alãxescu (a-lãc-sés-cu) (mi) vb IV alãxii (a-lãc-síĭ), alãxeam (a-lãc-seámŭ), alãxitã (a-lãc-sí-tã), alãxiri/alãxire (a-lãc-sí-ri) –
1: ljau (dau) un lucru trã un altu lucru (di idyea soi i cu idyea tinjii); fac un lucru tu loclu-a altui shi el va s-facã lucrul a meu; etc.
2: ãnj scot stranjili veclji (murdari) tra si-nj bag altili nali (curati, di-altã soi, etc.); mi nvescu cu stranji nali;
(expr:
1: alãxirã nealili = s-isusirã (feata sh-ficiorlu);
2: alãxescu paradzlji = dau (aspargu) unã carti mari di paradz trã alti cãrtsã ma njits cu idyea tinjii;
3: mi-alãxii tu fatsã = nu mi-ariseashti catastasea tu cari mi aflu;
4: nu nj-alãxeashti cu tsiva = nu s-aleadzi di mini, easti unã soi cu mini;
5: alãxescu calea = aleg unã altã cali; mi duc pri altã cali;
6: va lj-alãxescu Stã-Vinjirea tsi yini = va-l vatãm)
{ro: schimba, schimba îmbrăcămintea; îmbrăca în haine noi}
{fr: changer; changer de linge, changer de vêtements, habiller dans des habits neufs}
{en: change; change clothes, dress in a new suit}
ex: nu easti cum eara, s-alãxi multu; ca s-vrei, alãxea cu noi; ai s-alãxescu calea
(expr: s-aleg, s-mi duc pri altã cali); s-alãxim stranjili; alãxea-ti! (bagã-ts alti stranji tu loclu-a atsilor veclji!); aseara mi-alãxii (nj-bãgai stranji curati); adzã lu-alãxii cu cãmeashi ca cartea; alãxits-vã tu albi (nvishtets-vã tu stranji albi); tu tsiva nu lj-alãxea (tu tsiva nu s-alidzea di el); alãxirã nealili
(expr: s-isusirã) shi dupu trei mesh featsirã numta; u-alãxish
(expr: u-asparsish) lira?; dinãoarã s-alãxi tu fatsã sh-aduchi cã sh-avea datã zborlu, si-lj da ficiorlu; va ts-alãxescu Stã-Vinjirea
(expr: va ti fac s-nu yiurtiseshti Stã-Vinjirea tsi yini; va dzãcã, va ti vatãm)
§ alãxit (a-lãc-sítŭ) adg alãxitã (a-lãc-sí-tã), alãxits (a-lãc-sítsĭ), alãxiti/alãxite (a-lãc-sí-ti) –1: cari lja (da) un lucru trã un altu lucru (di idyea soi i cu idyea tinjii); cari fatsi un lucru tu loclu-a altui (ca el s-lu facã lucrul a lui); etc.
2: cari-sh scoati stranjili veclji (murdari) tra s-bagã altili nali (curati, di-altã soi, etc.); cari sã nveashti cu stranji nali
{ro: schimbat, care şi-a schimbat îmbrăcămintea; îmbrăcat în straie noi}
{fr: changé; qui a changé de linge; qui s’est habillé dans des habits neufs}
{en: changed; who is dressed in a new suit; who has changed clothes}
§ alãxi-ri/alãxire (a-lãc-sí-ri) sf alãxiri (a-lãc-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-alãxeashti tsiva i cariva
{ro: acţiunea de a schimba, de a schimba îmbrăcămintea, de a se îmbrăca într-un costum nou; schimbare, schimbare de îmbrăcăminte}
{fr: action de changer; de changer de linge, de changer de vêtements, de s’habiller dans des habits neufs}
{en: action of changing; of changing clothes, of dressing in a new suit}
§ nealãxit (nea-lãc-sítŭ) adg nealãxitã (nea-lãc-sí-tã), nealãxits (nea-lãc-sítsĭ), nealãxiti/nealãxite (nea-lãc-sí-ti) – cari nu easti alãxit (cu-un altu lucru); cari nu easti nviscut cu stranji curati icã stranji nali
{ro: care nu s-a schimbat; care nu şi-a schimbat îmbrăcămintea (cu straie curate sau noi)}
{fr: qui n’a pas changé; qui n’a pas changé son linge ou ses vêtements (avec du linge propre ou habits neufs)}
{en: who has not changed; who has not changed clothes}
ex: hiu nealãxit (hiu cu stranjili veclji, murdari; nu nj-am alãxitã stranjili)
§ nealãxi-ri/nealãxire (nea-lãc-sí-ri) sf nealãxiri (nea-lãc-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-alãxeashti tsiva i cariva
{ro: acţiunea de a nu schimba ceva; de a nu schimba îmbrăcămintea}
{fr: action de ne pas changer; de ne pas changer de vêtements, de ne pas s’habiller dans des habits neufs}
{en: action of not changing; of not changing clothes, of not dressing in a new suit}
§ alãxãmintu (a-lãc-sã-mín-tu) sn alãxãminti/alãxãminte (a-lãc-sã-mín-ti) – stranjili (custumea, cãmeshli, zmeanili, etc.) cu cari si nveashti (s-alã-xeashti) cariva; tãcãmi, portu, forimã, furishauã
{ro: costum, schimb de rufe}
{fr: costume, lingerie, vêtements de rechange}
{en: change (clothes, costume)}
ex: un alãxãmintu di stranji (custumi, lucrili di-alãxiri)
§ dizlãxescu (diz-lãc-sés-cu) (mi) vb IV dizlãxii (diz-lãc-síĭ), dizlãxeam (diz-lãc-seámŭ), dizlãxitã (diz-lãc-sí-tã), dizlãxiri/dizlãxire (diz-lãc-sí-ri) – scot stranjili di pi cariva; scot atseali tsi acoapirã tsiva i cariva; dizvescu, gulishinedz, dispolj
{ro: (se) dezbrăca, (se) despuia}
{fr: (se) dévêtir, (se) déshabiller}
{en: undress, strip}
ex: dizlãxits-vã di stranjili atseali noauãli
§ dizlãxit (diz-lãc-sítŭ) adg dizlãxitã (diz-lãc-sí-tã), dizlãxits (diz-lãc-sítsĭ), dizlãxiti/dizlãxite (diz-lãc-sí-ti) – tsi s-ari dispuljatã di stranji; tsi nu-ari stranji pri el; dizviscut, gulishinat, dispuljat
{ro: dezbrăcat, despuiat}
{fr: dévêtu, déshabillé}
{en: undressed, stripped}
§ dizlãxi-ri/dizlãxire (diz-lãc-sí-ri) sf dizlãxiri (diz-lãc-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-dizlãxeashti tsiva i cariva; dizveashtiri, dizvishteare, gulishinari, dispuljari
{ro: acţiunea de a (se) dezbrăca, de a (se) despuia}
{fr: (se) action de dévêtir, de (se) déshabiller}
{en: action of undressing, of stripping}
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn