DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

anvãlescu

anvãlescu (an-vã-lés-cu) (mi) vb IV anvãlii (an-vã-líĭ), anvãleam (an-vã-leámŭ), anvãlitã (an-vã-lí-tã), anvãliri/anvãlire (an-vã-lí-ri) – acoapir tsiva cu-un lucru; lu-anvãrtescu un lucru cu tsiva (unã carti, vilendzã, etc.); anvãrlighedz (ntsircljedz) unã hoarã (pulitii, ascheri, etc.); anvilescu, nvãlescu, nvilescu, anvãrtescu, nvãrtescu, acoapir; (fig:
1: anvãlescu = fur, spãstrescu, ahulescu, nciulescu, agudescu, sec, bag tu tastru, etc.; expr:
2: anvãlescu casa = acoapir casa cu-unã citii; lj-bag citia-a unei casã;
3: cãrbuni anvãlit = om ipucrit, ascumtu, acupirit, cari dzãtsi unã sh-fatsi altã)
{ro: înveli, acoperi, încercui}
{fr: couvrir, envelopper, cerner}
{en: cover, wrap up, surround}
ex: lu-anvãli (lu-acupiri) cu poala-lj; moartea-nj mi-anvãleashti (mi-acoapirã, mi-anvãrteashti, mi nfashi tu tsiva); anvãlea-mi (acoapirã-mi) ghini; anvãlea (anvãrtea-li, acoapirã-li cu tsiva, cãpãchili di la) aestã carti; u-anvãlit
(expr: u-acupirit cu citii) casa?; lu-anvãlim
(expr: l-furãm) di la hani

§ anvãlit (an-vã-lítŭ) adg anvãlitã (an-vã-lí-tã), anvãlits (an-vã-lítsĭ), anvãliti/anvãlite (an-vã-lí-ti) – tsi easti acupirit di tsiva i anvãrtit tu tsiva; anvilit, nvãlit, nvilit, anvãrtit, nvãrtit, acupirit
{ro: învelit, acoperit, încercuit}
{fr: couvert, enveloppé, cerné}
{en: covered, wrapped up, surrounded}
ex: easti cãrbuni-anvãlit
(expr: easti om ascumtu, ipucrit)

§ anvãliri/anvãlire (an-vã-lí-ri) sf anvãliri (an-vã-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si-anvãleashti tsiva; anvãliturã, anviliri, nvãliri, nviliri, anvãrtiri, nvãrtiri, acupiriri
{ro: acţiunea de a înveli, de a acoperi, de a încercui; învelire, acoperire, încercuire}
{fr: action de couvrir, d’envelopper, de cerner}
{en: action of covering, of wrapping up, of surrounding}
ex: cu anvãlirea (ntsircljarea) tsi lã featsirã

§ anvilescu (an-vi-lés-cu) (mi) vb IV anvilii (an-vi-líĭ), anvileam (an-vi-leámŭ), anvilitã (an-vi-lí-tã), anviliri/anvilire (an-vi-lí-ri) – (unã cu anvãlescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn