DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

apandisi/apandise

apandisi/apandise (a-pán-disi) sf apãndisi (a-pắn-disĭ) – zborlu tsi-l lja nãpoi cariva, la ntribarea tsi u fatsi; giuvapi, giueapi, apocrisi, cãrshilãchi
{ro: răspuns}
{fr: réponse}
{en: answer}
ex: apandisea datã di nãs

§ apãndisescu (a-pãn-di-sés-cu) vb IV apãndisii (a-pãn-di-síĭ), apãndiseam (a-pãn-di-seámŭ), apãndisitã (a-pãn-di-sí-tã), apãndisiri/apãndisire (a-pãn-di-sí-ri) – lj-tornu zbor a unui tsi-nj bagã nã ntribari; dau unã apandisi; tornu zborlu; apocrisescu, apucrisescu
{ro: răspunde}
{fr: répondre}
{en: answer}

§ apãndisit (a-pãn-di-sítŭ) adg apãndisitã (a-pãn-di-sí-tã), apãndisits (a-pãn-di-sítsĭ), apãndisiti/apãndisite (a-pãn-di-sí-ti) – (atsel) a cui ãlj si deadi unã apandisi; (atsel) tsi da unã apan-disi; (ntribarea) trã cari s-da unã apandisi; tsi toarnã zborlu a unui tsi-lj bagã unã ntribari; apocrisit, apucrisit
{ro: care a răspuns, a cui i s-a răspuns, (întrebarea) la care se dă un răspuns}
{fr: qui a répondu; à qui on a répondu, (question) à laquelle on a répondu}
{en: who answered; who received an answer; (question) answered}
ex: lucru apãndisit (a curi lji s-ari datã unã apandisi)

§ apãndisi-ri/apãndisire (a-pãn-di-sí-ri) sf apãndisiri (a-pãn-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-apãndiseashti tsiva; turnari di zbor; ipocrisiri, ipucrisiri, apandisi
{ro: acţiunea de a răspunde}
{fr: action de répondre}
{en: action of answering}

§ pãndisescu (pãn-di-sés-cu) vb IV pãndisii (pãn-di-síĭ), pãndiseam (pãn-di-seámŭ), pãn-disitã (pãn-di-sí-tã), pãndisiri/pãndisire (pãn-di-sí-ri) – (unã cu apãndisescu)

§ pãndisit (pãn-di-sítŭ) adg pãndisitã (pãn-di-sí-tã), pãndisits (pãn-di-sítsĭ), pãndisiti/pãndisite (pãn-di-sí-ti) – (unã cu apãndisit)

§ pãndisiri/pãndisire (pãn-di-sí-ri) sf pãndisiri (pãn-di-sírĭ) – (unã cu apãndisiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

apocrisi/apocrise

apocrisi/apocrise (a-pó-cri-si) sf apocrisi (a-pó-crisĭ) – zborlu tsi-lj si da a unui (tsi-l lja nãpoi cariva), la ntribarea tsi u fatsi; apandisi, giuvapi, giueapi, cãrshilãchi
{ro: răspuns}
{fr: réponse}
{en: answer}
ex: Daniil deadi apocrisi (apandisi)

§ apucrisescu (a-pu-cri-sés-cu) vb IV apucrisii (a-pu-cri-síĭ), apucriseam (a-pu-cri-seámŭ), apucrisitã (a-pu-cri-sí-tã), apucrisiri/apucrisire (a-pu-cri-sí-ri) – lj-tornu zbor a unui tsi-nj bagã nã ntribari; dau unã apandisi (giueapi); tornu zborlu; apocrisescu, apãndisescu
{ro: răspunde}
{fr: répondre}
{en: answer}

§ apucrisit (a-pu-cri-sítŭ) adg apucrisitã (a-pu-cri-sí-tã), apucrisits (a-pu-cri-sítsĭ), apucrisi-ti/apucrisite (a-pu-cri-sí-ti) – (atsel) a cui ãlj si deadi unã apocrisi; (atsel) tsi da unã apocrisi; (ntribarea) trã cari s-da unã apocrisi; tsi toarnã zborlu a unui tsi-lj bagã unã ntribari; apocrisit, apãndisit
{ro: care a răspuns, a cui i s-a răspuns, (întrebarea) la care se dă un răspuns}
{fr: qui a répondu; à qui on a répondu, (question) à laquelle on a répondu}
{en: who has answered; who received an answer; (question) answered}

§ apucrisiri/apucrisire (a-pu-cri-sí-ri) sf apucrisiri (a-pu-cri-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-apucriseashti tsiva; turnari di zbor; apocrisiri, apãndisiri, apocrisi, apandisi
{ro: acţiunea de a răspunde, răspundere, răspuns}
{fr: action de répondre; réponse}
{en: action of answering, answer}

§ apocrisescu (a-po-cri-sés-cu) vb IV apocrisii (a-po-cri-síĭ), apocriseam (a-po-cri-seámŭ), apocrisitã (a-po-cri-sí-tã), apocrisi-ri/apocrisire (a-po-cri-sí-ri) – (unã cu apucrisescu)

§ apocrisit (a-po-cri-sítŭ) adg apocrisitã (a-po-cri-sí-tã), apocrisits (a-po-cri-sítsĭ), apocrisiti/apocrisite (a-po-cri-sí-ti) – (unã cu apucrisit)

§ apocrisiri/apocrisire (a-po-cri-sí-ri) sf apocrisiri (a-po-cri-sírĭ) – (unã cu apucrisiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

dau

dau (dáŭ) (mi) vb I ded (dédŭ), dam (dámŭ) shi dãdeam (dã-deámŭ), datã (dá-tã), dari/dare (dá-ri) shi dãdeari/dãdeare (dã-deá-ri) – ãlj tindu cu mãna un lucru tra s-lu lja; ãlj bag tu mãnã un lucru; nchisescu (acats, caftu, etc.) s-fac un lucru;
(expr:
1: cu adãvgarea-a unui altu zbor, verbul “dau” agiutã la fãtsearea di alti verbi ca, bunãoarã: (i) dau cu nichi = nichisescu, anichisescu; (ii) dau urnimii (minti) = urnipsescu; (iii) nj-dau cu mintea = minduescu, lugursescu; (iv) dau agiutor = agiut; (v) dau apandisi = apãndisescu; (vi) dau tinjii = tinjisescu; (vii) da frundza = nfrundzashti; (viii) dau cu mprumut = mprumut, mprumutedz; (ix) dau nãpoi = nãpuescu; etc.;
2: zborlu tsi yini dupã verbul “dau” aspuni noima-a zburãriljei, ca bunãoarã: (i) nj-dau suflitlu (bana) = mor; (ii) dau di mãcari = hrãnescu; (iii) dau cali = alas s-fugã, sãlghescu; (iv) dau nã cali (nã minti) = aspun cum (tsi) s-facã, dau urnimii, urnipsescu; (v) dau cap = mi-alãncescu; (vi) dau ocljilj cu el = ãl ved; (vii) dau plãngu = mi plãngu; (viii) mi dau dupã = mi duc (alag) dupã cariva; (ix) dau dupã (oi) = avin oili, li pingu di dinãpoi, etc.; (x) lj-u dau (ninti, cãtrã) = nchisescu, njergu, mi duc, fug ninti (cãtrã); (xi) dãm tu earnã (primuvearã, Yinar, etc.) = intrãm tu earnã (primuvearã, Yinar, etc.); (xii) dau zbor = tãxescu; mi leg cã va s-fac tsiva, cã va s-dau un lucru; (xiii) dau hãbari = dzãc (fac) unã hãbari tra si sã shtibã (cã nu si shtea ma nãinti); pitrec unã hãbari; (xiv) dau di padi (loc) = aruc cu puteari mpadi; zdupunescu; (xv) dau un shcop (pãrjinã, pãparã, pipiritsã, etc.) = l-bat, lu-agudescu (cu shcoplu, pãrjina, etc.); (xvi) lj-dau cu ciciorlu (lj-dau unã shclotsã, clutsatã, etc.) = lu-agudescu cu ciciorlu, lu-agunescu, lu mpingu; (xvii) da (ploai, neauã, grindinã, etc.) = cadi di nsus (ploai, neauã, grindinã, etc.); (xviii) da auã (ayinea), da poami (pomlu), da lilici (lilicea) etc. = fatsi auã (ayinea), fatsi poami (pomlu), fatsi lilici (lilicea), etc.; (xix) da cãmbana (sãhatea, uruloyea) = asunã cãmbana (sãhatea, uruloyea sh-aspuni oara); (xx) dau cu dauãli mãnj = dau multu sh-di tuti; (xxi) nj-da di mãnã = hiu bun sh-pot s-lu fac un lucru, lishor sh-ghini; nj-acatsã mãna; (xxii) cara-ts da mãna = ma s-cutedz; ma s-pots; (xxiii) nu nj-ari datã mãna = nu-nj s-ari ndreaptã lucrul, huzmetea; etc.
3: da (soarili, luna, stealili) = (stealili, soarili, luna) s-alãnceashti pri tser, si scoalã, s-analtsã, easi, arsari, apirã;
4: da (earba, lilicea, etc.) = (earba, lilicea, etc.) easi dit loc, fitruseashti;
5: dau di tsiva i di cariva = (i) bag mãna pri cariva tra s-lu-aduchescu cum easti; ahulescu, pusputescu, agudescu; (ii) mi-andãmusescu cu cariva, lu-astalj, lu-aflu, etc.; (iii) lu-agudescu;
6: dau cheptu = andãmãsescu, mi-aflu n cali;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn