DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ar

ar (árŭ) vb I arai (a-ráĭ), aram (a-rámŭ), aratã (a-rá-tã), arari/arare (a-rá-ri) – lucredz agrul sh-adar avlãchi cu pluglu (aratrul, aletra) tra s-lu ndreg ti siminari; fac agrul, airedz, nvrag, avruguescu, vruguescu
{ro: ara}
{fr: labourer les champs}
{en: till or plough the land}
ex: tatã-su dusi la agru s-arã (s-avrugueascã); sãpats loclu or arats-lu; tutã hoara s-dusi s-arã (s-li lucreadzã agrili); ordzul lu arã boilji shi-l mãcã caljlji

§ arat1 (a-rátŭ) adg aratã (a-rá-tã), arats (a-rátsĭ), arati/arate (a-rá-ti) – (agrul) tsi fu avruguit cu aratrul; airat, nvrãgat, avruguit, vruguit
{ro: arat}
{fr: (champ) labouré}
{en: (land) tilled or ploughed}

§ arari/arare (a-rá-ri) sf arãri (a-rắri) – atsea tsi s-fatsi cãndu un agru easti arat; airari, nvrãgari, avruguiri, vruguiri
{ro: acţiunea de a ara, arare}
{fr: action de labourer les champs}
{en: action of tilling or ploughing the land}
ex: hãlãtsli di arari (di fãtsearea-a agrilor) a lucrãtorlor

§ nearat (nea-rátŭ) adg nearatã (nea-rá-tã), nearats (nea-rátsĭ), nearati/nearate (nea-rá-ti) – (agrul) tsi nu easti avruguit cu aratrul; neairat, ninvrãgat, neavruguit, nivruguit
{ro: nearat}
{fr: (champ) qui n’est pas labouré}
{en: (land) that is not tilled, nor ploughed}

§ nearari/nearare (nea-rá-ri) sf nearãri (nea-rắri) – atsea tsi s-fatsi cãndu un agru nu easti arat; neairari, ninvrãgari, neavruguiri, nivruguiri
{ro: acţiunea de a nu ara, nearare}
{fr: action de ne pas labourer les champs}
{en: action of not tilling, of not ploughing the land}

§ airedz (a-i-rédzŭ) vb I airai (a-i-ráĭ), airam (a-i-rámŭ), airatã (a-i-rá-tã), airari/airare (a-i-rá-ri) – (unã cu ar)

§ airat (a-i-rátŭ) adg airatã (a-i-rá-tã), airats (a-i-rátsĭ), airati/airate (a-i-rá-ti) – (unã cu arat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aritcu

aritcu (a-rít-cu) adg aritcã (a-rít-cã), arittsi (a-rít-tsi), arittsi/arittse (a-rít-tsi) – tsi suntu ma dipãrtats unlu di-alantu (ca altsã di idyea soi); tsi nu s-aflã aproapea un di-alantu cum s-aflã altsã di-aradã; tsi nu s-fac agonja un dupã-alantu; tsi nu-ari alti multi lucri ca el; arar, rar, arehav, rehav
{ro: rar}
{fr: rare}
{en: rare}
ex: fum aritcu (arehav)

§ arehav (a-ré-havŭ) adg arehavã (a-ré-ha-vã), arehayi (a-ré-hayĭ), arehavi/arehave (a-ré-ha-vi) – (unã cu aritcu)
ex: tsãsui unã pãndzã arehavã ca unã scarã

§ rehav (ré-havŭ) adg rehavã (ré-ha-vã), rehayi (ré-hayĭ), rehavi/rehave (ré-ha-vi) – (unã cu aritcu)
ex: earbã rehavã (aritcã, ararã)

§ arar1 (a-rárŭ) adg ararã (a-rá-rã), arari (a-rárĭ), arari/arare (a-rá-ri) – (unã cu aritcu)
ex: unã lilici ararã (arehavã, aritcã)

§ rar1 (rárŭ) adg rarã (rá-rã), rari (rárĭ), rari/rare (rá-ri) – (unã cu aritcu)

§ aretcu (a-rét-cu) adv – tsi nu s-fatsi multi ori cu-arada; tsi suntu dipãrtats un di-alantu; arar, rar, area
{ro: rar}
{fr: rarement}
{en: rare, seldom}
ex: aretcu (arar) s-tihiseashti vãrnã buneatsã; aretcu (area) scula mãna s-lj-agudeascã pri ficiori

§ arar2 (a-rárŭ) adv – (unã cu aretcu)
ex: tufechili s-avdza arar (aretcu)

§ rar2 (rárŭ) adv – (unã cu aretcu)
ex: cama rar (aretcu) pi la noi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã