri (a-rắ-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu lu-arãdi pri cariva; arãdeari, minciunari, aplãnãsiri, plãnãsiri, plãnisiri, plãnipsiri, plãniri, alincii, apatii
{ro: acţiunea de a înşela, de a minţi; înşelare}
{fr: action de tromper, de duper, de mentir}
{en: action of deceiving, of cheating, of duping, of telling lies}

§ arãdeari3/arãdeare (a-rã-deá-ri) sf arãderi (a-rã-dérĭ) – (unã cu arãdiri3)
ex: mari arãdeari (aplãnãsiri) lã featsim!

§ nearãs3 (nea-rắsŭ) adg nearãsã (nea-rắ-sã), nearãsh (nea-rắshĭ), nearãsi/nearãse (nea-rắ-si) – tsi nu-lj s-ari dzãsã minciunj tra s-lu facã s-adarã tsiva; niminciunat, neaplãnãsit, niplãnãsit, niplãnisit, niplãnipsit, niplãnit
{ro: neînşelat, neminţit}
{fr: qui n’a pas été trompé, qui n’a pas été menti}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arad

arad (a-rádŭ) (mi) vb III shi II arash (a-ráshĭŭ), arãdeam (a-rã-deámŭ), arasã (a-rá-sã), aradiri/aradire (a-rá-di-ri) shi arãdea-ri/arãdeare (a-rã-deá-ri) – talj cu xurafea (cu machina di-aradiri) perlu (di pi fatsã, trup i cap); cur (cu cãtsutlu) asprilj a unui pescu; cur perlji di pi unã cheali di pravdã; scot un petur suptsãri di pi fatsa-a unui lucru (cu cãstura, arenda, mãna, spilarea, etc.); ashtergu (scot) gramatili ngrãpsiti pri unã acoalã i lemnu; sursescu, xursescu, bãrbirisescu, bãrbirsescu; (fig: arad = ahulescu, pusputescu di-aproapea)
{ro: rade, bărbieri; răzui}
{fr: raser; gratter, râper}
{en: shave; rasp, grate, scrape}
ex: va nj-aradã (surseascã) barba; unã tsi lu-arãdea (ãl xursea); pri la per lishor lu-aradi (fig: lu-ahuleashti); arash (curai) scãndurli di laspi; ts-arãshesh (tsã sursish, tãljash) barba

§ aras (a-rásŭ) adg arasã (a-rá-sã), arash (a-ráshĭ), arasi/arase (a-rá-si) – tsi-lj s-ari tãljatã perlu di pi fatsã (trup i cap, cu xurafea i machina di-arãdeari); sursit, xursit, bãrbirisit, bãrbirsit
{ro: ras, bărbierit}
{fr: rasé, gratté}
{en: shaved}

§ aradiri/aradire (a-rá-di-ri) sf aradiri (a-rá-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva aradi tsiva; arãdeari, xursiri, sursiri, bãrbirisiri, bãrbirsiri
{ro: acţiunea de a rade, de a bărbieri; radere, bărbierire}
{fr: action de raser, de gratter, de toucher}
{en: action of shaving, of touching}

§ arãdeari4/arãdeare (a-rã-deá-ri) sf arãderi (a-rã-dérĭ) – (unã cu aradiri)

§ arãsãturã (a-rã-sã-tú-rã) sf arãsãturi (a-rã-sã-túrĭ) – atsea tsi-ari faptã un om tsi s-ari arasã; urma alãsatã (pri fatsã, lemnu, acoalã, etc.) dupã aradirea-a unui lucru; cumãtsli tsi-armãn (armãsãturli) di la aradirea-a unui lucru
{ro: răzătură}
{fr: râpure}
{en: raspings, gratings}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

arsar2

arsar2 (ar-sárŭ) vb IV arsãrii (ar-sã-ríĭ), arsãream (ar-sã-reámŭ), arsãritã (ar-sã-rí-tã), arsãriri/arsãrire (ar-sã-rí-ri) – (trã soari, lunã, steali) s-alãnceashti (da, s-aprindi, easi, si scoalã) pri tser; (trã planti) es (da, fitrusescu, crescu) dit loc; arãsar, alsar, dau, es, fitrusescu, apir
{ro: răsări}
{fr: se lever, pousser}
{en: rise (sun); sprout, grow (plants)}
ex: cãndu luna-arsari (da, easi, si scoalã); arsãri (deadi) soarili trei urghii; lj-arsãrirã (lj-deadirã, lj-criscurã) doauã coarni; arsãri (ishi, fitrusi) shi faua, shi shiboili shi busuljoclu

§ arsãrit2 (ar-sã-rítŭ) adg arsãritã (ar-sã-rí-tã), arsãrits (ar-sã-rítsĭ), arsãriti/arsãrite (ar-sã-rí-ti) – (soarili, luna, etc.) tsi s-ari alãncitã pri tser; (plantã) tsi ari ishitã (datã, criscutã) dit loc; (soarili, luna, etc.) tsi ari datã (s-ari apreasã, s-ari sculatã) pri tser; arãsãrit, alsãrit, dat, ishit, apres, fitrusit, apirit
{ro: răsărit}
{fr: levé, poussé}
{en: risen (sun); sprouted, grown (plants)}

§ arsãriri2/arsãrire (ar-sã-rí-ri) sf arsãriri (ar-sã-rírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu soarili (luna, steaua) da (si scoalã, s-aprindu, etc.) pri tser; arãsãriri, alsãriri, dari (pri tser), ishiri, fitrusiri, apiriri; datã (soari), apiritã (soari), etc.
{ro: acţiunea de a răsări, răsărire}
{fr: action de se lever, de pousser}
{en: action of rising; of sprouting, of growing}

§ arãsar2 (a-rã-sárŭ) vb IV arãsãrii (a-rã-sã-ríĭ), arãsãream (a-rã-sã-reámŭ), arãsãritã (a-rã-sã-rí-tã), arãsãri-ri/arãsãrire (a-rã-sã-rí-ri) – (unã cu arsar2)

§ arãsãrit2 (a-rã-sã-rítŭ) adg arãsãritã (a-rã-sã-rí-tã), arãsãrits (a-rã-sã-rítsĭ), arãsãri-ti/arãsãrite (a-rã-sã-rí-ti) – (unã cu arsãrit2)

§ arãsãriri2/arã-sãrire (a-rã-sã-rí-ri) sf arãsãriri (a-rã-sã-rírĭ) – (unã cu arsãriri2)

§ alsar2 (al-sárŭ) vb IV alsãrii (al-sã-ríĭ), alsãream (al-sã-reámŭ), alsãritã (al-sã-rí-tã), alsãriri/alsãrire (al-sã-rí-ri) – (unã cu arsar2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn