|
|
apãrãturã
apãrãturã (a-pã-rã-tú-rã) sf – vedz tu apãr
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: apãrapanghiu
apanghiu (a-pán-ghĭu) sn apanghiuri (a-pán-ghĭurĭ) – loc tu cari omlu poati si sta tra si s-apãrã di dushmanj i si s-afireascã di chindin (arcoari, cãldurã, ploai, furtunã, etc.); apãrãturã
{ro: adăpost}
{fr: abri}
{en: shelter}
ex: hoara nu eara tu apanghiu (loc iu putea si s-apãrã, si s-aveaglji); ca s-hibã niheamã sum apanghiu (apãrãturã); nu-aflai apanghiu s-nu mi ud di ploai
§ apãnghisescu (a-pãn-ghi-sés-cu) vb IV apãnghisii (a-pãn-ghi-síĭ), apãnghiseam (a-pãn-ghi-seámŭ), apãnghisitã (a-pãn-ghi-sí-tã), apãnghisiri/apãnghisire (a-pãn-ghi-sí-ri) –
1: stau tu un apanghiu tra s-mi apãr, s-mi-afirescu di dushmanj (chindin, arcoari, ploai, etc.);
2: mi curmu di la un copus tsi-l fac (cã mi avurseashti multu) tra sã-nj ljau anasa shi sã-nj yinã suflitlu la loc; stau tes tra s-nj-am arihati cã mi aduchescu multu avursit; discurmu, dizvursescu, dispustusescu, arihãtipsescu, arãpas, arãpãsedz, arãpãsescu, aripas, aripãsedz, arupas, rãpas, rãpãsedz, rupas, rupusedz, ripas {adăposti, (se) odihni}
{fr: s’abriter; (se) délasser, (se) reposer}
{en: shelter, rest}
§ apãnghisit (a-pãn-ghi-sítŭ) adg apãnghisitã (a-pãn-ghi-sí-tã), apãnghisits (a-pãn-ghi-sítsĭ), apãnghisiti/apãnghisite (a-pãn-ghi-sí-ti) – tsi ari astãmãtsitã di fãtseari un copus (tsi lu-avurseashti multu) tra sã-sh lja anasa; dizvursit, dispustusit, arihãtipsit, arãpãsat, arãpãsit, aripãsat, arupãsat, rãpãsat, rupusat, ripãsat {adăpostit, odihnit}
{fr: abrité; reposé, délassé}
{en: sheltered; rested}
§ apãnghisi-ri/apãnghisire (a-pãn-ghi-sí-ri) sf apãnghisiri (a-pãn-ghi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva apãnghiseashti; discurmari, dizvursiri, dispustusiri, arihãtipsiri, arãpãsari, arãpãsiri, aripãsari, arupãsari, rãpãsari, rupusari, ripãsari; arãpas, aripas, arupas, rãpas, ripas, rupas {acţiunea de a adăposti, de a (se) odihni; repauzare; odihnă}
{fr: action de s’abriter; de (se) reposer, de (se) délasser; repos}
{en: action of sheltering; of resting; rest}
§ apanghi/apanghe (a-pán-ghi) sf fãrã pl – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ascapã di tsiva i di iuva; ascãpari
apãr
apãr (a-pãrŭ) (mi) vb I apãrai (a-pã-ráĭ), apãram (a-pã-rámŭ), apãratã (a-pã-rá-tã), apãrari/apãrare (a-pã-rá-ri) – dau agiutor a unui tra si s-aveaglji di-arãulu tsi poati sã-lj si facã tu-unã alumtã; lu-aveglju pri cariva di aguditurli tsi poati sã-lj li da cariva; lj-dau un apanghiu tra s-nu patã tsiva; aveglju unã hoarã (pulitii, etc.) di piricljul tsi-l pãrãstiseashti unã oasti dushmanã; afirescu, aveglju, etc.
{ro: apăra, proteja, păzi, feri}
{fr: défendre, protéger, garder}
{en: defend, protect, guard}
ex: s-apãrãm az limba sh-fara; cu-unã mãnã ti-apãrã sh-cu-alantã ti deapirã; ca si-apãrã (s-ti-afireascã) Dumnidzã; s-apãrã loclu; n-apãrãm (n-afirim, n-avigljem) di furi; mini singur lu-apãrai; apãrã (afirea-l) natlu di mushti
§ apãrat (a-pã-rátŭ) adg apãratã (a-pã-rá-tã), apãrats (a-pã-rátsĭ), apãrati/apã-rate (a-pã-rá-ti) – tsi-lj si da agiutor tra s-afireascã di lãetsli tsi poati sã-lj li facã un dushman; afirit, avigljat, etc.
{ro: apărat, protejat, păzit, ferit}
{fr: défendu, protégé, gardé}
{en: defended, protected, guarded}
§ apãrari/apãrare (a-pã-rá-ri) sf apãrãri (a-pã-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-apãrã i easti apãrat; afiriri, avigljari, etc.
{ro: acţiunea de a apăra, de a proteja, de a păzi, de a feri; apărare, protejare, protecţie, pază}
{fr: action de défendre, de protéger, de garder; défense, protection, garde}
{en: action of defending, of protecting, of guarding; defense, protection, guarde}
ex: giuneatsa-a apãrariljei sh-u-aspusi
§ neapãrat (nea-pã-rátŭ) adg neapãratã (nea-pã-rá-tã), neapãrats (nea-pã-rátsĭ), neapãrati/neapãrate (nea-pã-rá-ti) – tsi nu easti apãrat; tsi nu easti avigljat; neafirit, neavigljat
{ro: neapărat, neprotejat}
{fr: qui n’est pas défendu, n’est pas protégé}
{en: who is not defended, not protected}
§ neapãrari/neapãrare (nea-pã-rá-ri) sf neapãrãri (nea-pã-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu s-apãrã i nu easti apãrat (avigljat); neafiriri, neavigljari