ncarcu1 (ncár-cu) (mi) vb I ncãrcai (ncãr-cáĭ), ncãrcam (ncãr-cámŭ), ncãrcatã (ncãr-cá-tã), ncãrcari/ncãrcare (ncãr-cá-ri) – bag unã furtii tu tsiva i pri cariva (amaxi, pravdã, cal, gumar, etc.) tra s-u poartã iuva; lj-dau unã sartsinã tra s-u ducã iuva i s-u facã; ãncarcu, ancarcu, carcu, furtusescu, nsãrtsinedz; (fig:
1: ncarcu = ndreg cu lucri (stranji mushati, giuvaricadz, etc.) tra s-aspun ma mushat (ma tinjisit, ma pripsit, etc.); ndreg, armãtusescu, putusescu, stulsescu; expr:
2: ncarcu ti… = nchisescu ti..., ncarcu tra s-mi duc…;
3: nji ncarcu suflitlu (inima) = fac un arãu, unã-amãrtii shi-nj cadi greu tu suflit; amãrtipsescu;
4: u ncarcu (dit lumea-aestã) = mor, lji ncljid ocljilj, dau dolj-a preftului, etc.);
5: nji ncarcu stumahea = mãc ma multu dicãt lipseashti;
6: ncarcu tufechea (arivolea, etc.) = bag gugoashi tu tufechi (arãvoli, etc.);
7: lj-mi ncarcu = lj-caftu, l-pãlãcãrsescu, lj-mi ngrec sã-nj facã un lucru, unã buneatsã;
8: muljari ncãrcatã = muljari cu sartsinã, tsi-ashteaptã njic)
{ro: încărca}
{fr: (se) charger}
{en: load}
ex: yini tra sã ncarcã yiptu; s-nu ncartsã
(expr: s-nu nchiseshti) ti Macrinitsa; lu ncãrcã (nsãrtsinã) tra s-lji ducã el hãbarea; nji ncãrcai suflitlu
(expr: feci unã amãrtii); s-tsã ncartsã suflitlu
(expr: s-amãrtipseshti) tri unã furculitsã?; aduchi cã ncarcã dit lumea aestã
(expr: aduchi cã moari); a patra dzuã ncãrcã
(expr: muri); lj-mi ncãrcai
(expr: lj-mi ngricai) ta sã-nj facã aestã buneatsã; lj-mi ncãrcai sh-mini
(expr: mi feci sh-mini ta sã-lj hiu nã sartsinã); lu ncãrcai pri nãs (lj-ded a lui sartsina) trã aestu lucru; s-putearim s-lj-u ncarcu furtia cu trampa
§ ncãrcat1 (ncãr-cátŭ) adg ncãrcatã (ncãr-cá-tã), ncãrcats (ncãr-cátsĭ), ncãrcati/ncãrcate (ncãr-cá-ti) – (amaxi, cal, gumar, etc.) tsi-lj s-ari bãgatã unã furtii trã purtari; ãncãrcat, ancãrcat, cãrcat, furtusit, nsãrtsinat, mplin, umplut
{ro: încărcat}
{fr: chargé}
{en: loaded}
ex: cu caljlji ncãrcats cu ljin; calj ghini ncãrcats; pom ncãrcat cu poami (mplin, cu multi poami); yini ncãrcatã din pãzari; ashteaptã acasã fumeljli ncãrcati
(expr: etimi trã vgari); ncãrcatã (durusitã) cu noauãli hãri; ncãrcats (mplinj) di paradz; ilecã ncãrcatã cu (fig: cusutã cu hiri di) hrisafi; bidenj ncãrcati (fig: stulsiti cu ghunã scumpã); niveastili ncãrcati
(expr: greali, cu sartsinã); ncãrcatã
(expr: mplinã) di amãreatsã; ncãrcat
(expr: mplin) di inati
§ ncãrcari1/ncãrcare (ncãr-cá-ri) sf ncãrcãri (ncãr-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu sã ncarcã tsiva; ãncãrcari, ancãrcari, cãrcari, furtusiri, nsãrtsinari
{ro: acţiunea de a încărca; încărcare}
{fr: action de (se) charger}
{en: action of loading}
ex: tri ncãrcari vinji oara
§ nincãrcat1 (nin-cãr-cátŭ) adg nincãrcatã (nin-cãr-cá-tã), nincãrcats (nin-cãr-cátsĭ), nincãrca-ti/nincãrcate (nin-cãr-cá-ti) – (amaxi, cal, gumar, etc.) tsi nu easti ncãrcat; neancãrcat
{ro: neîncărcat}
{fr: qui n’est pas chargé}
{en: not loaded}
§ nincãrcari1/nincãrcare (nin-cãr-cá-ri) sf nincãrcãri (nin-cãr-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu sã ncarcã tsiva; neancãrcari
{ro: acţiunea de a nu încărca; neîncărcare}
{fr: action de ne pas (se) charger}
{en: action of not loading}
§ parancarcu (pá-ran-cár-cu) (mi) vb I parancãrcai (pá-ran-cãr-cáĭ), parancãrcam (pá-ran-cãr-cámŭ), parancãrcatã (pá-ran-cãr-cá-tã), parancãrcari/parancãrcare (pá-ran-cãr-cá-ri) – ncarcu multu di multu; ncarcu ma multu dicãt u caftã arada (dicãt easti ghini, dicãt lipseashti, etc.)
{ro: supraîncărca}
{fr: (se) surcharger}
{en: over-load}
§ parancãrcat (pá-ran-cãr-cátŭ) adg parancãrcatã (pá-ran-cãr-cá-tã), parancãrcats (pá-ran-cãr-cátsĭ), parancãrcati/parancãr-cate (pá-ran-cãr-cá-ti) – tsi easti ncãrcat multu di multu; tsi easti ncãrcat ma multu ca di-aradã
{ro: supraîncărcat}
{fr: surchargé}
{en: overloaded}
§ parancãrcari/parancãrcare (pá-ran-cãr-cá-ri) sf parancãrcãri (pá-ran-cãr-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu parancarcu
{ro: acţiunea de a supraîncărca; supraîncărcare}
{fr: action de (se) surcharger}
{en: action of overloading}
§ ãncarcu1 (ãn-cár-cu) (mi) vb I ãncãrcai (ãn-cãr-cáĭ), ãncãrcam (ãn-cãr-cámŭ), ãncãrcatã (ãn-cãr-cá-tã), ãncãrcari/ãncãrcare (ãn-cãr-cá-ri) – (unã cu ncarcu1)
§ ãncãrcat1 (ãn-cãr-cátŭ) adg ãncãrcatã (ãn-cãr-cá-tã), ãncãrcats (ãn-cãr-cátsĭ), ãncãrcati/ãncãrcate (ãn-cãr-cá-ti) – (unã cu ncãrcat1)
§ ãncãrcari1/ãncãrcare (ãn-cãr-cá-ri) sf ãncãrcãri (ãn-cãr-cắrĭ) – (unã cu ncãrcari1)
§ ancarcu1 (an-cár-cu) (mi) vb I ancãrcai (an-cãr-cáĭ), ancãrcam (an-cãr-cámŭ), ancãrcatã (an-cãr-cá-tã), ancãrcari/ancãrcare (an-cãr-cá-ri) – (unã cu ncarcu1)
§ ancãrcat1 (an-cãr-cátŭ) adg ancãrcatã (an-cãr-cá-tã), ancãrcats (an-cãr-cátsĭ), ancãrcati/ancãrcate (an-cãr-cá-ti) – (unã cu ncãrcat1)
§ ancãrcari1/ancãrcare (an-cãr-cá-ri) sf ancãrcãri (an-cãr-cắrĭ) – (unã cu ncãrcari1)
§ carcu1 (cár-cu) (mi) vb I cãrcai (cãr-cáĭ), cãrcam (cãr-cámŭ), cãrcatã (cãr-cá-tã), cãrcari/cãrcare (cãr-cá-ri) – (unã cu ncarcu1)
§ cãrcat1 (cãr-cátŭ) adg cãrcatã (cãr-cá-tã), cãrcats (cãr-cátsĭ), cãrcati/cãrcate (cãr-cá-ti) – (unã cu ncãrcat1)
§ cãrcari1/cãrcare (cãr-cá-ri) sf cãrcãri (cãr-cắrĭ) – (unã cu ncãrcari1)
§ discarcu (dis-cár-cu) (mi) vb I discãrcai (dis-cãr-cáĭ), discãrcam (dis-cãr-cámŭ), discãr-catã (dis-cãr-cá-tã), discãrcari/discãrcare (dis-cãr-cá-ri) – dipun unã furtii dit tsiva (amaxi) i di pri cariva (pravdã, cal, gumar, etc.);
(expr:
1: discarcu tufechea, arivolea, etc. = amin gugoashi dit tufechi, arãvoli, etc.;
2: nj-discarcu suflitlu (inima) = (cu zburãrea, tunusirea, exumuluyisirea dinintea-a unui preftu, cu adrarea-a unui lucru, etc.) nj-lishuredz inima cari nj-eara ncãrcatã di-unã amãrtii, di-un arãu tsi-aveam faptã;
3: mi discarcu pri cariva = ãnj scot inatea (cu-aurlarea) pri cariva)
{ro: descărca}
{fr: (se) décharger}
{en: unload}
ex: caljlji-nj lji discãrca; la cunachi sta sh-discarcã; discarcã-ti di hãrai; ti discãrcash
(expr: tsã scoasish inatea) pri noi, ashi cã lishurash; s-discãrcã
(expr: shi scoasi inatea) pri mini; s-dusi la preftu di sh-discãrcã inima
(expr: di s-exumuluyisi shi lishurã); pi mini sh-discãrcã inima
(expr: nj-dzãsi tsi-avea pri inimã)
§ discãrcat (dis-cãr-cátŭ) adg discãrcatã (dis-cãr-cá-tã), discãrcats (dis-cãr-cátsĭ), discãrcati/discãrcate (dis-cãr-cá-ti) – (amaxi, cal, gumar, etc.) tsi-lj s-ari dipusã furtia; (lucru) tsi easti dipus dit amaxi (di pi gumar, cal, etc.)
{ro: descărcat}
{fr: déchargé}
{en: unloaded}
ex: cuciubã uscatã, u scolj ãncãrcatã, sh-u-alash discãrcatã (angucitoari: lingura)
§ discãrcari/dis-cãrcare (dis-cãr-cá-ri) sf discãrcãri (dis-cãr-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-discarcã tsiva
{ro: acţiunea de a descărca; descărcare}
{fr: action de (se) décharger}
{en: action of unloading}
ex: agiutã-nã la discãrcari
§ nidiscãrcat (ni-dis-cãr-cátŭ) adg nidiscãrcatã (ni-dis-cãr-cá-tã), nidiscãrcats (ni-dis-cãr-cátsĭ), nidiscãrcati/nidiscãrcate (ni-dis-cãr-cá-ti) – (amaxi, cal, gumar, etc.) tsi nu s-ari discãrcatã di furtii; (lucru) tsi nu easti discãrcat dit amaxi (di pi gumar, cal, etc.)
{ro: nedescărcat}
{fr: qui n’est pas déchargé}
{en: which is unloaded}
ex: nidiscãrcat nicã calu (cu calu nica ncãrcat)
§ nidiscãrcari/nidiscãrcare (ni-dis-cãr-cá-ri) sf nidiscãrcãri (ni-dis-cãr-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-discarcã tsiva
{ro: acţiunea de a nu descărca; nedescărcare}
{fr: action de ne pas décharger}
{en: action of not unloading}
ex: caljlji s-curmarã di nidiscãrcari
§ ncãrcãturã (ncãr-cã-tú-rã) sf ncãrcãturi (ncãr-cã-túrĭ) – lucruri ncãrcati tu-unã amaxi (pi-unã pravdã, cal i gumar i purtat deanumirea di om); sac mari di lãnã (hãrar mplin di lucri) tsi sã ncarcã pi mulãri; putearea tsi-lj si da a unui tra s-facã tsiva i s-ducã un zbor la cariva; furtii, fortumã, sartsinã, var, vãrii
{ro: încărcătură, povară}
{fr: charge (d’une bête), fardeau; mission, mandat}
{en: load; mission, mandate}
§ discãrcãturã (dis-cãr-cã-tú-rã) sf discãrcãturi (dis-cãr-cã-túrĭ) – discãrcarea di lucri; lucrurli discãrcati dit unã amaxi (di pi-unã pravdã, cal i gumar i purtat deanumirea di om); sac mari di lãnã (hãrar mplin di lucri) tsi s-discarcã
{ro: descărcătură}
{fr: décharge(ment)}
{en: unloading}
§ ncãrcãtoari/ncãrcãtoare (ncãr-cã-tŭá-ri) sf ncãrcãtori (ncãr-cã-tórĭ) – vutselã njicã tsi poati s-hibã purtatã deanumirea
{ro: butoiaş}
{fr: tonnelet (qu’on peut charger sur les épaules}
{en: small cask, keg (which can be transported on one’s shoulders)}
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn